Informație pentru migranți și diaspora din Republica Moldova

Informaţii generale
Recomandări privind călătoriile în SUA
Ameninţări teroriste

Informaţii generale

Denumirea oficială: Statele Unite ale Americii (United States of America)
Capitală: Washington D.C. – 693.972 locuitori (2017), situată în Districtul Columbia
Oraşe principale: New York, Los Angeles, Chicago, Houston, Philadelphia, San Diego, Detroit, Dallas, Phoenix, San Antonio
Suprafaţă: 9.826.675 km², din care 9.161.966 km² sol şi 664.709 km² revin S.U.A. din suprafaţa Marilor Lacuri (Lacul Michigan – în întregime, Lacurile Superior, Huron, Erie şi Ontario – parţial, fiind împărţite cu Canada)
Diviziuni administrative: 50 de state (Alabama, Alaska, Arizona, Arkansas, California, Colorado, Connecticut, Delaware, Florida, Georgia, Hawaii, Idaho, Illinois, Indiana, Iowa, Kansas, Kentucky, Louisiana, Maine, Maryland, Massachusetts, Michigan, Minnesota, Mississippi, Missouri, Montana, Nebraska, Nevada, New Hampshire, New Jersey, New Mexico, New York, North Carolina, North Dakota, Ohio, Oklahoma, Oregon, Pennsylvania, Rhode Island, South Carolina, South Dakota, Tennessee, Texas, Utah, Vermont, Virginia, Washington, West Virginia, Wisconsin, Wyoming) şi un district (Columbia).
Teritorii dependente: în Oceanul Pacific – Samoa Americană, Guam, Ins. Mariane de Nord, Ins. Baker, Ins. Howland, Ins. Jervis, Atolul Johnston, Atolul Palmyra, Ins Wake, Ins Midway, Reciful Kingman; în Arhipelagul Antile – Puerto Rico, Ins. Virgine Americane, Ins. Navassa.
Populaţie: 323.952.889 locuitori (recensământ 2016)
Limba oficială: engleza americană, variantă a limbii engleze
Limbi vorbite: engleza, spaniolă, 3,8alte limbi indo-europene, 2,7%, 0,7% alte limbi.
Ziua naţională: 4 iulie – Ziua Independenţei, marchează aniversarea declaraţiei de independenţă din 1776, faţă de Marea Britanie, semnată de 13 colonii de pe continentul nord-american

Simboluri naţionale:

• Imnul de stat: „The Star Spangled Banner” a devenit imnul naţional al SUA la 3 martie 1931. Textul are la bază poezia „Apărarea fortului McHenry”, compusă de Francis Scott Key la 14 septembrie 1814, iar melodia provine dintr-un vechi cântec popular englezesc, compus în 1780 de John Stafford Smith. La întâlnirile oficiale este cântată doar prima strofă.
• Steag: 13 dungi orizontale colorate alternativ, 7 în roşu şi 6 în alb, un dreptunghi albastru închis în colţul din stânga sus cu 50 de stele albe, reprezentând statele SUA, iar dungile reprezintă cele 13 colonii iniţiale, care şi-au dobândit independenţa în 1776 – Denumiri: „The Stars and Stripes”, „Old Glory”
• Deviza: "In God We Trust” (În Dumnezeu ne punem încrederea) – a devenit motto-ul naţional al SUA printr-o decizie a Congresului din 1956.

Forma de guvernământ: republică federală, constituită istoric prin uniunea liber consimţită a 50 de state (cărora li se adaugă un district federal şi un „stat asociat” – Puerto Rico).

Moneda naţională: dolarul american

Recomandări privind călătoriile în SUA

Comportamentul faţă de reprezentanţii autorităţilor americane (autorităţi de frontieră, vamă, poliţie etc.) trebuie să fie caracterizat de politeţe, bunavoinţă şi respect. Trebuie furnizate răspunsuri la toate întrebările adresate de aceştia şi trebuie respectate cu exactitate îndrumările pe care ei le formulează. Recomandăm să se evite angajarea în discuţii contradictorii cu reprezentanţii acestor autorităţi. În cazul în care, prin comportamentul lor, aceştia cauzează încălcarea unui drept sau aduc atingere integrităţii fizice sau demnităţii unei persoane, acea persoană are posibilitatea de a depune o plângere la autoritatea al cărui reprezentant s-a comportat în mod necorespunzător.

Recomandăm insistent evitarea comentariilor adresate în mod special funcţionarilor din aeroporturi, legate de procedurile de verificare corporală şi a bagajelor pentru călătoriile aeriene. Aceste măsuri de verificare sunt dispuse în baza legii americane şi orice comentariu nepotrivit în legătură cu acestea poate fi interpretat ca obstrucţionare a îndeplinirii unei funcţii publice. Persoanei care este responsabilă pentru astfel de comentarii îi poate fi refuzată îmbarcarea.

Recomandăm ca, pe întreaga durată a şederii în Statele Unite, să se păstreze scopul care a fost declarat la data obţinerii vizei de intrare. Desfăşurarea de activităţi lucrative pe teritoriul SUA nu este permisă decât în baza unui statut corespunzător, conferit de tipul de viză al fiecărei persoane.

Recomandăm respectarea cu stricteţe a regimului de viză. Cu titlu de exemplu, viza turistică (de tip B2) nu permite desfăşurarea în nici un caz a unei forme de activitate lucrativă, iar viza pentru studii (de tip F1) nu permite decât desfăşurarea unor activităţi lucrative limitate la organizarea campus-ului studenţesc. Încălcarea obligaţiilor stabilite prin regimul de viză constituie infracţiune şi atrage reţinerea, arestarea, judecarea şi expulzarea din Statele Unite ale Americii.

Începând cu data de 14 aprilie 2005, Administraţia Americană de Securitate a Transporturilor a inclus brichetele pe lista obiectelor interzise pe perioada călătoriei în şi dinspre SUA. Informaţii suplimentare pot fi accesate prin intermediul paginii internet http://www.tsa.gov/.

Ameninţări teroriste

Administraţia SUA manifestă o continuă preocupare faţă de potenţialele atacuri teroriste pe teritoriul SUA. Ulterior atentatelor teroriste din 11 septembrie 2001, guvernul american a avertizat de mai multe ori asupra pericolului eventualităţii producerii de noi atacuri teroriste pe teritoriul american. Nivelurile de alertă utilizate de autorităţile americane sunt următoarele: verde (risc scăzut), albastru (alertă preventivă), galben (alertă medie), portocaliu (alertă ridicată), roşu (alertă maximă). Nivelul de alertă indicat în prezent este portocaliu (risc semnificativ de atac terrorist), iar pentru aeroporturile pe care aterizează curse aeriene dinspre Marea Britanie nivelul de alertă este roşu (cel mai ridicat nivel de alertă). Pentru informaţii suplimentare, recomandăm consultarea informaţiilor furnizate de autorităţile americane (www.dhs.gov).

În acest sens, guvernul american a sporit nivelul de securitate în special la intrarea în sediile instituţiilor publice şi la aeroporturi, rezultând în mod frecvent anulări sau întârzieri în graficul curselor aeriene din şi spre Statele Unite ale Americii. Călătorii trebuie să fie avizaţi de riscurile şi ameninţările posibilelor atacuri teroriste, recomandându-se astfel prudenţă, luarea măsurilor de siguranţă, precum şi evitarea frecventării locurilor publice foarte aglomerate (metrou, pieţe publice) şi a zonelor de interes, vizitate în special de cetăţenii străini.

Cetăţenilor care călătoresc în SUA li se recomandă să urmărească în permanenţă anunţurile şi recomandările făcute de autorităţile americane (http://www.dhs.gov/ și http://www.travel.state.gov/).

Vize de imigrare: informaţii generale
Clasificarea vizelor de imigrare
Tipuri de vize temporare: informaţii generale
Clasificarea vizelor temporare
Procedura de solicitare a vizei
Documente justificative
Refuzul vizei

Vize de Imigrare: Informaţii Generale

Orice cetăţean străin care doreşte să locuiască permanent în Statele Unite trebuie să solicite o viză de imigrare, inclusiv în cazurile când planifică să muncească în Statele Unite ale Americii. Sunt două categorii generale de vize de imigrare: vize pentru non-imigranți, adică pentru cei ce vizitează temporar SUA și vize pentru imigranți, care vor locui permanent în SUA.

Pentru o privire de ansamblu asupra tipurilor de vize de imigrare conform legii de imigrare, vă rugăm să accesaţi clasificarea vizelor de imigrare de pe pagina Serviciului de Cetățenie și Imigrare al SUA. Secţia Consulară procesează vize de imigrare pentru cetăţenii din România şi Republica Moldova. Cu puţine excepţii, petiţiile de viză de imigrare trebuie depuse la Serviciul Cetățenie și Imigrare din SUA. Petiţiile aprobate sunt trimise la National Visa Center din Portsmouth, statul New Hampshire. National Visa Center colectează taxele şi documentele şi face programările la interviu.

Toţi solicitanţii trebuie să se prezinte la Ambasada SUA pentru un interviu. Toate taxele pentru vizele de imigrare se plătesc în dolari SUA sau în lei moldoveneşti în numerar sau prin cardul de credit (Visa, Master Card, Discover, Diners Club, or American Express.)

Procesarea cazurilor de viză pot avea o durată diferită în dependenţă de mai mulţi factori (precum proceduri administrative adiţionale, documente lipsă sau cereri de vize incomplete). Solicitanţii de viză nu ar trebui să îşi facă aranjamente finale de călătorie, să nu îşi înstrăineze proprietăţile, sau să renunţe la serviciu până când nu li se eliberează vizele.

Fiecare solicitant de viză trebuie să completeze un pachet cu formulare. Odată ce petiţia de imigrare este aprobată, National Visa Center va informa solicitantul de viză asupra formularelor şi documentelor pe care trebuie să le pregătească acesta.

Clasificarea Vizelor de Imigrare

Rude de gradul întâi
Cetăţenii americani pot depune o petiţie în favoarea unei rude de gradul întâi la unul din birourile Serviciului de imigrare al SUA. Următoarele rude de gradul întâi ale cetăţenilor americani se pot califica pentru imigrare:

• Soţul/soţia sau copilul minor al unui cetăţean american;
• Părintele unui cetăţean american;
• Părintele vitreg sau copilul vitreg al unui cetăţean american; şi
• Soţul sau soţia unui cetăţean american care a decedat.

Pentru mai multe informaţii referitoare la vizele de imigrare pentru rudele de gradul întâi, vă rugăm să accesați aici pagina Imigranţi pe baza legăturilor de familie. 
Primul pas pentru a solicita o viză de imigrare este pentru cetăţeanul american (petiţionar) să depună o petiţie de viză de imigrare, formularul I-130, la Serviciul Cetățenie și Imigrare al SUA. Trebuie completată o petiţie separată pentru fiecare persoană care imigrează. Petiţiile pot fi depuse la Secţia Consulară a Ambasadei SUA din Chişinău numai de către cetăţeni americani care au locuit în Moldova pentru o perioadă de cel puţin şase luni înaintea depunerii petiţiei, de membri ai armatei americane staţionaţi în străinătate şi care urmează să fie transferaţi imediat, sau în cazuri de urgenţe reale sau de interes naţional. Reunificarea familiei sau căsătoriile recente nu sunt considerate urgenţe.

Petiţiile aprobate sunt trimise la National Visa Center din Portsmouth, statul New Hampshire, birou care colectează toate taxele şi documentele necesare şi face programările la interviu. Solicitantul de viză va primi instrucţiuni în scris referitoare la documentele pe care trebuie să le prezinte la interviu.

Vize pentru membrii familiei extinse
Cetăţenii americani sau rezidenţii permanenţi ai Statelor Unite pot depune o petiţie în favoarea unei rude (altele decât cele menţionate în pagina anterioară) la Serviciul Cetățenie și Imigrare al SUA. Următoarele rude ale cetăţenilor americani sau rezidenţilor permanenţi ai SUA se califică să imigreze numai dacă au relaţia de rudenie necesară:

• Fiul/fiica necăsătorit(ă) (în vârstă de 21 de ani sau mai mult)a unui cetăţean american;
• Soţul/soţia şi copiii minori sau fiul/fiica necăsătorit(ă) a unui rezident permanent al SUA;
• Fiul/fiica (căsătorit(ă) a unui cetăţean american, ; şi
• Fratele sau sora unui cetăţean american – cetăţeanul american trebuie să fie în vârsta de 21 de ani sau mai mult.

Aceste categorii de vize de imigrare sunt limitate numeric. Numerele de viză devin disponibile în funcţie de data la care a fost depusă respectiva petiţie (data de prioritate). Datele de prioritate curente sunt publicate lunar în Visa Bulletin.

Pentru mai multe informaţii referitoare la vizele de imigrare pentru rudele de gradul întâi, vă rugăm să accesați aici pagina Imigranţi pe baza legăturilor de familie.

Primul pas pentru a solicita o viză de imigrare este ca cetăţeanul american sau rezidentul permanent (petiţionar) să depună o petiţie de viză (formularul I-130) la Serviciul Cetățenie și Imigrare al SUA. Copilul biologic al unui cetăţean american poate avea dreptul la cetăţenie americană. O petiţie poate fi depusă doar când se stabileşte că acel copil nu este cetăţean american.

Petiţiile aprobate sunt înaintate la National Visa Center în Portsmouth, statul New Hampshire, biroul care colectează toate taxele şi documentele şi fixează data interviului de viză. Solicitantul de viză va primi instrucţiuni în scris referitoare la documentele pe care trebuie să le prezinte la interviu.

Vize bazate pe oferte de lucru
În fiecare an Statele Unite aprobă un număr de petiţii de imigrare bazate pe oferte de lucru. În general, se cere o ofertă specifică de lucru făcută de un angajator din SUA pentru imigrarea în categoriile bazate pe oferte de lucru. Acestea sunt categoriile bazate pe oferte de lucru:

• Categoria profesionaliştilor de excepţie Priority Workers – Persoane cu aptitudini extraordinare în domeniul ştiinţei, educaţiei, artelor, în afaceri, sau în sport, profesori emeriţi şi cercetători şi manageri sau membri în consiliile de administraţie ale unor companii multinaţionale;
• Membrii unor profesii, persoane cu aptitudini excepţionale în domeniul ştiinţei, artelor şi în afaceri – Este definită ca membru al unei profesii o persoană care posedă o diplomă de studii superioare sau echivalentul acesteia, sau o diplomă de bacalaureat şi cinci ani de experienţă continuă în cadrul specialităţii respective şi persoane care au calităţi excepţionale în domeniul ştiinţei, artei şi al afacerilor;
• Categorii profesionale – O persoană care are o diplomă de bacalaureat şi este membrul unei profesiuni;
• Muncitori calificaţi şi necalificaţi – Muncitori calificaţi cu cel puţin doi ani de pregătire sau experienţă şi muncitori necalificaţi ale căror competenţe sunt necesare în SUA. Notă: Ambasada nu deţine o listă a acestor profesiuni;
• Imigranţi speciali: Unii lucrători religioşi şi preoţi, angajaţii unor organizaţii internaţionale şi membrii familiilor acestora, actuali şi foşti angajaţi ai guvernului SUA calificaţi şi recomandaţi şi cei care îşi recapătă statutul de rezident permanent; şi
• Investitori - Persoane care vor crea locuri de muncă pentru cel puţin zece persoane care nu sunt înrudite, prin investirea a minimum 1 milion de dolari într-o nouă întreprindere comercială în SUA.

Pentru mai multe informaţii referitoare la vizele de imigrare bazate pe oferte de lucru, vă rugăm să accesați aici pagina Imigranţi pe baza ofertelor de muncă.

Petiţiile aprobate sunt înaintate la National Visa Center în Portsmouth, statul New Hampshire, birou care colectează toate taxele şi documentele şi fixează data interviului de viză. Solicitantul de viză va primi instrucţiuni în scris referitoare la documentele pe care trebuie să le prezinte la interviu.

Vize de logodnă
Viza de logodnă (K1) permite unui cetăţean străin să intre în Statele Unite pentru a se căsători cu un cetăţean american. După ce căsătoria are loc, solicitantul de viză K1 trebuie să iniţieze procesul de schimbare a statutului direct la Serviciul Cetățenie și Imigrare al SUA (U.S. Citizenship and Immigration Services - USCIS).

Pentru a se califica pentru o viză K1, trebuie îndeplinite următoarele criterii:

• Una dintre părţi trebuie să fie cetăţean american;
• Ambele părţi trebuie să fie libere din punct de vedere legal să se căsătorească; şi
• Ambele părţi intenţionează să se căsătorească în intervalul de 90 de zile de la data la care logodnicul/logodnica intră în SUA pe viză de logodnă.

Pentru mai multe informaţii referitoare la vizele de logodnă, vă rugăm să accesați aici pagina Viza temporară pentru logodnic(ă). 
Primul pas pentru a solicita o viză de logodnă este făcut de cetăţeanul american, petiţionarul, care trebuie să depună o petiţie de logodnă, formularul I-129F, la biroul Serviciului Cetățenie și Imigrare al SUA care are jurisdicţie asupra locului de reşedinţă în SUA. Petiţia poate fi depusă numai la Serviciul Cetățenie și Imigrare din SUA.

Petiţia aprobată este trimisă la National Visa Center din Portsmouth, statul New Hampshire pentru procesare administrativă înainte de a fi înaintată la Ambasada SUA care are jurisdicţie asupra locului de reşedinţă al logodnicului/logodnicei.

Copiii cu vârste sub 21 de ani au statut derivativ pe baza petiţiei de viză K1 depusă în favoarea părintelui acestora; numele lor trebuie incluse pe petiţie. Dacă cetăţeanul american este părintele natural al copilului, copilul poate avea dreptul la cetăţenie americană şi prin urmare se poate califica să solicite un paşaport american.

Vize pentru soţ sau soţie
Viza pentru soţul/soţia unui cetăţean american (K3) permite unui cetăţean străin căsătorit legal cu un cetăţean american să intre în SUA pentru a aştepta în Statele Unite încheierea procesului de imigrare. Soţul/soţia trebuie să solicite viza K3 la ambasada sau consulatul care are jurisdicţie asupra locului unde s-a încheiat căsătoria, sau dacă aceasta a avut loc în SUA, la ambasada sau consulatul care eliberează vize în ţara de cetăţenie a soţului/soţiei.

Pentru mai multe informaţii despre vizele de tip K3 pentru soţi/soţii, vă rugăm să accesați aici pagina Viză temporară pentru soţ/soţie.
Primul pas pentru a solicita o viză de tip K3 este făcut de către cetăţeanul american (petiţionarul) care trebuie să depună o petiţie, formularul I-130, la biroul Serviciului de Imigrare al SUA care are jurisdicţie asupra reşedinţei sale din SUA. Al doilea pas este să depună o petiţie I-129F, la Serviciul Cetățenie și Imigrare din SUA.

Petiţia I-129F aprobată este trimisă la National Visa Center din Portsmouth, statul New Hampshire pentru procesare adiţională înainte de a fi înaintată la ambasada care are jurisdicţie asupra locului unde a avut loc căsătoria. În situaţia în care căsătoria a avut loc în Statele Unite, National Visa Center va trimite petiţia aprobată la ambasada sau consulatul care eliberează vize în ţara de cetăţenie a soţului/soţiei.

Copiii cu vârsta sub 21 de ani au statut derivativ de la petiţia K3 depusă în favoarea părintelui; numele lor trebuie inclus în petiţie. Copiii cărora li se eliberează vize de tip K4 nu îşi pot ajusta statutul în SUA până când părintele/părintele vitreg nu depune o petiţie I-130 separată pentru fiecare copil. Dacă cetăţeanul american este părintele natural al copilului, copilul poate avea dreptul la cetăţenie americană şi prin urmare poate avea dreptul să solicite un paşaport american.

Vize în cadrul programului „Diversity Visa”
În fiecare an, Statele Unite pun la dispoziţie 50.000 de vize de imigrare prin intermediul programului Diversity Visa şi selecţionează câştigătorii în mod aleatoriu din toate ţările lumii cu rate scăzute ale imigrării către Statele Unite. 
Calificarea pentru a participa la acest program este determinată de locul de naştere al unei persoane, nu de cetăţenia sau locul de reşedinţă. Cererile de participare trebuie trimise electronic în timpul perioadei de înregistrare. Cererile de participare pe suport de hârtie nu sunt acceptate.

Persoanele născute în oricare din tarile excluse nu pot participa în program: Marea Britanie (cu excepţia Irlandei de Nord) şi teritoriile sale dependente, Brazilia, Canada, China (zona continentală), Columbia, Republica Dominicana, Ecuador, El Salvador, Guatemala, Haiti, India, Jamaica, Mexic, Pakistan, Peru, Filipine, Polonia, Coreea de Sud şi Vietnam. Persoanele născute în Irlanda de Nord, Regiunea Administrativa Speciala Hong Kong, Regiunea Administrativă Speciala Macao şi Taiwan se califică să participe.

Pentru mai multe informaţii referitoare la vizele de loterie, vă rugăm să accesați aici pagina Diversity Visa Program.

NOTĂ – Nu există nici o taxă pentru participarea la programul loteriei Diversity Visa. Guvernul SUA nu angajează consultanţi sau servicii particulare din afară pentru a opera programul DV. Orice intermediari sau alte persoane care oferă asistenţă pentru a pregăti o cerere de participare o fac fără autorizarea sau consimţământul Guvernului SUA. Cei selecţionaţi vor fi direcţionaţi către o pagină de confirmare care le va furniza instrucţiuni ulterioare incluzând informaţii asupra taxelor asociate imigrării în Statele Unite ale Americii. Cei selecţionaţi aleatoriu NU VOR FI ÎNŞTIINŢAŢI PRIN E-MAIL. Secţiunea "Selectarea Solicitanţilor" oferă informaţii despre termenii şi procedura DV.

Mai multe informații despre înregistrare pentru programul loteriei Diversity Visa.

Cetăţenii străini care solicită recăpătarea statutului de rezident permanent al SUA
O persoană care aplică pentru a-şi recăpăta statutul de rezident permanent este cineva care a avut anterior acest statut, dar care a rămas în afara Statelor Unite pentru o perioada de peste un an din motive mai presus de voinţa sa. Pentru a vă califica să recăpătaţi statutul de rezident permanent, trebuie să demonstraţi că:

• Eraţi rezident permanent când aţi părăsit Statele Unite,
• Când aţi plecat din SUA aveaţi intenţia de a vă reveni în SUA şi aţi menţinut această intenţie,
• Vă întoarceţi după o vizită temporară în străinătate şi dacă această şedere a fost prelungită, a fost din cauze mai presus de voinţa dumneavoastră pe care nu le-aţi putut controla şi de care nu sunteţi responsabil, şi
• Vă calificaţi pentru o viză de imigrare din toate celelalte puncte de vedere.

Dacă aţi pierdut statutul de rezident permanent şi doriţi să solicitaţi recăpătarea acestui statut, trebuie să prezentaţi documente în sensul celor descrise mai sus împreună cu cererea pentru recăpătarea statutului de rezident permanent şi o taxă stabilită.

Dacă cererea pentru recăpătarea statutului de rezident permanent al SUA este aprobată de către ofiţerul consular, secţia consulară vă va oferi informaţii referitoare la procedura de obţinere a vizei SB-1. Pentru mai multe informaţii despre recăpătarea statutului de rezident permanent, vă rugăm să accesați aici pagina Persoana care şi-a recăpătat statutul de rezident permanent.

Adopţii
Secţia consulară din Chişinău procesează adopţii internaţionale. Vă rugăm să accesaţi aici pentru informaţii adiţionale despre procesul de adopţie în Republica Moldova.

Formulare şi Documente
În funcţie de tipul de petiţie sau solicitare care se depune, unul din formularele următoare va fi necesar. 

Pentru toate categoriile de petiţii de imigrare bazate pe legături de rudenie, cu excepţia văduvilor/văduvelor:

• I-130, Petition for Alien Relative
• Instrucţiuni pentru Formularul I-130

Pentru petiţiile depuse de văduvi/văduve şi imigranţi în categorii speciale:

• I-360, Petition for Amerasian, Widow(er), or Special Immigrant
• Instrucţiuni pentru Formularul I-360

Pentru petiţiile de logodnă şi de tip K3:

• I-129F, Petition for Alien Fiancé(e)
• Instruţiuni pentru Formularul I-129F

Pentru categoriile de petiţii bazate pe oferte de lucru, cu excepţia investitorilor:

• Form I-140, Immigrant Petition for Alien Worker
• Instrucţiuni pentru Formularul I-140

Pentru petiţiile depuse de investitori:

• Form I-526, Immigrant Petition by Alien Entrepreneur
• Instrucţiuni pentru Formularul I-526

Pentru toţi solicitanţii de vize de imigrare:

• Form DS-260, Application for Immigrant Visa and Alien Registration

Pentru solicitanţii de vize de logodnă şi vize K3:

• Form DS-156, Non-Immigrant Visa Application
• Form DS-156K, Nonimmigrant Fiancé(e) Visa Application

Pentru toţi solicitanţii care solicită recăpătarea statutului de rezident permanent:

• Form DS-117, Application to Determine Returning Resident Status -

Pentru sponsorii solicitanţilor de vize de imigrare bazate pe legături de rudenie, cu excepţia copiilor cetăţenilor americani care sunt admişi în SUA sub vârsta de 18 ani şi a văduvilor/văduvelor:

• Form I-864, Affidavit of Support
• Form I-864A, Contract between Sponsor and Household Member

Pentru sponsorii solicitanţilor de vize de logodnă şi de tip K3, pentru solicitanţii de vize care şi-au recăpătat statutul de rezident permanent al SUA, pentru unii solicitanţi de vize de imigrare bazate pe oferte de lucru:

• Form I-134, Affidavit of Support

Pentru copiii cetăţenilor americani (copii naturali sau adoptaţi) care sunt admişi în SUA sub 18 ani şi pentru văduvi(e) ai cetăţenilor americani:

• Form I-864W, Intending Immigrant's Affidavit of Support Exemption

O listă completă a formularelor şi taxelor de imigrare este disponibilă pe website-ul Serviciului Cetățenie și Imigrare.

Taxele şi procesul de solicitare a vizei de imigrare
Toţi solicitanţii de vize de imigrare trebuie să se prezinte personal la interviu la Secţia Consulară. Taxa pentru a solicita un serviciu legat de o viză de imigrare depinde de serviciul solicitat. Această taxă nerambursabilă este achitată fie înainte de interviu (dacă petiţia a fost depusă în Statele Unite) sau în ziua interviului la casieria ambasadei (dacă petiţia a fost depusă local).

Taxele pentru vizele de imigrare diferă în funcţie de categoriile de imigranţi. Taxele stabilite se bazează pe un studiu al costului unui serviciu pentru a determina cheltuielile directe şi indirecte ale Guvernului SUA pentru prestarea serviciilor consulare.

Solicitanţii vor trebui să achite integral taxele în vigoare în ziua în care solicită o viză, cu excepţia solicitanţilor ale căror taxe sunt colectate de către National Visa Center (NVC). Solicitanţii, ale căror taxe sunt colectate de NVC, sunt obligaţi să plătească doar taxele în vigoare în ziua în care sunt facturate.

Vă rugăm să accesați aici pentru taxele stabilite începând cu 2012.

Pentru mai multe informaţii referitoare la taxele pentru petiţii, vă rugăm să vizitaţi pagina Formulare şi Taxe pentru imigrare

Dacă petiţia a fost depusă în Statele Unite, programările la interviu sunt stabilite de către National Visa Center (NVC). NVC va înştiinţa solicitantul de viză odată ce programarea la interviu a fost stabilită. 
Dacă petiţia a fost depusă în Moldova, programările la interviu sunt stabilite de ambasadă, care vă va contacta pentru a stabili un interviu.

Petiţii de imigrare depuse în Moldova
 Secţia Consulară poate accepta numai petiţii de imigrare depuse de cetăţenii americani care sunt rezidenţi în Moldova de cel puţin (6) şase luni înainte de a depunerea petiţiei respectivă şi au permisiunea autorităţilor moldoveneşti de a locui în acest district consular (evidenţiată prin prezentarea paşaportului american cu data de intrare în Moldova şi a permisului de şedere eliberat de autorităţile moldoveneşti). Petiţiile mai pot fi depuse la ambasadă şi de către membri ai forţelor armate americane care se află la post în străinătate şi care urmează să fie transferaţi imediat, sau în cazuri de urgenţe reale, sau în cazuri de interes naţional. Toate celelalte petiţii trebuie depuse la Serviciul Cetățenie și Imigrare în Statele Unite. Reunificarea familiei şi căsătoriile recente nu constituie urgenţe.

Toţi solicitanţii de vize de imigrare, indiferent de vârstă, trebuie să efectueze un examen medical înainte de eliberarea vizei. Examenul medical pentru solicitanţii din Moldova poate fi efectuat la Organizaţia Internaţională pentru Migraţiune. Pentru a stabili data examenului vă rugăm să contactaţi această organizaţie la:

OIM Chişinău (Secţia Medicală)
str. Ciuflea 36/1
tel.:+ 373 22 233 188
e-mail: chisinaumed@iom.int

Pentru mai multe informaţii despre examenul medical pentru imigranţi şi refugiaţi vă rugăm să accesați pagina web.

Durata procesului de eliberare a vizei
În majoritatea cazurilor ofiţerul consular va lua o decizie la încheierea interviului de viză. Dacă solicitantul se califică să obţină o viză, paşaportul cu viză va fi gata a doua zi. Dacă solicitantul nu se califică pentru obţinerea unei vize, paşaportul îi va fi returnat la încheierea interviului împreună cu o scrisoare care explică motivele legale ale refuzului. În unele cazuri solicitanţii de vize sunt rugaţi să revină la o data ulterioară cu documente suplimentare.

Definiţii
Limitarea numerică a vizelor de imigrare – Departamentul de Stat este obligat să facă anual o determinare a limitărilor numerice pentru toate ţările lumii, conform articolelor 201(c) şi (d) ale Legii de Imigrare a SUA. Aceste calcule se bazează în parte pe datele puse la dispoziţie de Serviciul Cetățenie și Imigrare al SUA referitor la numărul de persoane care şi-au ajustat statutul în SUA ca rude de gradul întâi în cursul anului precedent şi al numărului de cetăţeni străini care au fost admişi în SUA cu vize umanitare conform articolului 212(d)(5) cu doi ani înainte.

Data de Procesare: Data care determină dacă un solicitant de viză de imigrare cu o petiţie într-o categorie numeric limitată poate fi programat la interviul de viză într-o anumită lună. Data de procesare este data de prioritate a primului solicitant care nu a putut fi programat la interviu în luna respectivă. Solicitanţii cu date de prioritate anterioare datei de procesare pot fi programaţi. Totuşi, dacă data dvs. de prioritate coincide cu sau este ulterioară datei de procesare, veţi mai avea de aşteptat până când se ajunge cu data de procesare la data dvs. de prioritate (când devine data dvs. de prioritate curentă). Pentru a afla dacă un caz de imigrare într-una din categoriile preferenţiale este curent, verificaţi la Visa Bulletin sau telefonaţi la Departamentul de Stat la numărul (202) 663-1541.

Data de prioritate: Data de prioritate decide momentul în care unei persoane îi vine rândul să solicite o viză de imigrare. În cazul petiţiilor bazate pe legături de familie, data de prioritate este data la care petiţia a fost depusă la biroul Departamentului pentru Securitate Internă (Department of Homeland Security - DHS), Serviciul Cetățenie și Imigrare al SUA sau la o ambasadă sau consulat american peste hotare. În cazul petiţiilor bazate pe oferte de lucru, data de prioritate poate fi data la care cererea a fost primită la Departamentul Muncii din SUA.

Refuzul vizelor de imigrare
Petiţia aprobată de Serviciul Cetățenie și Imigrare al SUA (USCIS) este trimisă la Secţia Consulară. Secţia Consulară determină dacă solicitantul de viză a îndeplinit toate cerinţele necesare şi dacă este vreun motiv care l-ar împiedica pe solicitant să se califice pentru a obţine o viză de imigrare.

Dovezi de relaţie
Deşi Secţia Consulară nu poate revoca o petiţie de imigrare aprobată, poate returna petiţia la Serviciul Cetățenie și Imigrare al SUA dacă sunt dovezi că solicitantul de viză nu are o relaţie de bună credinţă cu cetăţeanul american sau rezidentul permanent care a depus petiţia în favoarea solicitantului.

Refuzurile tip 221(g)
Uneori ofiţerii consulari au nevoie de acte adiţionale din partea solicitantului de viză ori cazul trebuie să parcurgă o procedura administrativa suplimentară. În aceste situaţii solicitantul este refuzat temporar conform articolului 221(g). El va primi o scrisoare în care sunt detaliate documentele adiţionale necesare precum şi zilele când poate reveni la Secţia Consulară pentru a continua interviul. Solicitanţii refuzaţi temporar pe baza articolului 221(g) nu trebuie să plătească o altă taxă de solicitare şi nu trebuie să sune pentru o nouă programare.

Motive pentru care nu se poate elibera o viză
Legea despre Imigrare a SUA nu permite eliberarea unei vize de imigrare persoanelor care nu se califică în conformitate cu prevederile acestei legi. Motivele pentru care nu se poate elibera o viză includ depăşirea şederii legale în timpul unei vizite anterioare în SUA, unele afecţiuni medicale, sau anumite infracţiuni săvârşite. Unele motive care împiedică eliberarea vizelor sunt permanente, altele expiră după trecerea unei perioade de timp. În unele cazuri, solicitantul poate cere o derogare de la Serviciul Cetățenie și Imigrare al SUA.

Pentru mai multe informaţii referitoare la lista motivelor pentru care nu se poate elibera o viză, descrierea acestora, precum şi disponibilitatea unei derogări, vă rugăm să vizitaţi pagina Categorii de Străini care nu se califică să primească vize de pe pagina web al Departamentului de Stat.

Tipuri de vize temporare: Informaţii generale

Toţi cetăţenii moldoveni care doresc să viziteze Statele Unite pentru perioade scurte de timp trebuie să solicite o viză temporară. Există o varietate de motive pentru a solicita obţinerea unei vize temporare, inclusiv turismul, afacerile, tratamentul medical, precum şi diversele tipuri de muncă pe termen limitat. Tipul de viză necesar pentru fiecare caz este definit de către legislaţia americană privind imigrarea şi se află în strânsă legătură cu scopul principal al călătoriei. În momentul solicitării vizei, ofiţerul consular va determina tipul de viză de care aveţi nevoie.

Orice persoană care solicită o viză trebuie sa aibă în vedere că deţinerea acesteia nu-i garantează intrarea pe teritoriul SUA. Deşi aţi obţinut o viză, numai Serviciul American de Vamă şi Protecţie a Frontierei are dreptul să vă permită intrarea şi să stabilească durata şederii dumneavoastră în SUA. La punctul de intrare în SUA, un funcţionar al Serviciului trebuie să valideze Formularul de imigrare (Formularul I-94) care stabileşte durata permisă a şederii dumneavoastră în SUA.

În funcţie de tipul vizei, solicitanţii trebuie să prezinte sau nu, la interviul de solicitare a vizei documente suplimentare.

Durata de procesare a vizei
Majoritatea solicitanţilor pot ridica viza a doua zi după interviu. Însă, există şi cazuri care necesită procese sau proceduri administrative suplimentare ce pot dura până la şase săptămâni sau chiar mai mult. Vă rugăm să reţineţi că odată ce a fost depus formularul de solicitarea a vizei, procesarea nu poate fi urgentată. De aceea, îi sfătuim pe toţi solicitanţii să nu-şi cumpere biletele de avion înainte de a se afla în posesia vizei.

Durata de aşteptare a interviurilor
Durata de aşteptare a programării la interviul pentru acordarea vizei, diferă în general în raport cu perioada calendaristică a anului. Vă rugăm să solicitaţi viza cu cel puţin două luni înainte de călătoria planificată. Există mulţi factori care pot influenţa timpul de procesare a vizei (cum ar fi, procesarea administrativă suplimentară sau formularele incomplete). De aceea, solicitanţii trebuie să-şi planifice din timp călătoria şi numai după ce au obţinut viza de şedere în SUA.

Eliberarea vizelor
Nu există nicio garanţie prealabilă privind eliberarea vizelor temporare. Vă recomandăm să nu faceţi planuri de călătorie şi să nu procuraţi bilete de avion nerambursabile înainte de aprobarea şi obţinerea vizei.

Punctul de intrare în SUA
Deţinerea unei vize nu garantează posesorului intrarea pe teritoriul Statelor Unite. Inspectorii de imigrare au dreptul să refuze, chiar şi posesorilor de vize, intrarea pe teritoriul SUA. Conform legislaţiei SUA privind imigrarea, studenţii care îşi încep studiile în baza unui program nou, au dreptul să intre pe teritoriul SUA cu cel mult 30 de zile înaintea începerii programului. Este important de ştiut că inspectorul de imigrare, nu ofiţerul consular, stabileşte perioada permisă de şedere în Statele Unite a deţinătorului unei vize de student.

Refuzul vizei
Informaţii detaliate privind refuzul vizei

De ce se achită taxa?
Congresul Statelor Unite solicită ambasadelor şi consulatelor americane să colecteze o taxă consulară pentru procesarea cererilor de viză. Veniturile obţinute din colectarea acestei taxe sunt alocate creşterii securităţii sistemului de control al vizelor şi al procedurilor de intrare în SUA.

Clasificarea Vizelor Temporare

Există o varietate de motive pentru solicitarea unei vize temporare, inclusiv turismul, afacerile, tratamentul medical, precum şi diversele tipuri de muncă pe termen limitat. Tipul de viză necesar este definit de către legislaţia americană privind imigrarea şi se află în strânsă legătură cu scopul principal al călătoriei.

Vize de afaceri (B1)
Viza de afaceri (tip B1) este disponibilă persoanelor care doresc să călătorească în Statele Unite ale Americii pentru încheierea de tranzacţii comerciale, negocierea contractelor, rezolvarea litigiilor, consultarea cu parteneri de afaceri, participarea la conferinţe/seminare ştiinţifice, educaţionale, profesionale, business, etc. Politica Guvernului SUA în acest domeniu prevede facilitarea şi promovarea călătoriilor internaţionale, asigurarea liberei circulaţii în Statele Unite a persoanelor de orice naţionalitate, precum şi stimularea relaţiilor comerciale între diferite naţiuni. În majoritatea cazurilor, solicitantul calificat pentru o viză de afaceri obţine o viză combinată B1/B2 (de afaceri şi turistică).

Cerinţele
Solicitanţii vizelor de afaceri trebuie să demonstreze ofiţerului consular deţinerea unei reşedinţe în afara SUA, pe care nu intenţionează să o abandoneze, precum şi faptul că vor pleca din Statele Unite la finele vizitei. Determinarea unei forme exacte a necesarului de dovezi nu este posibilă, întrucât cazurile solicitanţilor diferă în mare măsură. De regulă, ofiţerii consulari solicită prezentarea unei scrisori din partea companiei din Moldova la care este angajat solicitantul, care să precizeze obiectivele călătoriei acestuia în Statele Unite, şi/sau, după caz, prezentarea unei scrisori de invitaţie din partea unei companii, a unei persoane de contact sau a unui partener din Statele Unite.
La interviul de solicitare a vizei ofiţerii consulari stabilesc dacă solicitantul dispune de mijloacele necesare de întreţinere personală pe durata şederii, în scopul evitării plasărilor ilegale în câmpul muncii pe teritoriul Statelor Unite şi analizează dacă planurile de călătorie sunt specifice şi realiste, legăturile strânse din străinătate şi posibilitatea susţinerii materiale a membrilor familiei care locuiesc în Moldova.

În Statele Unite
Cetăţenii străini care se află pe teritoriul Statelor Unite în baza vizei B-1 au dreptul la negocierea contractelor, conducerea afacerilor, întâlniri cu parteneri de afaceri etc. Însă, aceştia nu au dreptul să activeze în câmpul muncii calificate/necalificate sau în cadrul instruirii de lucru. Aceasta înseamnă că aceştia nu pot exercita activităţi pentru care un cetăţean american ar fi remunerat. Un cetăţean străin care se află pe teritoriul Statelor Unite în baza vizei B-1, şi care se implică în activităţile menţionate mai sus, ar putea avea, în viitor, dificultăţi la obţinerea unei vize de afaceri sau a oricărui alt tip de viză.

Viza turistică/de vizită (B2)
Viza turistică (tip B2) este destinată persoanelor care doresc să călătorească în Statele Unite ale Americii pe o perioadă scurtă pentru a-şi petrece timpul liber. Aceste cazuri includ vizitarea rudelor, prietenilor, cunoştinţelor sau, pur şi simplu, turismul în Statele Unite. Politica Guvernului SUA constă în facilitarea şi promovarea călătoriilor internaţionale, precum şi asigurarea liberei circulaţii în Statele Unite a persoanelor de orice naţionalitate. Ofiţerii consulari depun eforturi pentru urgentarea eliberării vizelor turistice (de vizită) cu condiţia ca solicitările pentru eliberarea acestora să corespundă cerinţelor legilor şi regulamentelor în vigoare. În majoritatea cazurilor, solicitanţii care se califică pentru primirea unei vize turistice obţin o viză combinată B1/B2 (turistică şi de afaceri).

Cerinţele
Solicitanţii vizelor turistice trebuie să demonstreze ofiţerului consular deţinerea unei reşedinţe în afara SUA pe care nu intenţionează să o abandoneze, precum şi intenţia de a părăsi Statele Unite la finalul vizitei. Determinarea unei forme exacte a dovezilor cerute nu este posibilă întrucât cazurile solicitanţilor diferă în foarte mare măsură. Astfel, solicitanţii trebuie să ţină cont de documentele şi informaţiile pe care le-ar putea prezenta pentru a demonstra situaţia lor economică, profesională, personală şi socială din Moldova.

De asemenea, solicitanţii trebuie să demonstreze că nu vor lucra sau nu vor recurge la solicitarea de fonduri guvernamentale pe parcursul şederii lor pe teritoriul SUA. În acest caz, dovezile utile ar putea include extrasele de cont, scrisorile de la locul de muncă şi/sau invitaţia unei rude sau a unui prieten din Statele Unite. Deşi utile, aceste documente nu garantează eliberarea vizei. La interviul de solicitare a vizei ofiţerii consulari stabilesc dacă solicitantul dispune de mijloace suficiente de întreţinere, aşa încât să fie evitată plasarea ilegală a acestuia în câmpul muncii pe teritoriul Statelor Unite. Tot ei apreciază susţinerea personală de bună credinţă, planurile de călătorie specifice şi realiste, legăturile strânse în afara SUA sau susţinerea de bună credinţă pentru membrii familiei care locuiesc în Moldova.

Viza Pentru Tratament Medical (B2)
Nu sunt prevăzute tipuri de vize speciale pentru tratamente medicale în SUA. Toţi solicitanţii unei vize pe motive medicale trebuie să corespundă cerinţelor vizei turistice de tip B2, menţionate în secţiunile de mai sus. Toţi solicitanţii trebuie să demonstreze intenţia de a reveni în Moldova după finalizarea tratamentului medical în Statele Unite. De asemenea trebuie să demonstreze că dispun de mijloace materiale suficiente pentru a se întreţine pe parcursul şederii în SUA.

În Statele Unite
Cetăţenii străini care se află pe teritoriul Statelor Unite în baza vizei de tipul B2 au dreptul să-şi viziteze membrii familiei, prietenii, precum şi să călătorească în scopuri turistice. Însă, având statut de turişti, aceştia nu au dreptul să activeze în câmpul muncii calificate sau necalificate. Aceasta înseamnă că posesorii acestui tip de viză (B2) nu pot exercita nici un fel de activităţi pentru care un cetăţean american ar fi remunerat. Cazurile acestea sunt, fără a se limita la: lucrul pe un şantier de construcţii, ajutorul dat unui prieten sau unei rude într-o afacere, îngrijirea unui copil chiar dacă este al unei rude sau al unui prieten sau îngrijirea unui bătrân. Un cetăţean străin care se află pe teritoriul Statelor Unite în baza vizei B2 şi care se implică în activităţi de tipul celor menţionate mai sus ar putea avea dificultăţi în viitor la obţinerea unei vize de şedere în SUA.

Vize de student (F, M)
Departamentul de Stat va asigura eliberarea cu prioritate a tipurilor de vize F,M şi J, pentru ca toţi solicitanţii calificaţi pentru primirea acestora (studenţi şi vizitatori prin schimb) să-şi poată începe programele la timp. Dacă faceţi parte din această categorie şi aveţi nevoie de urgentarea procedurii de obţinere a vizei, puteţi depune o cerere pentru programarea interviului de urgenţă direct la Ambasadă prin e-mail la adresa: Chisinau-CA@state.gov. În scopul evitării unei procesări întârziate a cererii vă rugăm să indicaţi în cererea dumneavoastră toate detaliile relevante şi să anexaţi documentele justificative.

Conform Legii americane pentru imigrare şi cetăţenie, sunt prevăzute două categorii de viză temporară pentru persoanele care doresc să studieze în Statele Unite. Viza de tip „F” este destinată celor care doresc să urmeze studii academice, iar viza de tip „M” pentru cei care vor să urmeze studii non-academice sau profesionale.

Cerinţele Principale

• Instruire pentru solicitarea de viză pentru studii

Solicitantul unei vize de student trebuie să fie absolvent al unui ciclu de învăţământ necesar pentru înscrierea la nivelul respectiv de studii. De asemenea trebuie să posede cunoştinţe suficiente de limba engleză pentru a-şi putea continua instruirea pentru care aplică. Cunoaşterea suficientă a limbii engleze nu este obligatorie dacă studentul participă exclusiv la un program de însuşire a limbii engleze, sau dacă instituţia de învăţământ la care se înscrie a organizat cursuri speciale de limba engleză sau dacă desfăşoară cursurile de instruire în limba maternă a studentului.

• Resurse financiare

Solicitanţii trebuie să dovedească disponibilitatea curentă sau viitoare a mijloacelor dintr-o sursă definită şi de bună credinţă, suficiente pentru a acoperi toate cheltuielile ce ţin de întreţinerea şi activitatea de studii pe parcursul întregii perioade de şedere planificate.

• Formularul de acceptare

Solicitantul trebuie să fie admis la un ciclu de instruire complet într-o instituţie de învăţământ aprobată de Serviciul Cetăţenie şi Imigrare (USCIS). Instituţia de învăţământ trebuie să expedieze solicitantului formularul (I-20) Certificat de eligibilitate pentru statutul vizei de student (F sau M) pentru studii academice şi/sau în domeniul limbilor străine.

• Statutul persoanei străine cu viză de student

Solicitanţii vizelor de student trebuie să demonstreze ofiţerului consular existenţa reşedinţei din afara Statelor Unite pe care nu intenţionează să o abandoneze, şi să-l asigure pe acesta în legătură cu plecarea din Statele Unite la finalul studiilor. Determinarea unei forme exacte a dovezilor nu este posibilă, întrucât cazurile solicitanţilor diferă într-o foarte mare măsură.

La interviul de solicitare a vizei ofiţerii consulari verifică dacă solicitantul dispune de mijloacele necesare de întreţinere pentru a evita plasarea ilegală a acestuia în câmpul muncii pe teritoriul Statelor Unite pe durata studiilor. De asemenea vor fi analizate planurile de călătorie specifice şi realiste, legăturile strânse în străinătate şi disponibilitatea mijloacelor financiare suficiente pentru susţinerea materială personală şi a membrilor de familie.

Solicitarea Vizei De Student

De regulă, solicitanţii vizelor de student aplică la Ambasada sau Consulatul SUA din ţara lor de reşedinţă permanentă. Deşi solicitanţii vizelor pot aplica la orice secţie consulară a SUA din străinătate, obţinerea vizei în afara ţării de reşedinţă poate fi mult mai dificilă. Ambasada SUA în Chişinău, Republica Moldova examinează, în general, cererile solicitanţilor cu domiciliul în Republica Moldova. Întrebările solicitanţilor privind procedura de solicitare a vizei pot fi adresate Ambasadei SUA în Chişinău la adresa: Chisinau-CA@state.gov. Solicitanţii vizelor de student trebuie să prezinte toate actele prevăzute în compartimentul ”Documente justificative”, inclusiv următoarele:

• Formularul original SEVIS I-20 sau DS-2019 pentru solicitantul principal şi membrii de familie dependenţi, expediat de instituţia de învăţământ americană. Dependenţii care aplică în mod separat vor prezenta copia formularului I-20 sau DS-2019 al solicitantului principal, inclusiv viza şi certificatul de naştere sau de căsătorie, care să demonstreze existenţa legăturilor cu solicitantul principal.
• Dovada posibilităţii de achitare a sumelor aferente programului de studii în SUA.
• Dovada achitării taxei SEVIS (chitanţa poate fi tipărită de pe pagina de internet www.fmjfee.com).
• Evidenţa şcolară de la toate instituţiile de învăţământ frecventate în ultimii cinci ani în SUA, sau în ultimii trei ani de studii în orice altă ţară.
• Solicitanţii care studiază în domeniul ştiinţei şi tehnologiei trebuie să prezinte CV-ul/rezumatul detaliat, lista completă a publicaţiilor (în cazul în care este necesar), precum şi scrisoarea de admitere/invitaţia din partea şcolii sau a programului.
• Dacă participaţi la Instruirea Practică Opţională (OPT), pe lângă formularul I-20, mai trebuie să prezentaţi şi originalul Permisului de muncă.

De regulă, decizia privind solicitarea vizei de student se adoptă la finele interviului. În unele cazuri, solicitanţii trebuie să prezinte informaţii sau documente suplimentare sau să aştepte examinarea ulterioară a solicitării şi adoptarea unei decizii finale. Solicitanţii sunt rugaţi să aplice cu câteva săptămâni sau cu cel puţin o lună înainte de plecarea planificată, astfel încât să fie asigurat timpul suficient pentru rezolvarea eventualelor probleme procedurale.

Punctul de Intrare în SUA
Eliberarea vizei nu garantează intrarea pe teritoriul Statelor Unite. Inspectorii de imigrare au dreptul să refuze intrarea. Conform legislaţiei SUA privind imigrarea, studenţii care îşi încep studiile în baza unui program nou, pot intra pe teritoriul SUA cu cel mult 30 zile înainte de începerea programului. De asemenea, inspectorul de imigrare, nu ofiţerul consular, stabileşte perioada permisă de şedere în Statele Unite a deţinătorului vizei de student.

Informaţii Suplimentare

Plasarea în câmpul muncii
​​​​​​Cu  viza de tipul F-1 nu poate accepta plasarea sa în câmpul muncii în afara campusului pe parcursul primului an de studii. La finele primului an de studii Departamentul Securităţii Interne (DHS) poate permite plasarea sa în câmpul muncii în afara campusului. Studenţii cu viza F-1 pot accepta plasarea în câmpul muncii pe teritoriului campusului din partea instituţiei de învăţământ, fără acordul DHS. Cu excepţia muncii temporare de practică, studenţii cu viza M-1 nu pot accepta plasarea în câmpul muncii.

Membrii de familie
Soţul/soţia, copiii necăsătoriţi şi minori se pot califica, de asemenea, pentru o viză temporară în scopul însoţirii studentului. Membrii de familie trebuie să corespundă tuturor cerinţelor de obţinere a vizei, inclusiv să dovedească disponibilitatea mijloacelor suficiente pentru întreţinere, precum şi plecarea din SUA la încheierea programului de studii. Soţul/soţia şi copiii studentului nu au dreptul să accepte plasarea lor în câmpul muncii.

ÎN ATENŢIA SOLICITANŢILOR DE VIZE F SAU M:
Pentru eliberarea iniţială a formularului I-20 se aplică taxa sistemului SEVIS. Această taxă nu face parte din taxa consulară de solicitare a vizei, (care este plătită de toţi solicitanţi de vize temporare şi este nerambursabilă) şi NU POATE fi achitată la Moldova-Agroindbank sau la casieria secţiei consulare. Taxa poate fi achitată numai online cu card bancar pe adresa www.fmjfee.com. În unele cazuri, taxa poate fi achitată în numele solicitantului de către sponsorul programului.

Taxa SEVIS pentru vizele de student (F, M) are valoarea de $200. Dependenţii studenţilor care deţin vize de tipul F şi M sunt scutiţi de la plata acestei taxe.

Înainte de eliberarea vizelor F şi M trebuie verificată achitarea taxei SEVIS.

Vize pentru programe de schimb şi instruire (J)

Departamentul de Stat va asigura eliberarea cu prioritate a vizelor F, M şi J pentru ca toţi solicitanţii calificaţi pentru obţinerea lor (studenţi şi vizitatori pentru schimb de experienţă) să-şi poată începe programele la timp. Dacă faceţi parte din această categorie şi aveţi nevoie de urgentarea procedurii de obţinere a vizei, puteţi depune o cerere pentru programarea interviului de urgenţă direct la Ambasadă prin e-mail la adresa: Chisinau-CA@state.gov. Pentru a evita procesarea cu întârziate a cererii dumneavoastră, vă rugăm să indicaţi în scrisoare toate detaliile relevante şi să anexaţi documentele justificative necesare.

Viza de tip J este destinată participanţilor la programe educaţionale, de schimburi culturale şi oportunităţi de instruire sau de stagiu de practică, precum şi celor care intenţionează să participe la programe acreditate de către Departamentul de Stat al SUA pentru a preda, a studia, a efectua cercetări ştiinţifice, a beneficia de instruire sau pentru a participa la programe de învăţământ superior medical. Sunt incluse, de asemenea, programele de plasare a persoanelor în cadrul unor firme, instituţii sau alte agenţii pentru stagii practice în diferite domenii de specialitate pe o perioadă ce nu depăşeşte 18 luni.

Pe lângă aceasta, poate fi permisă participarea la cursuri, seminarii de limbă engleză sau la cursuri de scurtă durată care ţin nemijlocit de stagiul de practică. De asemenea, viza de tip J permite efectuarea călătoriilor cu următoarele scopuri: observări practice, însuşirea şi asimilarea metodelor şi tehnicilor de instruire folosite în SUA, colaborarea cu omologii din SUA, promovarea contactelor interculturale între muncitori, profesionişti, cercetători sau studenţi, în interesele generale ale schimburilor internaţionale. Printre aceste activităţi sunt incluse consilierea în tabere şcolare din SUA, munca sezonieră în staţiunile de schi sau în taberele de vară, munca prin programul Au Pair.

Deţinătorii vizei de tip J pot intra sub incidenţa reglementării celor 2 ani de reşedinţă obligatorie în afara graniţelor SUA, care prevede schimbarea statutului vizei în SUA din tipul J în tipurile H, L sau K, sau imigrarea în Statele Unite pe o perioadă de 2 ani după terminarea programului. Sunt scutiţi de această obligaţie deţinătorii vizelor pentru Au Pair, pentru programe de schimburi şcolare sau pentru programul Work & Travel.

Durata de valabilitate a programului

Deţinătorii vizei de tip J au dreptul să intre pe teritoriul Statelor Unite cu cel mult 30 de zile înainte de data începerii programului, înscrisă în formularul DS-2019. De asemenea este prevăzută o perioadă de graţie de 30 zile care permite deţinătorilor vizei de tip J şederea pe teritoriul Statelor Unite, dar numai în scopuri turistice, pentru o perioadă de până la 30 zile după data de încheiere a programului, indicată de asemenea în formularul DS-2019. Continuarea activităţii sau a programului de instruire după data de încheiere înscrisă în formularul DS-2019 este interzisă.

Programele de instruire şi stagiu sunt menite să perfecţioneze baza teoretică şi experienţa practică a participanţilor. Solicitanţii trebuie să demonstreze ofiţerului consular că programele solicitate corespund cerinţelor privind instruirea sau stagiul vizat.

Solicitanţii vizelor pentru programe de schimb trebuie să prezinte toate actele prevăzute în compartimentul ”Documente justificative”, inclusiv următoarele:

• Formularul DS-2019 „Certificat de eligibilitate pentru obţinerea vizei de vizitator pentru schimb de experienţă” (J-1) primit de la un sponsor din SUA. Membrii familiei care solicită obţinerea vizei (J-2) trebuie să prezinte un formular propriu DS-2019. Dependenţii care aplică în mod separat trebuie să prezinte copia formularului DS-2019 al solicitantului principal, inclusiv viza şi certificatul de naştere sau de căsătorie, care să demonstreze existenţa legăturilor cu solicitantul principal.
• Formularul DS-7002: solicitanţii vizei J1 din cadrul programelor de instruire şi stagiu trebuie să depună formularul DS-7002 primit de la sponsorul programului, completat şi semnat.
• Participanţii la programele de instruire postuniversitară şi stagiu trebuie să prezinte dovada înscrierii sau finalizării studiilor superioare şi/sau dovada experienţei profesionale necesare admiterii acestui nivel de instruire.

Chitanţa de achitare a taxei pentru utilizarea Sistemului Internaţional de Studenţi şi Vizitatori pentru Schimb de Experienţă (SEVIS). Solicitanţii trebuie să achite taxa SEVIS până la aprobarea vizei. Instrucţiunile de plată a taxei SEVIS sunt disponibile online pe www.fmjfee.com.

ÎN ATENŢIA SOLICITANŢILOR DE VIZE J:

Începând cu data de 1 septembrie 2004, pentru eliberarea iniţială a formularului DS-2019 se aplică taxa de utilizare a sistemului SEVIS. Această taxă nu face parte din taxa consulară de solicitare a vizei (care este plătită de toţi solicitanţi de vize temporare şi este nerambursabilă), şi poate fi achitată numai online cu card bancar, pe adresa www.fmjfee.com. În unele cazuri, taxa poate fi achitată în numele solicitantului de către sponsorul programului.

Taxa SEVIS pentru majoritatea participanţilor la programe de schimb (J) are valoarea de $180. Persoanele care călătoresc în baza vizelor J pentru Au Pair, consilierea în tabere sau în programul de vară Work & Travel achită o taxă în sumă de $35. Participanţii din cadrul programelor de schimb sponsorizate de Guvernul American sunt scutiţi de la plata taxei SEVIS. Dependenţii deţinătorilor vizei J sunt, de asemenea scutiţi de la plata acestei taxe.

Înainte de eliberarea vizelor J trebuie verificată achitarea taxei SEVIS.

Vize de lucru (H)

Cetăţenii străini nu au dreptul să lucreze în Statele Unite fără autorizarea prealabilă a Serviciului de Cetăţenie şi Imigrare al Statelor Unite (USCIS). În unele cazuri se acordă o autorizare colectivă pentru anumite tipuri de viză (de exemplu membrilor echipajelor unor nave maritime sau aeriene sau colectivelor altor transportatori). Însă, în majoritatea cazurilor, compania angajatoare din SUA trebuie să depună la USCIS o petiţie în numele solicitantului prin care să ceară aprobarea pentru ca acesta să lucreze în SUA. După aprobarea petiţiei, solicitantului îi va fi expediat Formularul I-797 (Notificare de Aprobare), pe care acesta îl va prezenta la solicitarea vizei.

Informaţii detaliate privind vizele de lucru puteţi obţine accesând site-ul USCIS.

VIZE PENTRU OCUPAŢII DE SPECIALITATE

Legea americană privind imigrarea şi cetăţenia prevede eliberarea anuala a unui număr limitat de vize pentru ocupaţii de specialitate (vizele H-1B). Domeniile de specialitate aferente solicitării acestui tip de viză includ următoarele: arhitectură, inginerie, matematică, fizică, ştiinţe sociale, medicină şi sănătate, educaţie, contabilitate, jurisprudenţă, teologie şi arte.

Ambasada SUA la Chişinău nu acordă asistenţă pentru căutarea unui loc de muncă în Statele Unite.

Pentru obţinerea statutului H-1B, angajatorul din Statele Unite trebuie să depună o cerere cu privire la condiţiile de lucru (LCA) la Departamentul Muncii, care să conţină mai multe detalii, inclusiv plata salariului pentru postul oferit şi condiţiile concrete de lucru. După aceasta, angajatorul trebuie să depună la USCIS petiţia I-129 şi să plătească o taxă suplimentară de $500 pentru sponsorizarea lucrătorului H-1B, cu excepţia cazurilor când legea prevede scutirea angajatorului de la această plată. După aprobarea petiţiei, USCIS va expedia solicitantului Formularul I-797 Notificare de Acţiune, pe care acesta îl va folosi pentru solicitarea vizei. În prezent, USCIS prevede şi o procedură de depunere a petiţiilor în regim de urgenţă. Informaţii detaliate privind aprobarea petiţiei şi procedurile în regim de urgenţă puteţi obţine accesând site-ul USCIS.

Toţi solicitanţii de vize pentru ocupaţii de specialitate trebuie să utilizeze sistemul de programare online şi să prezinte toate actele prevăzute în compartimentul ”Documente justificative”, precum şi originalul Formularului I-797 Notificare de Aprobare.

La interviuri, solicitanţii de viză H-1B trebuie să demonstreze că posedă cunoştinţele de specialitate necesare pentru ocuparea postului pentru care solicită angajarea şi să facă dovada completării studiilor de specialitate la nivelul bacalaureat sau alt grad echivalent, sau să probeze deţinerea unei experienţe profesionale echivalente gradului respectiv de pregătire. Este posibilă solicitarea prezentării diplomei de bacalaureat, a scrisorilor de la locul de muncă sau a altor dovezi care să confirme deţinerea experienţei profesionale necesare în domeniul de activitate respectiv.

Cei care au deţinut viza de tipul J anterior

Solicitanţii vizei pentru ocupaţii de specialitate, care au călătorit anterior în Statele Unite pe baza vizei J, în momentul solicitării vizei H-1B ar putea intra sub incidenţa legii care le impune doi ani de reşedinţă obligatorie în ţara de reşedinţă. În acest caz, dacă solicitantul nu a petrecut doi ani în afara teritoriului Statelor Unite, trebuie să obţină o derogare da la această prevedere, înaintea solicitării vizei H-1B. Informaţii detaliate puteţi obţine accesând site-ul Departamentului de Stat SUA .

Membrii de familie
Soţul/soţia, copiii necăsătoriţi şi minori ai solicitantului de viză H-1B pot solicita vize derivate H-4 în scopul însoţirii deţinătorului principal al vizei H-1B. Membrii de familie trebuie să corespundă tuturor cerinţelor pentru obţinerea vizei, inclusiv să dovedească disponibilitatea mijloacelor suficiente pentru susţinerea materială personală, precum şi plecarea din SUA la finele perioadei de lucru aprobate a solicitantului principal. Soţul/soţia şi copiii deţinătorului vizei H-1B nu au dreptul să accepte plasarea lor în câmpul muncii. Copiii minori de vârstă şcolară pot frecventa şcolile publice în baza statutului H-4, iar dacă aceştia locuiesc pe teritoriul Statelor Unite, frecventarea şcolii constituie o condiţie necesară.

VIZE PENTRU MUNCITORI CALIFICAŢI SEZONIERI

Legea americană privind imigrarea şi cetăţenia prevede eliberarea anuala a unui număr limitat de vize pentru muncitori calificaţi sezonieri (vizele H-2B). Activităţile executate de către solicitanţii acestui tip de viză trebuie să aibă un caracter temporar, care să nu depăşească o perioadă de trei ani şi să se desfăşoare în intervale de timp în care muncitorii din SUA nu sunt disponibili. Domeniile de muncă temporară includ agricultura sezonieră şi industria turismului sezonier (cum ar fi instructajul de schi). Angajatorii nu pot invita muncitori străini pentru ocuparea unui post permanent pe o perioadă temporară.

Ambasada nu acordă asistenţă pentru căutarea unui loc de muncă în Statele Unite.

Pentru obţinerea statutului H-2B, angajatorul din Statele Unite trebuie să depună la Departamentul Muncii o cerere cu privire la condiţiile de lucru (LCA), care va conţine mai multe detalii, inclusiv plata salariului pentru postul oferit şi condiţiile concrete de lucru. După aceasta, angajatorul trebuie să depună la USCIS petiţia I-129 şi să plătească o taxă suplimentară de $500 pentru sponsorizarea lucrătorului H-2B, cu excepţia cazurilor în care legea prevede scutirea angajatorului de la această plată. După aprobarea petiţiei, USCIS va expedia solicitantului Formularul I-797 Notificare de Acţiune, pe care acesta îl va prezenta la solicitarea vizei. În prezent, USCIS prevede şi o procedură de depunere a petiţiilor în regim de urgenţă. Informaţii detaliate privind aprobarea petiţiei şi procedurile în regim de urgenţă puteţi obţine accesând site-ul USCIS.

Toţi solicitanţii de vize pentru muncitori calificaţi sezonieri trebuie să utilizeze sistemul de programare online şi să prezinte toate actele prevăzute în compartimentul ”Documente justificative”, precum şi originalul Formularului I-797 Notificare de Aprobare.

La interviuri, solicitanţii de viză H-2B trebuie să demonstreze faptul că aplică pentru o activitate cu caracter temporar şi că dispun de experienţa necesară pentru ocuparea postului respectiv. Este posibilă solicitarea prezentării actelor de atestare a studiilor efectuate de către solicitant, a scrisorilor de la locul de muncă sau a altor dovezi care pot confirma deţinerea experienţei necesare în domeniul de activitate vizat.

Membrii de familie
Soţul/soţia, copiii necăsătoriţi şi minori ai solicitantului de viză H-2B pot solicita vizele derivate H-4 în scopul însoţirii deţinătorului vizei principale H-2B. Membrii de familie trebuie să corespundă tuturor cerinţelor de obţinere a vizei, inclusiv să dovedească disponibilitatea mijloacelor suficiente pentru susţinerea materială personală, precum şi plecarea din SUA la finele perioadei de lucru aprobate a solicitantului principal. Soţul/soţia şi copiii deţinătorului vizei H-2B nu au dreptul să accepte plasarea lor în câmpul muncii. Copiii minori de vârstă şcolară pot frecventa şcolile publice în baza statutului H-4, iar dacă aceştia locuiesc pe teritoriul Statelor Unite, frecventarea şcolii constituie o condiţie necesară.

Vize pentru Instruire Profesională
Viza pentru instruire profesională (viza H-3) este acordată cetăţenilor străini care intră pe teritoriul Statelor Unite cu scopul unei instruiri profesionale remunerate. Instruirea profesională a persoanelor se poate desfăşura în diferite domenii, atâta timp cât ea nu este organizată pentru angajarea productivă în câmpul muncii.

Ambasada nu acordă asistenţă pentru identificarea posibilităţilor de instruire profesională în Statele Unite.

Pentru obţinerea statutului H-3, angajatorul din Statele Unite trebuie să depună la Departamentul Muncii o cerere cu privire la condiţiile de lucru (LCA), care va conţine mai multe detalii, inclusiv plata salariului pentru postul oferit şi condiţiile concrete de lucru. După aceasta, angajatorul trebuie să depună la USCIS petiţia I-129 şi să plătească o taxă suplimentară de $500 pentru sponsorizarea lucrătorului H-3, cu excepţia cazurilor în care legea prevede scutirea angajatorului de la această plată. După aprobarea petiţiei, USCIS va expedia solicitantului Formularul I-797 Notificare de Acţiune, pe care acesta îl va prezenta la solicitarea vizei. În prezent, USCIS prevede şi o procedură de depunere a petiţiilor în regim de urgenţă. Informaţii detaliate privind aprobarea petiţiei şi procedurile în regim de urgenţă puteţi obţine accesând site-ul USCIS.

Toţi solicitanţii de vize pentru instruire profesională trebuie să utilizeze sistemul de programare online şi să prezinte toate actele prevăzute în compartimentul ”Documente justificative”, precum şi originalul Formularului I-797 Notificare de Aprobare.

La interviuri, solicitanţii de viză H-3 trebuie să demonstreze că se califică pentru instruirea solicitată. Este posibilă solicitarea prezentării actelor de studii efectuate de către solicitant, a scrisorilor de la locul de muncă sau a altor dovezi care să ateste deţinerea experienţei necesare în domeniul de activitate vizat.

Membrii de familie
Soţul/soţia, copiii necăsătoriţi şi minori ai solicitantului de viză H-3 pot solicita vizele derivate H-4 în scopul însoţirii deţinătorului vizei principale H-3. Membrii de familie trebuie să corespundă tuturor cerinţelor de obţinere a vizei, inclusiv să dovedească disponibilitatea mijloacelor suficiente pentru întreţinere, precum şi plecarea din SUA la finele perioadei de instruire aprobate a solicitantului principal. Soţul/soţia şi copiii deţinătorului vizei H-3 nu au dreptul să accepte plasarea lor în câmpul muncii. Copiii minori de vârstă şcolară pot frecventa şcolile publice în baza statutului H-4, iar dacă aceştia locuiesc pe teritoriul Statelor Unite, frecventarea şcolii constituie o condiţie necesară.

Vize pentru membrii echipajelor (D)

Vizele pentru membrii echipajelor (viza D) permit persoanelor care lucrează pe nave maritime sau aeriene să intre pe teritoriul Statelor Unite la sosirea navelor respective în portul maritim sau pe aeroportul SUA. Membrii echipajelor care călătoresc în Statele Unite pentru a se îmbarca pe o navă maritimă sau aeriană, necesită o viză combinată de tranzit şi de membri ai echipajelor (C1/D). Solicitanţii vizelor D şi C1/D trebuie să prezinte o scrisoare de angajare din partea companiei pentru care lucrează.

Toţi solicitanţii de vize pentru membrii echipajelor trebuie să utilizeze sistemul online de programare pentru solicitarea unui interviu pentru acordarea vizei.

Solicitanţii de vize pentru membrii echipajelor trebuie să prezinte toate actele prevăzute în compartimentul ”Documente justificative”, inclusiv următoarele:

1. Scrisoarea de angajare (în original). Dacă solicitantul solicită viza C1/D în scopul îmbarcării pe o navă maritimă sau aeriană în SUA, scrisoarea trebuie să menţioneze data şi locul sosirii solicitantului în SUA;
2. Cartea de marinar a solicitantului, dacă acesta va lucra pe o navă maritimă.

Membrii echipajelor care solicită şi o viză turistică B2 trebuie să menţioneze la interviul cu ofiţerul consular că solicită două tipuri de viză. Membrii echipajelor care cer pentru prima dată o viza C1/D au mai puţine şanse de a obţine şi o viză turistică în comparaţie cu cei care au călătorit deja în baza vizei C1/D.

Vize pentru reprezentanţii Mass-Media (I)

Vizele pentru reprezentanţi ai mass-media (viza I), numite uneori şi „vize informaţionale”, sunt acordate persoanelor străine care intră pe teritoriul Statelor Unite în calitate de reprezentanţi ai presei, radio, televiziune, film sau ai altui mijloc de informare în masă dintr-o ţară străină. Reprezentanţii acreditaţi ai unui birou turistic, administrat de către un guvern străin, se califică de asemenea pentru vizele de tip I. Solicitanţii de vize I nu trebuie să prezinte o petiţie aprobată depusă de către angajatorul acestora la USCIS. Aceştia pot solicita vizele direct la Ambasada sau Secţia consulară din ţara de reşedinţă.

Solicitanţii de vize pentru reprezentanţi ai mass-media trebuie să prezinte toate actele prevăzute în compartimentul ”Documente justificative”, inclusiv dovada angajării curente într-o instituţie de presă, radio, televiziune, film sau într-o altă instituţie de informare în masă.

Reprezentanţii instituţiilor străine de presă, radio, televiziune, film sau ai altor instituţii de informare în masă cu sediul principal într-o ţară străină nu pot intra pe teritoriul Statelor Unite fără viza de tipul I, chiar dacă provin din ţările cu care este stabilit regimul de călătorie fără viză. Reprezentanţilor mass-media care vor încerca să intre pe teritoriul SUA pe baza vizei de afaceri/turistice (B1/B2) sau sub regimul fără viză li se va refuza accesul pe teritoriul SUA la punctul de intrare.

Membrii de familie
Soţul/soţia, copiii necăsătoriţi şi minori ai solicitantului de viză I pot solicita vizele derivate I cu scopul însoţirii deţinătorului vizei principale I. Membrii de familie trebuie să corespundă tuturor cerinţelor de obţinere a vizei, inclusiv să dovedească disponibilitatea mijloacelor suficiente pentru întreţinerea personală, precum şi plecarea din SUA la finele perioadei de vizită a solicitantului principal.

Vize pentru transferul angajaţilor în cadrul companiei (L)

Vizele pentru transferul angajaţilor în cadrul companiei (viza L) sunt acordate angajaţilor companiilor multinaţionale cu sediul în Statele Unite, şi sunt destinate să permită activitatea temporară a angajaţilor în folosul companiei pe teritoriul Statelor Unite. În unele cazuri, companiile multinaţionale pot opta pentru alte tipuri de vize cu scopul delegării angajaţilor lor în Statele Unite. Toate întrebările privind procedura în cauză le puteţi adresa direct Secţiei Consulare a Ambasadei SUA.

Pentru obţinerea statutului L, angajatorul din Statele Unite trebuie să depună la Departamentul Muncii o cerere cu privire la condiţiile de lucru (LCA), care să conţină mai multe detalii, inclusiv plata salariului pentru postul oferit şi condiţiile concrete de lucru. După aceasta, angajatorul trebuie să depună la USCIS petiţia I-129 şi să plătească o taxă suplimentară de $500 pentru sponsorizarea lucrătorului L, cu excepţia cazurilor în care legea prevede scutirea angajatorului de la această plată. După aprobarea petiţiei, USCIS va expedia solicitantului Formularul I-797 Notificare de Acţiune, pe care acesta îl va prezenta la solicitarea vizei. În prezent, USCIS prevede şi o procedură de depunere a petiţiilor în regim de urgenţă. Informaţii detaliate privind aprobarea petiţiei, în regim de urgenţă pot fi obţinute accesând site-ul USCIS.

Toţi solicitanţii de vize pentru transferul angajaţilor în cadrul companiei trebuie să utilizeze sistemul de programare online şi să prezinte toate actele prevăzute în compartimentul ”Documente justificative”, precum şi originalul Formularului I-797 Notificare de Aprobare.

La interviuri, solicitanţii de viză L trebuie să demonstreze că:
a). sunt angajaţi în cadrul companiei multinaţionale care le solicită transferul în SUA;
b). au fost angajaţi în afara Statelor Unite la compania care efectuează transferul cel puţin un an pe parcursul a 3 ani anteriori solicitării şi că vor exercita aceleaşi funcţii în Statele Unite pentru acelaşi angajator sau pentru o întreprindere afiliată;
c). postul este executiv/managerial sau implică deţinerea de cunoştinţe în domenii specializate;
d) au exclusiv intenţii de şedere temporară pe teritoriul SUA.

Cei care au deţinut anterior viza J

Solicitanţii vizei pentru transferul angajaţilor în cadrul companiei, care au călătorit anterior în Statele Unite pe baza vizei J, în momentul solicitării vizei L ar putea intra sub incidenţa prevederii legii privind obligaţia celor doi ani de şedere în ţara de reşedinţă. În acest caz, dacă solicitantul nu a petrecut doi ani în afara teritoriului Statelor Unite, trebuie să obţină până în momentul eliberării vizei L, o derogare de la această obligaţie. Informaţii detaliate puteţi obţine accesând site-ul ”Departamentul de Stat”.

Membrii de familie
Soţul/soţia, copiii necăsătoriţi şi minori ai solicitantului de viză L-1 pot solicita vizele derivate L-2 în scopul însoţirii deţinătorului vizei principale L-1. Membrii de familie trebuie să corespundă tuturor cerinţelor de obţinere a vizei, inclusiv să dovedească disponibilitatea mijloacelor suficiente pentru întreţinere, precum şi plecarea din SUA la finele perioadei de lucru aprobate a solicitantului principal. Soţul/soţia şi copiii deţinătorului vizei L-1 nu au dreptul să accepte plasarea lor în câmpul muncii. Copiii minori de vârstă şcolară pot frecventa şcolile publice în baza statutului L-2, iar dacă aceştia locuiesc pe teritoriul Statelor Unite, frecventarea şcolii constituie o condiţie necesară.

Vize pentru artişti (O, P)

Viza pentru artişti (viza O, P), numită şi ”viză culturală unitară pentru artişti”, este acordată cetăţenilor străini care intră pe teritoriul Statelor Unite printr-un program comercial sau necomercial care este unitar pentru toate ramurile culturii, cu scopul interpretării, predării sau instruirii în calitate de artist, în mod individual sau în cadrul unui grup.

Ambasada nu acordă asistenţă pentru căutarea unui loc de muncă în Statele Unite.

Pentru obţinerea statutului P, angajatorul din Statele Unite trebuie să depună o cerere cu privire la condiţiile de lucru (LCA) la Departamentul Muncii care va conţine mai multe detalii, inclusiv plata salariului pentru postul oferit şi condiţiile concrete de lucru. După aceasta, angajatorul trebuie să depună la USCIS petiţia I-129 şi să plătească o taxă suplimentară de $500 pentru sponsorizarea lucrătorului P-3, cu excepţia cazurilor în care legea prevede scutirea angajatorului de la plata acestei taxe. După aprobarea petiţiei, USCIS va expedia solicitantului Formularul I-797 Notificare de Acţiune, pe care acesta îl va prezenta la solicitarea vizei. În prezent, USCIS prevede şi o procedură de depunere a petiţiilor în regim de urgenţă. Informaţii detaliate privind aprobarea petiţiei în regim normal sau de urgenţă puteţi obţine accesând site-ul USCIS.

Toţi solicitanţii de vize pentru artişti trebuie să utilizeze sistemul de programare online şi să prezinte toate actele prevăzute în compartimentul ”Documente justificative”, precum şi originalul Formularului I-797 Notificare de Aprobare.

La interviuri, solicitanţilor de viză P-3 li se poate cere să dovedească deţinerea calificării ca artişti recunoscuţi ai unui sistem cultural. Este posibilă solicitarea dovezilor care să confirme deţinerea experienţei artistice necesare practicii în domeniul vizat.

Membrii de familie
Soţul/soţia, copiii necăsătoriţi şi minori ai solicitantului de viză P pot aplica pentru vizele derivate P în scopul însoţirii deţinătorului vizei principale P. Membrii de familie trebuie să corespundă tuturor cerinţelor de obţinere a vizei, inclusiv să dovedească disponibilitatea mijloacelor suficiente pentru întreţinere pe durata şederii, precum şi plecarea din SUA la finele perioadei de lucru aprobate a solicitantului principal. Soţul/soţia şi copiii deţinătorului vizei P-3 nu au dreptul să accepte plasarea lor în câmpul muncii.

Vize pentru activitatea religioasă (R)

Vizele pentru activitatea religioasă (viza R) sunt acordate cetăţenilor străini care intră pe teritoriul Statelor Unite exclusiv cu scopul angajării într-o organizaţie religioasă non-profit sau desfăşurării unei activităţi religioase. Organizaţia religioasă trebuie să fie reprezentată atât în Statele Unite cât şi în ţara de reşedinţă a solicitantului, să deţină în Statele Unite statutul 501(C) care presupune scutirea acesteia de impozite, să dispună de mijloace financiare suficiente pentru susţinerea solicitantului şi dependenţilor acestuia pe parcursul şederii în Statele Unite. Solicitantul trebuie să fie membru cu o vechime de cel puţin doi ani al aceleiaşi organizaţii religioase non-profit din ţara sa de reşedinţă, în momentul primei solicitări a vizei. Solicitanţii care au petrecut cu acest tip de viză o perioadă de 5 ani pe teritoriul Statelor Unite pot solicita din nou acordarea vizei R doar după un an petrecut în afara graniţelor Statelor Unite. Mai multe informaţii despre vizele de tip religios se găsesc pe pagina de internet a USCIS. Solicitanţii de vize pentru activitatea religioasă trebuie să prezinte toate actele prevăzute în compartimentul ”Documente justificative”, inclusiv următoarele:

1. Formularul I-797 Notificare de Aprobare – în original;
2. Scrisoarea de invitaţie din partea organizaţiei religioase din SUA;
3. Contractul cu organizaţia religioasă în care se precizează numele solicitantului, salariul lunar/anual, descrierea detaliată a obligaţiilor de serviciu şi a activităţilor zilnice;
4. Cea mai recentă declaraţie federală privind impozitul pe venit al organizaţiei religioase din SUA sau scrisoarea de scutire de impozite din partea Serviciului de Impozitare Internă (IRS);
5. Originalul scrisorii de la filiala organizaţiei religioase din Republica Moldova, care să confirme vechimea apartenenţei solicitantului la organizaţia respectivă în calitate de membru activ, precum şi descrierea implicării acestuia în activitatea organizaţiei religioase respective.

La interviuri, solicitanţii de viză R trebuie să demonstreze că organizaţia religioasă din Statele Unite poate să le asigure un salariu suficient pentru şederea în SUA. Cu toate că solicitanţii nu sunt obligaţi să prezinte dovezile deţinerii unei reşedinţe în afara graniţelor SUA pe care nu intenţionează să o abandoneze, ei trebuie să demonstreze că dispun de mijloace financiare suficiente pentru a se întreţine pe parcursul şederii în Statele Unite fără încadrarea într-un alt loc de muncă. Solicitanţilor li se poate cere să prezinte documente financiare şi/sau de apartenenţă în calitate de membru (numărul angajaţilor şi salariile acestora, extrase de cont, etc.) al organizaţiei religioase din Statele Unite.

Membrii de familie
Soţul/soţia, copiii necăsătoriţi şi minori ai solicitantului de viză R-1 pot solicita vizele derivate R-2 în scopul însoţirii deţinătorului vizei principale R-1. Membrii de familie trebuie să corespundă tuturor cerinţelor de obţinere a vizei, inclusiv să dovedească disponibilitatea mijloacelor suficiente pentru întreţinere, precum şi plecarea din SUA la finele perioadei de lucru aprobate a solicitantului principal. Soţul/soţia şi copiii deţinătorului vizei R-1 nu au dreptul să accepte plasarea lor în câmpul muncii. Copiii minori de vârstă şcolară pot frecventa şcolile publice în baza statutului R-2, iar dacă aceştia locuiesc pe teritoriul Statelor Unite, frecventarea şcolii constituie o condiţie obligatorie.

Vize de tranzit (C)

Viza de tranzit (tip C) este acordată cetăţenilor străini care călătoresc în mod frecvent prin Statele Unite către o altă destinaţie. În majoritatea cazurilor, solicitantul calificat pentru o viză de tranzit obţine o viză combinată B1/B2 (de afaceri şi turistică). Deţinătorii unei vize valide B1/B2 nu au nevoie de o viză specială de tranzit (C) în scopul tranzitării teritoriului Statelor Unite.

Cerinţele
Solicitanţii vizei de tranzit trebuie să demonstreze că le este necesară trecerea prin Statele Unite către o altă destinaţie. Este recomandat ca solicitanţii să obţină mai întâi viza pentru destinaţia finală şi doar după aceea să solicite o viză de tranzit prin SUA. Pe lângă aceasta, solicitanţii vizei de tranzit trebuie să demonstreze că nu intenţionează să imigreze în SUA. Aceştia trebuie să îl convingă pe ofiţerul consular că au relaţii strânse în Moldova sau într-o altă ţară, care i-ar determina să părăsească SUA. La fel, solicitanţii trebuie să demonstreze că nu vor lucra şi că nu vor aplica pentru fonduri guvernamentale pe parcursul şederii pe teritoriul SUA.

La interviul de solicitare a vizei ofiţerii consulari decid dacă planurile de călătorie prezentate de către solicitant sunt realiste şi presupun tranzitarea teritoriului SUA către o altă ţară, sau dacă solicitantul are un contract de muncă pe o navă maritimă/aeriană, care necesită tranzit prin SUA. De asemenea, ofiţerii consulari stabilesc dacă solicitantul dispune de mijloacele financiare necesare achiziţionării biletului de călătorie către o destinaţie finală şi se asigură de evitarea plasării ilegale a solicitantului în câmpul muncii pe teritoriul Statelor Unite.

Solicitanţii vizelor de tranzit (C) trebuie să prezinte toate actele prevăzute în compartimentul ”Documente justificative”.

La graniţa SUA
Persoanelor cu vize de tranzit (C) le este permisă şederea în Statele Unite pe o perioadă de maximum 29 zile. Însă, de regulă, şederea acestora este permisă până la disponibilitatea transportului către o destinaţie ulterioară. După admiterea intrării pe teritoriul Statelor Unite, titularii acestor vize îşi pot vizita prietenii, pot face cumpărături, etc., atâta timp cât şederea lor se încadrează în limitele perioadei autorizate.

Procedura de solicitare a vizei

Sumar
Toţi solicitanţii care solicită vize de scurtă şedere trebuie să completeze formularul electronic de solicitare a vizei DS-160. La interviu solicitanţii de viză trebuie să prezinte pagina de confirmare a formularului DS-160.

Informaţii suplimentare privind formularul electronic de solicitare a vizei DS-160

Formularul de solicitare a vizei DS-160 este disponibil, cu instrucţiuni în limbile engleză, română şi rusă, pe pagina de internet a Ambasadei SUA în Chişinău. Selectaţi “русский” sau “română” în căsuţa “Selectarea limbilor” aflată în partea din dreapta sus a paginii. Dacă îndreptaţi cursorul spre textul în limba engleză, veţi putea vedea alăturat traducerea în limba rusă.

Pasul 1: La completarea formularului electronic de solicitare a vizei, veţi avea nevoie de o fotografie digitală. 
Programarea la interviul pentru acordarea vizei se fac numai online prin Sistemul de programare NIV.

Înainte de programarea la interviu, prin Sistemul de programare NIV online, solicitanţii trebuie să completeze ”Formularul electronic de solicitare a vizei DS-160” în limba engleză şi să-şi tipărească la imprimantă pagina de confirmare a acestuia.

Pasul 2: Solicitanţii trebuie să completeze ”Formularul electronic de solicitare a vizei DS-160”,al cărui conţinut va fi transmis electronic. Solicitantul va trebui să-şi tipărească la imprimantă pagina de confirmare, care conţine datele biografice ale solicitantului şi codul de bare cu numărul de confirmare al programării. Înainte de completarea formularului, solicitantul trebuie să încarce o fotografie digitală, necesară la depunerea cererii. Dacă fotografia încărcată nu este acceptată din cauză că nu este conformă cu parametrii ceruţi sau nu este fotografia reală a solicitantului, acesta va avea posibilitatea să completeze formularul fără fotografie, dar va trebui să prezinte la interviu o fotografie care să corespundă cerinţelor menţionate în formular. De asemenea, solicitanţii trebuie să prezinte la interviu pagina de confirmare a Formularului DS-160.

În continuare, solicitanţii trebuie să-şi pregătească documentele necesare pentru prezentarea la interviu. Pentru obţinerea informaţiilor privind documentele necesare, vă rugăm să accesaţi pagina ”Documente justificative”.

După ce s-au asigurat că deţin toate documentele necesare, solicitanţii trebuie să plătească o taxă consulară nerambursabilă de solicitare a vizei, care se achită în lei la orice filială a băncii Moldova Agroindbank. Ambasada SUA acceptă plata în numerar a acestei taxe.

Sunt scutiţi de la plata acestei taxe solicitanţii care aplică pentru vize diplomatice şi cei care fac parte din schimburile sponsorizate de Biroul Relaţii Educaţionale şi Culturale al Departamentului de Stat sau USAID.

După achitarea taxei, solicitanţii trebuie să se programeze online la interviul pentru acordarea vizei. Informaţii suplimentare despre această procedură puteţi obţine accesând pagina ”Programări”.

În ziua în care sunt programaţi la interviul în vederea obţinerii vizei, solicitanţii trebuie să se prezinte cu cel mult 15 minute înainte de ora programată şi să aibă asupra lor Pagina de confirmare a Formularului DS-160, o fotografie color 5x5 cm (în cazul în care nu au reuşit să încarce online fotografia digitală), paşaport valabil cel puţin 6 luni de la data întoarcerii, chitanţa de plată a taxei consulare nerambursabile de viză, care poate fi achitată la orice filială a băncii Moldova Agroindbank şi documentele justificative specificate la pagina ”Documente justificative”.

Interviurile de solicitare a vizei sunt realizate de către ofiţerii consulari, numai cu titularii solicitărilor de viză. Nu se admite prezenţa la interviuri a altor persoane, inclusiv a membrilor de familie, prietenilor sau juriştilor. Excepţii pot fi aprobate pentru persoanele care necesită asistenţă fizică. De regulă, solicitanţii care se califică pentru obţinerea vizei, o vor ridica în ziua următoare interviului.

Documente justificative

Vă rugăm să nu trimiteţi niciun document la Ambasadă! Prezentaţi documentele doar în ziua interviului. Toţi solicitanţii trebuie să prezinte următoarele documente la interviul pentru acordarea vizei:

PAŞAPORTUL: Paşaportul curent şi paşapoartele emise în ultimii zece ani. Paşaportul trebuie să fie valabil cel puţin încă şase luni după revenirea în ţara de origine.

Cererea de viză: vă rugam să tipăriţi doar pagina de confirmare generată după completarea cererii de viză.

FOTOGRAFIA: O fotografie 5 pe 5 cm color, pe fundal alb, făcută în ultimele şase luni. Capul (măsurat de la punctul cel mai de sus al capului până la punctul cel mai de jos al bărbiei) trebuie să constituie aproximativ 25-35 de mm, capul trebuie să fie în centrul fotografiei şi privirea îndreptată înainte. Vă rugăm să aduceţi o fotografie la interviu numai dacă nu aţi reuşit să o încărcaţi electronic în formularul de solicitare a vizei DS-160.

CAZIERUL JUDICIAR
Solicitanţii de viză care au fost arestaţi, chiar dacă ulterior au fost achitaţi, trebuie să prezinte copii ale documentelor judiciare traduse în limba engleză. Cei care au fost arestaţi dar nu au ajuns în faţa instanţei de judecată, trebuie să prezinte o scrisoare, în limba engleză cu descrierea circumstanţelor arestului.

Solicitanţii care nu au fost arestaţi sau judecaţi, nu trebuie să prezinte cazier judiciar.

CHITANŢA DE ACHITARE A TAXEI CONSULARE
PAGINA DE CONFIRMARE A PROGRAMĂRII: Trebuie să prezentaţi această pagină pentru a avea acces în Secţia Consulară.

Solicitanţilor de vize de student, de schimb, sau de vize bazate pe petiţii (vizele de muncă de exemplu), precum şi celor care solicită alte tipuri de vize, li se pot cere documente adiţionale.

Pentru informaţii despre documentele adiţionale de care au nevoie solicitanţii de vize de student (F sau M) citiți compartimentul Vize de Student.

Pentru informaţii despre documentele adiţionale de care au nevoie solicitanţii de vize de schimb (J), citiți compartimentul Vize de Schimb.

Pentru informaţii privind documentele adiţionale de care ar putea avea nevoie solicitanţii de vize de muncă (H), citiți compartimentul Vize de Muncă.

Programarea la interviu

Pentru programarea la interviul în vederea obţinerii vizei, aveţi nevoie de codul de bare de pe ”Pagina de confirmare (https://ceac.state.gov/genniv/)” a formularului DS-160 pe care aţi tipărit-o la imprimantă. Vă rugăm să accesaţi pagina ”Programări” şi să urmaţi instrucţiunile pentru a selecta data şi ora interviului dumneavoastră. Dacă doriţi să schimbaţi sau să anulaţi interviul programat, puteţi face aceasta accesând pagina ”Programări”.

IMPORTANT: Solicitanţii de vize cărora li se cere să depună petiţii (H-1B, H-2B, H-2A, L-1, O1, P-1, P-2, P-3, R), trebuie să expedieze, odată cu programarea la interviu, un e-mail la adresa Chisinau-CA@state.gov, indicând numele şi numărul petiţiei aprobate. De exemplu: Popescu, Ion; Nr. petiţiei: EAC-08-123-45678. Recomandăm tuturor solicitanţilor să aplice cu suficient timp înainte de călătoria planificată şi să ţină cont de posibilitatea apariţiei unor situaţii neprevăzute. Ambasada poate asigura programări la interviu în regim de urgenţă, dar numai în cazuri bine motivate, cum ar fi:

• Cazuri medicale
• Călătorii de afaceri urgente
• Studenţi/vizitatori prin programe de schimb

Dacă solicitaţi programarea în regim de urgenţă a unui grup de 10 sau mai multe persoane, vă rugăm să expediaţi un e-mail cu descrierea solicitării dumneavoastră la adresa Chişinau-CA@state.gov, indicând în câmpul ”Subject” al e-mail-ului „Interviuri în regim de urgenţă”. Ambasada va depune toate eforturile necesare pentru a asigura interviuri în regim de urgenţă persoanelor care au motive întemeiate să solicite aceasta.

Pentru a avea acces la interviu solicitantul trebuie să se prezinte cu Pagina de confirmare a programării. Solicitantul nu va primi niciun mesaj de confirmare a programării, el trebuie să-şi tipărească singur ”Pagina de confirmare” apăsând butonul "Print" pe pagina de internet ”Programări”.

Programul de solicitare a vizelor pentru călătoriile de afaceri

Angajaţii şi membrii Camerei de Comerţ Americane din Moldova se bucură de un sistem special de programări. Informaţii detaliate despre acest program pot fi obţinute contactând Camera de Comerţ Americană din Moldova.

Şi în aceste cazuri, fiecare solicitant de viză trebuie să se programeze online, urmând instrucţiunile descrise mai sus, la un interviu individual. Părinţii care călătoresc împreună cu copiii pot face o singură programare pentru întreaga familie.

 

Refuzul vizei

De Ce Este Necesară Viza?
Statele Unite ale Americii sunt o societate deschisă. Spre deosebire de multe alte ţări, pentru majoritatea vizitatorilor SUA nu a impus un control intern, cum ar fi înregistrarea la autorităţile locale. Dar pentru a se bucura de privilegiul unei călătorii nestingherite în Statele Unite, străinii au obligaţia de a dovedi că se vor întoarce din această ţară înainte ca viza de scurtă şedere sau cea de student să fi expirat. Legea americană privind imigrarea şi cetăţenia obligă ofiţerii consulari să considere că, până la proba contrarie, oricare solicitant de viză este un potenţial imigrant.

Ce Este Secţiunea 214(b)?
Secţiunea 214(b) face parte din Legea americană privind imigrarea şi cetăţenia (INA). Aceasta prevede ca fiecare străin să fie considerat un potenţial imigrant până în momentul în care convinge ofiţerul consular, în interviul pentru acordarea vizei, că are dreptul la statutul de vizitator.

Pentru a primi o viză de vizitator sau de student, solicitantul trebuie să corespundă cerinţelor prevăzute în secţiunile 101(a)(15)(B) sau (F) ale INA. Nerespectarea acestor cerinţe va conduce la refuzul acordării vizei conform prevederilor INA 214(b). În majoritatea cazurilor, refuzul este determinat de imposibilitatea solicitanţilor de a proba deţinerea unei reşedinţe în afara SUA pe care să nu intenţioneze să o abandoneze. Solicitanţii trebuie să demonstreze legăturile cu ţara de origine care îi motivează să revină acasă după şederea în SUA. Sarcina de a demonstra în faţa ofiţerului consular cele expuse mai sus este stabilită prin lege ca fiind în seama solicitantului.

Ofiţerii consulari ai Statelor Unite au sarcina dificilă de a decide într-un timp scurt dacă solicitantul se califică sau nu pentru obţinerea unei vize temporare. În majoritatea cazurilor, adoptarea deciziilor are loc după un scurt interviu şi după examinarea dovezilor prezentate de către solicitant privind legăturile care îi motivează întoarcerea în ţara de origine.

Ce Înseamnă "Legături Strânse"?
Legăturile strânse diferă în funcţie de ţară, oraş, individ, etc. Ele sunt reprezentate de ansamblul motivelor care l-ar putea determina pe solicitantul de viză să se întoarcă în ţara de origine. Unele exemple de legături strânse sunt: locul de muncă, familia, casa sau contul din bancă. „Legăturile strânse” reprezintă diferite aspecte ale vieţii solicitantului care îl leagă de ţara lui de reşedinţă: proprietatea, serviciul, relaţiile sociale şi familiale.

Ofiţerii consulari americani sunt conştienţi de diversitatea cazurilor. În timpul interviului aceştia examinează cu atenţie fiecare solicitare şi iau în considerare factorii profesionali, sociali, culturali precum şi alţi factori. În privinţa solicitanţilor mai tineri, care nu au avut ocazia să stabilească multe legături, ofiţerii consulari pot analiza intenţiile specifice ale acestora, situaţia familială, planurile pe termen lung şi perspectivele lor reale de realizare socio-profesională în ţara de reşedinţă. Fiecare caz este examinat în mod individual, cu acordarea atenţiei prevăzute de lege.

ESTE DEFINITIV REFUZUL CONFORM SECŢIUNII 214(b)?
Refuzul conform secţiunii 214(b) nu este definitiv. Ofiţerul consular va reexamina cazul, în situaţia în care solicitantul prezintă dovezi suplimentare si convingătoare care demonstrează legăturile sale în afara Statelor Unite. Pentru aceasta, solicitantul va trebui să ia legătura cu Ambasada sau Consulatul pentru a obţine informaţii privind procedura de solicitare repetată a vizei. Din păcate, unii solicitanţi nu se vor califica pentru o viză indiferent de numărul solicitărilor depuse dacă situaţia lor personală, profesională sau financiară nu se schimbă în mod considerabil de la o solicitare la alta.

Ce Puteţi Face Dacă O Cunoştinţă Este Refuzată Pentru Viză Conform Secţiunii 214(b)?
În primul rând, recomandaţi persoanei respective – prietenului, rudei sau studentului – să-şi revizuiască atent situaţia personală evaluând în mod realist legăturile pe care le are. Puteţi recomanda persoanei în cauză să noteze pe hârtie acele elemente pe care le consideră legături semnificative şi care nu au fost prezentate sau analizate în interviul cu ofiţerul consular. De asemenea, dacă persoana a fost refuzată, este utilă revizuirea documentelor prezentate ofiţerului consular pentru analiză. Solicitanţii care au fost refuzaţi conform secţiunii 214(b) au posibilitatea de re-solicitare a vizei. În acest scop, este necesară prezentarea de dovezi suplimentare ale legăturilor acestora sau prezentarea de noi elemente care să demonstreze modul în care situaţia lor personală s-a modificat în comparaţie cu cea din momentul solicitării anterioare. Înainte de a repeta solicitarea vizei este util să răspundeţi la următoarele întrebări:

(1) Am expus situaţia mea cu exactitate?
(2) A omis ceva ofiţerul consular?
(3) Există vreo informaţie suplimentară pe care o pot prezenta pentru a-mi dovedi legăturile strânse şi reşedinţa permanentă în afara Statelor Unite?

Solicitanţii trebuie să ţină cont de faptul că vor fi nevoiţi să achite taxa consulară nerambursabilă de viză la fiecare solicitare, indiferent dacă viza este sau nu este emisă.

Cine Îl Poate Influenţa Pe Ofiţerul Consular În Vederea Schimbării Deciziei?
Conform prevederilor Legii de imigrare, ofiţerii consulari sunt împuterniciţi să aprobe sau să refuze eliberarea vizei. Aceştia au ultimul cuvânt în toate cazurile ce ţin de viză. Conform regulamentului, numai Departamentul de Stat al SUA are dreptul de a revizui deciziile consulare, însă dreptul acesta se limitează la interpretarea legii, nu la situaţia determinării punctuale ale unor fapte concrete. Problema abordată în asemenea refuzuri, ce ţin de existenţa legăturilor solicitantului în afara SUA, este bazată pe fapte reale. De aceea, soluţionarea problemei cade exclusiv în sarcina ofiţerului consular de la postul respectiv. Solicitantul poate influenţa angajaţii consulari în vederea schimbării deciziei anterioare de refuz doar prin prezentarea unor dovezi noi şi convingătoare privind existenţa legăturilor sale strânse.

 

Green Card (permis de rezident permanent)
Green Card prin înaintarea petiţiei din numele propriu
După acordarea Green Card-ului
Înlocuirea unui Green Card
Menţinerea reşedinţei permanente
Drepturile şi responsabilităţile unui titular de Green Card (rezident permanent)
Dreptul de vot
Procesarea consulară a datelor
Depunerea concomitentă
Disponibilitatea vizelor şi datelor prioritare
Documentele de călătorie
Documentele de autorizare a ocupării forţei de muncă
Examene medicale pentru imigraţie
Declaraţia de suport pe proprie răspundere
Departamentul de Sănătate şi Servicii Umane (HHS)

Green Card (permis de rezident permanent)

Cine este un titular de Green Card (permis de rezident permanent)?
Un posesor de Carte Verde (permis de rezident permanent) este o persoană căreia i-a fost acordată autorizaţia de a trăi şi lucra în Statele Unite pe o bază permanentă. Ca dovadă a acestui statut, persoanei i se acordă permisul de rezident permanent, denumit în mod obişnuit "Green Card". Puteţi deveni rezident permanent în mai multe moduri diferite. Cele mai multe persoane fizice sunt sponsorizate de către un membru al familiei sau de către angajatorul din în Statele Unite ale Americii. Alte persoane pot deveni rezidenţi permanenţi prin statutul de refugiat sau solicitant de azil sau alte programe umanitare. În unele cazuri, aţi putea fi eligibil să aplicaţi din numele propriu.

Paşii necesari de trecut pentru a deveni un posesor de Carte Verde (permis de rezident permanent) variază în funcţie de categorie şi depinde dacă locuiţi în prezent în interiorul sau în afara Statelor Unite. Principalele categorii sunt:

• Green Card prin familie;
• Green Card prin intermediul unui loc de muncă;
• Green Card prin statutul de refugiat sau solicitant de azil;

Green Card prin familie
Mulți oameni pot obţine Green Card-ul (permisul de rezidenţi permanenţi), prin membri de familie. Aţi putea fi eligibil pentru a obţine un Green Card în calitate de:

• rudă imediată a unui cetăţean american, aceasta include soţii, copiii necăsătoriţi sub vîrsta de 21 de ani şi părinţii petiţionarilor cetăţean americană de 21 de ani sau mai mari;
• un membru de familie al unui cetăţean american care se include într-o categorie de preferinţă, aceasta include fii sau fiice necăsătorite în vîrstă de peste 21 de ani, copiii căsătoriţi de orice vîrstă şi fraţii şi surorile petiţionarilor cetăţeni american de 21 de ani sau mai mari;
• un membru al familiei unui titular de Green Card: aceasta include soţii şi copiii necăsătoriţi ai titularului de Green Card;
• un membru al unei categorii speciale: acest lucru poate include un soţ sau un copil afectat (VAWA), un non-imigrant de categoria K, o persoană născută în familia unui diplomat străin în Statele Unite, un non-imigrant de categoria V sau o văduvă/ Un văduv al unui cetăţean american.

Green Card pentru o rudă imediată a unui cetăţean american
Pentru a promova unitatea familiei, legislaţia din domeniul imigraţiei permite cetăţenilor americani de a adresa petiţii pentru anumite rude calificate să vină şi să trăiască permanent în Statele Unite ale Americii. Rudele eligibile imediate includ următoarele categorii de cetăţeni ai SUA:

• Soţ;
• copil necăsătorit sub vîrsta de 21 de ani;
• părinţi (în cazul în care cetăţeanul american este în vîrstă de peste 21 de ani).

Rudele imediate au prioritate imigraţiei speciale şi nu trebuie să aştepte la rînd pentru o viză pentru a deveni disponibile să emigreze, deoarece există un număr nelimitat de vize pentru categoriile lor specifice.

Obţinerea unui Green Card fiind pe teritoriul Statelor Unite ale Americii

Proces într-o singură etapă
Anumite persoane sunt eligibile pentru a aplica pentru un Green Card (permis de şedere permanentă) aflîndu-se în interiorul Statele Unite ale Americii. O rudă imediată vă permite să aplicaţi pentru Formularul I-485, Cererea de înregistrare a Şederii permanentă sau de ajustare a statutului pentru a deveni rezident permanent în acelaşi timp cînd Petiţionarul dumneavoastră american completează Formularul I-130, Petiţia pentru o rudă străină.

Proces în două etape
Aveţi în continuare opţiunea de a completa aplicaţia I-485 în orice moment după ce Petiţionarul a completat un formular de tipulI-130 pentru dumneavoastră, atîta timp cît nu a fost refuzat. În general, va trebui să prezentaţi o copie a formularului I-797, Notice of Action, împreună cu Formularul I-485, care confirmă că petiţia privind formularul I-130 este fie în curs de procesare, fie aprobată.

Obţinerea unui Green Card în timpul aflării în afara Statelor Unite

• Pasul unu - ruda dvs. americană trebuie să depună formularul I-130 pentru dvs. care trebuie să fie aprobat sau în curs.
• Etapa a doua - După ce primiţi formularul I-797, Notice of Action, care arată că Formularul I-130 a fost fie primit, fie aprobat, atunci puteţi depune Formularul I-485. Cînd completaţi pachetul de aplicaţie I-485, trebuie să includeţi o copie a formularului I-130 sau chitanța Notei de aprobare (formularul I-797).

Dacă sunteţi în prezent în afara Statelor Unite şi sunteţi o rudă imediată a unui cetăţean american, puteţi deveni un rezident permanent prin procesare consulară. Prelucrarea consulară este atunci cînd USCIS conlucrează cu Departamentul de Stat pentru a emite o viză în baza unui formular de tip I-130 aprobat atunci cînd petiţia pentru acordarea vizei este disponibilă. Puteţi călători apoi în baza vizei şi veţi deveni rezident permanent oficial atunci cînd veţi fi admis într-un port de intrare din SUA. Departamentul de Stat vă va avertiza cînd sunteţi eligibil pentru a aplica pentru o viză de imigrare. Dacă nu se aplică pentru o viza de imigrare în termen de un an în urma notificării de la Departamentul de Stat, petiţia dumneavoastră poate fi reziliată.

NOTĂ:

• Împlinirea vîrstei de 21 de ani. Atunci cînd un copil al unei rude imediate cu cetăţenie americană ajunge la 21 de ani, el sau ea, în general, va deveni o "primă preferinţă" (F1), categoria fiul sau fiica (peste 21 de ani) unui cetăţean american şi nu va mai fi disponibil/ă pentru acordarea unei vize imediate. Această modificare poate duce la o întîrziere semnificativă în ajustarea statutului sau în procesarea vizelor pentru că el sau ea va trebui acum să aştepte o viză de imigrare.
• Act de Protecţie a Statutului de Copil. În anumite cazuri, Actul de Protecţie a Statutului de Copil (CSPA), vă poate permite să vă păstraţi calificativul de "copil", chiar dacă aţi atins vîrsta de 21 de ani. În general, vîrsta dvs. poate fi "îngheţată" de la data cînd un părinte american completează Formularul I-130 pentru dvs.
• Căsătoria. Dacă un copil al unei rude imediate sub vîrsta de 21 de ani se căsătoreşte, el sau ea nu mai poate fi clasificat drept o "rudă imediată" şi va fi inclus în "preferinţa a treia" (F3). Trebuie să ne notificaţi cu privire la orice schimbare în starea dvs. civilă în conformitate cu Formularul I-130 completat pentru dumneavoastră înainte de a deveni rezident permanent sau înainte de obţinerea unei vize de imigrant.

Cartea verde pentru un membru de familie al unui cetăţean american

Cetăţenii SUA care doresc ca rudele lor să imigreze în Statele Unite pot depune un formular de tipul I-130, Petiţia pentru Rudă străină, pentru soţul lor, copiii lor şi în cazul în care cetăţeanul american este de cel puţin 21 de ani, părinţii şi fraţii sau surorile. 
Daca relația dvs. nu vă califica drept o rudă imediată a unui cetăţean american, atunci aţi putea fi incluşi în ceea ce se numeşte " Preferinţa categoriei de familie". În lista rudelor eligibile sunt incluse:

• fiii sau fiicele necăsătorite peste vîrsta de 21 de ani;
• copilul Căsătorit de orice vîrstă;
• fraţi şi surori (în cazul în care petiţionarul este cetăţean american în vîrstă de peste 21 de ani);

Congresul a limitat numărul de rude care pot să imigreze în cadrul acestor categorii în fiecare an, astfel încît nu există, de obicei, o perioadă de aşteptare înainte de ca un număr de vize de imigrare să devină disponibil. Această pagină detaliază paşii necesari pentru a obţine un Green Card (permis de şedere permanentă) pentru rudele unui cetăţean american într-o categorie de preferinţă.

Green Card pentru un membru de familie al unui rezident permanent
Pentru a promova unitatea familiei, legislaţia din domeniul imigraţiei permite rezidenţilor permanenţi ai Statelor Unite (posesorilor de Green card-uri), de a adresa petiţii pentru anumite rude eligibile să vină şi să locuiască permanent în Statele Unite ale Americii. Un rezident permanent poate înainta o petiţie pentru soţul ei / lui şi copilul necăsătorit de orice vîrstă cu scopul ca aceştia să imigreze în Statele Unite ale Americii. Congresul a limitat numărul de rude care pot să imigreze în cadrul acestor categorii în fiecare an astfel încît nu există, în general, o perioadă de aşteptare înainte de ca un număr de vize de imigrare să devină disponibil. Daca relația dvs. nu vă califica drept o rudă imediată a unui cetăţean american, atunci aţi putea fi incluşi în ceea ce se numeşte " Preferinţa categoriei de familie".

Obţinerea unui Green Card fiind pe teritoriul Statelor Unite ale Americii

Proces într-o singură etapă
Anumite persoane sunt eligibile pentru a aplica pentru un Green Card (permis de şedere permanentă) aflîndu-se în interiorul Statele Unite ale Americii. O rudă imediată vă permite să aplicaţi pentru formularul I-485, Cererea de înregistrare a Şederii permanentă sau de ajustare a statutului pentru a deveni rezident permanent în acelaşi timp cînd Petiţionarul dumneavoastră american completează Formularul I-130, Petiţia pentru o rudă străină.

Proces în două etape
Aveţi în continuare opţiunea de a completa aplicaţia I-485 în orice moment după ce Petiţionarul a completat un formular de tipulI-130 pentru dumneavoastră, atîta timp cît nu a fost refuzat. În general, va trebui să prezentaţi o copie a formularului I-797, Notice of Action, împreună cu Formularul I-485, care confirmă că petiţia privind formularul I-130 este fie în curs de procesare, fie aprobată.

• Pasul unu - ruda dvs. americană trebuie să depună formularul I-130 pentru dvs. care trebuie să fie aprobat sau în curs.
• Etapa a doua - După ce primiţi formularul I-797, Notice of Action, care arată că Formularul I-130 a fost fie primit, fie aprobat, atunci puteţi depune Formularul I-485. Cînd completaţi pachetul de aplicaţie I-485, trebuie să includeţi o copie a formularului I-130 sau chitanța Notei de aprobare (formularul I-797).

Obţinerea unui Green Card în timpul aflării în afara Statelor Unite
Dacă sunteţi în prezent în afara Statelor Unite şi sunteţi o rudă imediată a unui cetăţean american, puteţi deveni un rezident permanent prin procesare consulară. Prelucrarea consulară este atunci cînd USCIS conlucrează cu Departamentul de Stat pentru a emite o viză în baza unui formular de tip I-130 aprobat atunci cînd petiţia pentru acordarea vizei este disponibilă. Puteţi călători apoi în baza vizei şi veţi deveni rezident permanent oficial atunci cînd veţi fi admis într-un port de intrare din SUA. Departamentul de Stat vă va avertiza cînd sunteţi eligibil pentru a aplica pentru o viză de imigrare. Dacă nu se aplică pentru o viza de imigrare în termen de un an în urma notificării de la Departamentul de Stat, petiţia dumneavoastră poate fi reziliată.

NOTĂ:
• Împlinirea vîrstei de 21 de ani. Atunci cînd un copil al unei rude imediate cu cetăţenie americană ajunge la 21 de ani, el sau ea, în general, va deveni o "primă preferinţă" (F1), categoria fiul sau fiica (peste 21 de ani) unui cetăţean american şi nu va mai fi disponibil/ă pentru acordarea unei vize imediate. Această modificare poate duce la o întîrziere semnificativă în ajustarea statutului sau în procesarea vizelor pentru că el sau ea va trebui acum să aştepte o viză de imigrare.
• Act de Protecţie a Statutului de Copil. În anumite cazuri, Actul de Protecţie a Statutului de Copil (CSPA), vă poate permite să vă păstraţi calificativul de "copil", chiar dacă aţi atins vîrsta de 21 de ani. În general, vîrsta dvs. poate fi "îngheţată" de la data cînd un părinte american completează Formularul I-130 pentru dvs.
• Căsătoria. Dacă un copil al unei rude imediate sub vîrsta de 21 de ani se căsătoreşte, el sau ea nu mai poate fi clasificat drept o "rudă imediată" şi va fi inclus în "preferinţa a treia" (F3). Trebuie să ne notificaţi cu privire la orice schimbare în starea dvs. civilă în conformitate cu Formularul I-130 completat pentru dumneavoastră înainte de a deveni rezident permanent sau înainte de obţinerea unei vize de imigrant.

Green Card prin intermediul unui loc de muncă
Mulți oameni devin rezidenţi permanenţi printr-un loc de muncă sau o ofertă de muncă. Unele categorii necesită o certificare din partea Departamentului Muncii al SUA pentru a arăta că nu există suficienţi lucrători din SUA, care sunt capabili, dornici, calificaţi şi disponibili în zona geografică în care imigranţii urmează să fie angajaţi şi că muncitorii americani nu sunt strămutaşi de către lucrătorii străini. În alte cazuri, lucrătorii cu înaltă calificare, cei cu aptitudini extraordinare în anumite profesii şi investitorii / antreprenorii au prioritate să imigreze prin intermediul mai multor categorii de imigranţi. În toate cazurile, procesul implică mai multe etape.

Principalele modalităţi de a imigra în baza unei oferte de loc de muncă sau raporturi de muncă sunt enumerate mai jos.

• Green Card printr-o ofertă de muncă: Aţi putea fi eligibil pentru a deveni un rezident permanent pe baza unei oferte de loc de muncă permanent în Statele Unite ale Americii.
• Green Card prin investiţi: Green card-urile pot fi disponibile pentru investitori / antreprenori, care fac o investiţie într-o întreprindere care creează noi locuri de muncă în SUA.
• Carte Verde Prin Petiţia înaintată din numele propriu: Unor categorii de imigranţi li se permite să completeze formularul în numele prpriu ("self-petition"). Această opţiune este disponibilă fie pentru "Străinii cu Abilităţi extraordinare", fie pentru anumite persoane cărora li s-a acordat o scutire de Interes Naţional;
• Carte Verde prin Categorii speciale de locuri de muncă: Există un număr de locuri de muncă specializate, care vă pot permite să obţineţi o carte verde pe baza unui loc de muncă din trecut sau actual. Toate acestea necesită un formular I-360 şi sunt descrise în secţiunea 101 litera (a) (27) a Legii de Imigrare si Naturalizare (INA):

• Radiodifuzorii;
• Traducătorii irakieni / afganezi;
• Irakienii care au ajutat Statele Unite ale Americii;
• Angajaţii Organizaţiilor Internaţionale;
• Medicii de interes naţional;
• Angajații Zonei Canalului Panama;
• Angajaţi non-imigranţi NATO-6;

Dacă nu sunt eligibil pentru avă ajusta statutul de rezident permanent în interiorul Statele Unite, petiţia de imigrare va fi trimisă la consulatul SUA în străinătate pentru a finaliza procesul de viză. În scopul de a aplica pentru un Green Card, trebuie să existe o viză disponibilă imediat pentru dumneavoastră.

Procesul de aplicare

Dacă locuiţi în afara Statelor Unite
Puteţi deveni rezident permanent prin intermediul procedurii de procesare consulară atunci cînd trăiţi în afara Statelor Unite. Prelucrarea Consulare este atunci cînd USCIS funcționează cu Departamentul de Stat pentru a emite o viză în baza unui formular aprobat I-140 atunci cînd petiţia pentru obţinerea unei vize este disponibilă.

Dacă locuiţi în Statele Unite ale Americii
Puteţi deveni rezident permanent, prin ajustarea statutului atunci cînd locuiţi în interiorul Statelor Unite. Odată ce I-140, Petiţia pentru imigranţi Străini este aprobat şi un număr de viză este disponibil, puteţi aplica în baza formularului I-485, pentru ajustarea statutului pentru a deveni rezident permanent.

Green Card prin investiţii
Antreprenorii (şi soţiile lor şi copiii necăsătoriţi sub vîrsta de 21 de ani), care fac o investiţie într-o întreprindere comercială în Statele Unite şi care planifică să creeze şi să păstreze zece locuri permanente de muncă cu normă întreagă pentru lucrătorii calificaţi ai Statelor Unite ale Americii, sunt eligibili pentru a aplica pentru o carte verde (permis de şedere permanentă).

Pînă la 10.000 de vize pot fi autorizate în fiecare an fiscal pentru antreprenorii eligibili.

Trebuie să investească 1 milion dolari sau cel puţin 500.000 dolari într-o zonă s ocupării forţei de muncă vizată (cu rata ridicată a şomajului sau mediul rural). În schimb, USCIS poate acorda permis de şedere permanentă condiţionată pentru individul în cauză.

Pentru mai multe informaţii, a se vedea secţiunea 203 (b) (5) a Legii de Imigrare şi Naturalizare (INA) şi 8 CFR 204.6.

Procesul de aplicare

Dacă locuiţi în afara Statelor Unite
Puteţi deveni rezident permanent prin intermediul procedurii de procesare consulară atunci cînd trăiţi în afara Statelor Unite. Prelucrarea Consulare este atunci cînd USCIS funcționează cu Departamentul de Stat pentru a emite o viză în baza unui formular aprobat I-140 atunci cînd petiţia pentru obţinerea unei vize este disponibilă.

Dacă locuiţi în Statele Unite ale Americii
Puteţi deveni rezident permanent, prin ajustarea statutului atunci cînd locuiţi în interiorul Statelor Unite. Odată ce I-140, Petiţia pentru imigranţi Străini este aprobat şi un număr de viză este disponibil, puteţi aplica în baza formularului I-485, pentru ajustarea statutului pentru a deveni rezident permanent.

Familie de antreprenori
Soţul dvs. şi copiii necăsătoriţi sub vîrsta de 21 de ani, (cunoscuţi sub numele de derivate) pot fi incluşi în petiţia dumneavoastră de imigrare. În cazul în care au reşedinţa în Statele Unite, fiecare va trebui să completeze un formular I-485. Acestea sunt luate în considerare cu limita anuală de 10.000 de vize.

Carte verde prin înaintarea petiţiei din numele propriu

În două clasificări ale lucrătorilor imigranţi, lucrătorii nu sunt obligaţi să aibă o ofertă de muncă şi poate apela la procedura de auto-petiţionare (lucrătorul nu are nevoie de un angajator pentru a - l sponsoriza). Aceste categorii includ:

• Persoane cu aptitudini extraordinare în ştiinţe, arte, educaţie, afaceri sau atletism, (E11);
• Persoanele cărora li s-a acordat o scutire de Interes Naţional (NIW).

Persoanele fizice cu capacităţi extraordinare sunt considerate a fi cele mai bune dintre cele mai bune în domeniul lor şi este o categorie de eligibilitate care se aplică la foarte puţine persoane. Exemple de imigranți E11 care pot fi luate in considerare includ laureaţi ai Premiului Nobel, sportivi notabili şi alţii care au obţinut mari succese în domeniul lor.

Procesul de aplicare

Dacă locuiţi în afara Statelor Unite
Puteţi deveni rezident permanent prin intermediul procedurii de procesare consulară atunci cînd trăiţi în afara Statelor Unite. Prelucrarea Consulare este atunci cînd USCIS funcționează cu Departamentul de Stat pentru a emite o viză în baza unui formular aprobat I-140 atunci cînd petiţia pentru obţinerea unei vize este disponibilă.

Dacă locuiţi în Statele Unite ale Americii
Puteţi deveni rezident permanent, prin ajustarea statutului atunci cînd locuiţi în interiorul Statelor Unite. Odată ce I-140, Petiţia pentru Imigranţi Străini este aprobat şi un număr de viză este disponibil, puteţi aplica în baza formularului I-485, pentru ajustarea statutului pentru a deveni rezident permanent.

După acordarea Green Card-ului

Un Green Card este eliberat pentru toţi rezidenţii permanenţi ca dovadă că aceştia sunt autorizaţi să trăiască şi să muncească în Statele Unite. Dacă sunteţi un rezident permanent în vîrstă de 18 ani sau mai mult, vi se cere să aveţi un Green Card valabil în posesia dumneavoastră în orice moment. Green cardurile curente sunt valabile timp de 10 ani sau 2 ani, în cazul unui rezident condiţionat şi trebuie să fie reînnoite înainte de expirarea acestora.

O carte verde poate fi folosit pentru a dovedi eligibilitatea ocupării forţei de muncă în Statele Unite, atunci cînd completaţi un formular I-9, Verificarea Eligibilităţii pentru ocuparea forţei de muncă. Acesta poate fi, de asemenea, folosit pentru a aplica pentru un card de securitate socială şi un permis de conducere emis de stat. O carte verde este valabilă pentru readmisie în Statele Unite, după o călătorie în străinătate, dacă nu durează pentru mai mult de 1 an. În cazul în care călătoria dvs. va dura mai mult de 1 an, veţi avea nevoie de un permis de reintrare.

Înlocuirea unui Green Card

Cum se aplică pentru înlocuirea Green Cardului?
Dacă sunteţi un rezident permanent care trebuie să îşi înlocuiască Green cardul sau un rezident condiţionat care trebuie să îşi reînnoiască Green Cardul de doi ani pentru oricare din motivele enumerate mai jos, puteți iniția procesul de aplicare pentru o carte verde de înlocuire prin:

• Completarea online a formularului I-90, Cerere de Înlocuire a permisului de rezident permanent.
• Depunerea unui Formular de hîrtie I-90, Cerere de Înlocuire a permisului de rezident permanent, prin e-mail.

Cînd se înlocuieşte o Carte Verde?

Veţi avea nevoie să înlocuiţi Green Cardul dvs. dacă:

• Green cardul dvs. anterior a fost pierdut, furat, mutilat sau distrus;
• Green Cardul dumneavoastră a fost eliberat înainte de a împlini vîrsta de 14 ani şi aţi ajuns la vîrsta de 14 ani (cu excepţia cazului cînd cardul dvs. expiră înainte de atingerea vîrstei de 16 ani);
• Aţi fost un rezident permanent care locuieşte în Statele Unite şi sunt acum vă iniţiaţi statutul de navetist;
• Statutul dvs. a fost convertit în mod automat la statut de rezident permanent (aceasta include solicitanţii de muncă agricolă specială care sunt convertiţi la statutul de rezident permanent);
• Aveţi o versiune anterioară de cartelă de înregistrare a străinilor (de exemplu, formularul AR-3, Formularul AR-103 sau Formularul I-151 - toate nu mai sunt valabile pentru a dovedi statutul de imigrant) şi trebuie să fie înlocuite cu un Green Card curent;
• Cardul dvs. conţine informaţii incorecte;
• Numele dvs. sau alte informaţii biografice de pe Green Card a fost schimbat din punct de vedere juridic din momentul cînd aţi primit ultima dată cardul, sau
• Nu aţi primit cardul anterior care urma să fie eliberat de către USCIS.

Green Card pierdut sau furat
Dacă permisul dumneavoastră de rezident permanent, aşa numitul "green card", a fost pierdut, furat sau a expirat cînd vă aflaţi în afara Statelor Unite, secţia consulară vă poate elibera o scrisoare de transport pentru a vă putea reîntoarce în Statele Unite.

Pentru a obţine o scrisoare de transport vă rugăm să contactaţi secţia consulară la Chisinau-CA@state.gov. În ziua programării veţi achita taxa de 165 dolari SUA pentru scrisoarea de transport. Va trebui să prezentaţi şi următoarele documente:

• O dovadă că sunteţi în prezent rezident permanent al SUA;
• O dovadă că aţi fost prezent în Statele Unite în ultimele 12 luni;
• Un paşaport valabil şi o fotografie.

Cum se poate afla starea solicitării dvs.?
Puteţi verifica on-line starea cererii dvs. la rubrica "Starea cazului meu". Dacă aveţi întrebări legate de imigrare, puteţi suna la Centrul de Servicii pentru Clienţii Naţionali (CNSC), la 1-800-375-5283. Ar trebui să fiţi pregătiţi să furnizaţi personalului USCIS informaţii specifice cu privire la cererea dumneavoastră, cum ar fi numărul chitanţei dvs., numărul de înregistrare a persoanei străine, numele şi data naşterii.

Cum sa înaintez un recurs dacă cererea mea este refuzată?
Dacă cererea dumneavoastră de înlocuire a Green Cardului este refuzată, veţi primi o scrisoare care vă va spune de ce cererea a fost respinsă. Nu se va permite să faceţi apel împotriva unei o decizii negative. Cu toate acestea, vi se poate prezenta o propunere de a redeschide sau o propunere de a discuta cu acelaşi birou care a luat decizia nefavorabilă. Prin depunerea unei astfel de propuneri, puteţi solicita biroului să reexamineze sau să reconsidere decizia.

O propunere de redeschidere a Green Cardului trebuie să menţioneze faptele noi atunci cînd cazul dvs. este redeschis şi trebuie să includeţi dovezi documentare adecvate.

Cînd trebuie să reînnoiesc un Green Card?
Ar trebui să reînnoiţi Green Cardul dvs., dacă sunteţi un rezident permanent prin completarea unui formular I-551 valabil pentru 10 ani şi în baza căruia cardul va expira în următoarele 6 luni.

Menţinerea reşedinţei permanente

Puteţi pierde statutul dvs. de rezident permanent (cartea verde), dacă comiteţi un act care vă face amovibili din Statele Unite ale Americii în temeiul legii, astfel cum este descris în secţiunea 237 sau 212 a Legii de Imigrare şi Naturalizare (INA). Dacă comiteţi un astfel de act, aţi putea fi adus în faţa unui tribunal de imigrare pentru a determina dreptul dumneavoastră de a rămîne în calitate de rezident permanent.

Abandonarea statutul de rezident permanent
Aţi putea fi pus în situația de a abandona statutul de rezident permanent dacă:

• vă mutaţi în altă ţară, intenţionînd să locuiţi acolo permanent;
• rămîneţi în afara Statelor Unite pentru mai mult de 1 an, fără a obţine un permis de reintrare. Cu toate acestea, pentru a stabili dacă statutul Dvs. a fost abandonat, orice durată de absenţă din Statele Unite pot fi luată în considerare, chiar dacă este mai scurtă de 1 an de zile;
• rămîneţi în afara Statelor Unite pentru mai mult de 2 ani de la eliberarea unui permis de reintrare, fără a obţine o viză de rezident pentru a vă întoarce. Cu toate acestea, pentru a stabili dacă statutul Dvs. a fost abandonat, orice perioadă de absenţă din Statele Unite poate fi luată în considerare, chiar dacă e mai scurtă decît 1 an de zile;
• eşec de achitare a impozitului pe venit în perioada de aflare în afara Statelor Unite pentru orice perioadă;

Drepturile şi responsabilităţile unui titular de Green Card (rezident permanent)

Drepturile dvs. în calitate de rezident permanent

În calitate de rezident permanent (titular de Green Carde), aveţi dreptul de a:

• locui permanent în Statele Unite, cu condiţia să nu comiteţi orice acţiuni care v-ar face amovibili în temeiul legii de imigrare;
• lucraţi în Statele Unite, la orice de muncă legală în conformitate cu calificarea şi alegerea dvs. (Vă rugăm să reţineţi faptul că unele locuri de muncă vor fi limitate la cetăţenii SUA din motive de securitate);
• să fiţi protejat de toate legile din Statele Unite ale Americii, de statul dumneavoastră de reşedinţă şi de jurisdicţiile locale;

Responsabilităţile dumneavoastră în calitate de rezident permanent

În calitate de rezident permanent, trebuie:

• să vă supuneţi tuturor legilor din statele şi localităţile Statelor Unite ale Americii;
• să completaţi impozitul pe profit şi pe venit prin raportul de la Serviciul Venituri Interne din SUA şi de autorităţile de stat privind impozitarea;
• să sprijiniţi forma democratică de guvernare şi să nu schimbaţi guvernul prin mijloace ilegale;
• dacă sunteţi un bărbat de vîrstă cuprinsă între 18 şi 25 de ani, să vă înregistraţi la Serviciul selectiv;

Poate afecta călătoria în afara Statelor Unite statutul meu de rezident permanent?
Rezidenţii permanenţi sunt liberi să călătorească în afara Statelor Unite, ceea ce, de obicei, nu afectează starea dvs. de rezident permanent. În cazul în care este determinat, însă, faptul că nu intenţionaţi să vă stabiliţi permanent în Statele Unite ale Americii, veţi fi clasificat ca renunţat la statutul de rezident permanent. Un ghid general este folosit în cazul în care aţi fost absent din Statele Unite pentru mai mult de un an. Abandonul poate fi inculpat în călătorii de mai puţin de un an în cazul în care se crede că nu intenţionaţi să vă stabiliţi permanent în Statele Unite. În timp ce călătoriile scurte în străinătate, în general, nu sunt problematice, ordonatorul de credite poate lua în considerare criterii, cum ar fi faptul dacă intenţia dumneavoastră de a pleca în străinătate a fost numai temporară, indiferent de faptul dacă în SUA aţi menţinut legăturile de familie şi comunitate, aţi fost angajat în cîmpul muncii în SUA, aţi depus impozitele pe venit în calitate de rezident SUA sau aţi stabilit altfel intenția dvs. de a reveni în Statele Unite la loc de trai permanent. Alţi factori care pot fi luaţi în considerare includ faptul dacă menţineţi o adresă poştală în SUA, dacă menţineţi în SUA conturi bancare şi un permis valabil de conducător auto din SUA, bunuri imobiliare proprii sau rulaţi o afacere în Statele Unite sau orice alte dovezi care sprijină natura temporară a absenţa dumneavoastre.

Ce se întîmplă dacă călătoria mea în străinătate va dura mai mult de 1 an?
Dacă aveţi de gînd să absentaţi din Statele Unite pentru mai mult de un an, este recomandabil să se aplice în primul rînd pentru un permis de reintrare în baza formularului I-131 - Obţinerea unui permis de reintrare înainte de a părăsi Statele Unite, care permite unui rezident permanent sau condiţionat să aplice pentru admiterea în Statele Unite în cursul termenului de valabilitate a permisului, fără necesitatea de a obţine o viză de rezident la o Ambasadă sau Consulat al SUA în străinătate. Vă rugăm să reţineţi faptul că, aceasta nu garantează intrarea în Statele Unite, la întoarcerea dumneavoastră, deoarece trebuie să fie stabilită mai întîi admisibilitatea opţiunii date, dar cu toate acestea, formularul dat vă va ajuta în stabilirea intenției dvs. de a locui permanent în Statele Unite.

În plus, absenţele de şase luni sau mai mult din Statele Unite pot perturba rezidenţă continuă necesară pentru naturalizare. Dacă absenţa dvs. este de un an sau mai mult şi doriţi să păstreze rezidenţa dvs. continuă în Statele Unite în scopuri de naturalizare, puteţi depune o Cerere de Păstrare a şederii în scop de Naturalizare în baza Formularului de tip N-470.

Dreptul de vot

Unul dintre privilegiile cele mai importante ale democraţiei în Statele Unite ale Americii este dreptul de a participa la alegerea oficialilor aleşi prin vot. Există multe tipuri diferite de alegeri din Statele Unite, cum ar fi alegerile federale, de stat sau alegeri locale. Numai cetăţenii americani pot vota în cadrul alegerilor federale. Înregistrarea pentru dreptul de a vota în cadrul unei alegeri federale este o infracţiune dacă nu sunteţi un cetăţean american. Cetăţenilor Non-U.S., inclusiv rezidenţii permanenţi (titularii de carte verde), care votează sau se înregistrează pentru a vota în cadrul alegerilor federale, de asemenea, le poate fi negată naturalizare şi / sau pot fi eliminate (deportate) din Statele Unite ale Americii.

Puteţi obţine informaţii cu privire la calificările de vot în alegerile locale de la autoritatea dumneavoastră locală de vot. Este important să ne amintim că, chiar dacă vă este permis să participaţi la alegerile locale, nu sunteţi eligibil pentru a vota la alegerile federale, dacă nu sunteţi un cetăţean american, nici la vreo altă alegere care solicită să fiţi cetăţean american.

Această informaţie este necesară, astfel ca USCIS să poată răspunde mai bine la cererea dumneavoastră.

Pentru mai multe informaţii, consultaţi How Do I Appeal the Denial of Petition or Application?

Procesarea consulară a datelor

Actul de Imigrare şi Naturalizare (INA) oferă unui individ două căi principale de obţinere a statutului de rezident permanent (Green Card). O persoană care este beneficiarul unei petiții aprobate de imigrant şi are un număr de viza de imigrare disponibil imediat, poate aplica la consulatul Departamentului de Stat al SUA din străinătate pentru obţinerea unei vize de imigrare în scopul de a veni în Statele Unite şi să fie admis în calitate de rezident permanent. Cetăţenii Republicii Moldova ar putea aplica la Ambasada SUA în Republica Moldova:

www.moldova.usembassy.gov
str. Mateevici 103, Chişinău MD-2009, Republica Moldova,
Tel: (+373 22) 408 300 (Receptia), Fax: 33 22) 233 044)

Ajustarea statutului este un proces alternativ prin care o persoană eligibilă, care este deja în Statele Unite, poate aplica pentru statutul de rezident permanent, fără a fi nevoie să se întoarcă în ţara ei / lui de origine pentru a finaliza procesarea.

Etape ale procesării consulare

1. Determinarea motivului dumneavoastră de imigrare

Primul pas în prelucrarea consulară este de a determina dacă vă potriviţi cu vreo oarecare categorie de imigranţi specifici. Cei mai mulţi imigranţi devină eligibili pentru o carte verde (permis de şedere permanentă), printr-o cerere depusă în numele dumneavoastră de către un membru al familiei sau angajatorului. Alţii deveni rezidenţi permanenţi prin intermediul statutului de refugiat sau prin obţinerea dreptului de azil sau printr-o serie de alte dispoziţii speciale.

2. Completarea Petiţiei de Imigrare

Cînd cunoaşteţi care categorie vi se potriveşte cel mai bine în situaţia dvs., în cele mai multe cazuri, va trebui să aveţi o petiție de imigrant depusă în numele dumneavoastră.

• Motive familiale

Categoria de motive familiale poate solicita ca un cetăţean american sau ruda unui rezident permanent să completeze un formular I-130, Petiţia pentru Rude Străine, pentru dumneavoastră.

• Motive de angajare în cîmpul muncii

Categoriile bazate pe ocuparea forţei de muncă de cele mai multe ori necesită completarea de către angajatorul american a unui formular de tipul I-140, Petiţia pentru munca străinilor. Antreprenorii care doresc să investească sume semnificative de capital într-un risc de afaceri în Statele Unite pot depune Formularul de tip I-526.

• Programe umanitare

Cele mai multe programe umanitare nu au nevoie de o petiție de bază, cu toate că ar putea fi necesar ca persoanele fizice să îndeplinească cerinţe suplimentare înainte ca ele să îşi ajusteze statutul.

Deşi petițiile de imigrare sunt depuse la Serviciul Cetățenie și Imigrare, în unele cazuri, o petiţie I-130 poate fi depusă pentru o rudă imediată (soţ, copil sau mamă a unui cetăţean american), la o Ambasada sau Consulat al SUA în străinătate. Situaţiile în cazul în care acest lucru se poate aplica includ:

• În cazul în care cetăţeanul american a fost autorizat să fie continuu rezident pentru cel puţin ultimele 6 luni sub jurisdicţia oficiului consular;
• Membrii militari;
• Situaţii de urgenţă;
• Situații care implică sănătatea sau siguranţa petiţionarului;
• Atunci cînd acest lucru este în interesele naţionale ale Statelor Unite;

Vă rugăm să verificaţi consulatul înainte de a depune o petiţie. Pentru mai multe informaţii, consultaţi site-ul web al Departamentului de Stat al SUA.

3. Aşteptaţi luarea unei decizii privind petiţia dvs.

USCIS notifică petiţionarul cu privire la luarea unei decizii. În cazul în care petiţia este negată, anunţul va cuprinde motivele pentru negarea petiţiei şi orice drepturi de a contesta decizia. În cazul în care petiţia este aprobat şi dacă sunteţi beneficiar al petiţiei locuind în afara Statelor Unite sau locuind pe teritoriul SUA, dar alegeţi să aplicaţi pentru viza de imigrare în străinătate, USCIS va trimite apoi petiţia spre aprobare către Centrul de vize al Departamentului Naţional de Stat (NVC), în cazul în care un număr de viză de imigrare disponibil pînă atunci.

4. Aşteptaţi Notificarea din partea Centrului Naţional de Vize

Centrul Naţional de Vize, care este responsabil pentru colectarea taxelor pentru cererile de viză şi documentele justificative, va notifica petiţionarul şi beneficiarul în cazul în care petiţia privind acordarea vizei este primită şi atunci cînd un număr de viză de imigrare este pe cale de a deveni disponibil. Ei vor notifica, de asemenea, cînd petiţionarul şi beneficiarul trebuie să prezinte pentru achitarea taxelor de a procesare a vizei de imigrare (denumite în mod obişnuit ca "facturile de taxă") şi atunci cînd documentele justificative trebuie să fie prezentate.

5. Anunțați Centrul Naţional de Vize despre orice modificări

Nu aveţi nevoie să contactaţi Centrul Naţional de Vize cu privire la petiţia dumneavoastră, ei vă vor contacta pentru informaţiile de care au nevoie. Ar trebui, totuşi, să contactaţi NVC în cazul în care există o schimbare a situaţiei personale sau dacă vă schimbaţi adresa. Este important să informaţie NVC dacă un copil ajunge la vîrsta de 21de ani sau dacă o schimbare a stării civile are loc, deoarece acest lucru poate afecta eligibilitatea dumneavoastră sau disponibilitate de viză.

6. După ce viza dumneavoastră este acordată

Dacă vi se acordă o viză de imigrare, ofițerul consular vă va oferi un pachet de informaţii. Acest pachet este cunoscut sub numele de "pachete de viză. Nu ar trebui să-l deschideţi. La sosirea în Statele Unite, ar trebui să oferiţi pachetul în cauză serviciului de Protecţie Vamală şi de Frontieră la portul de intrare. Veţi fi inspectat de către un ofiţer de Protecţie vamală şi de frontieră şi, dacă veţi fi considerat ca admisibil, veţi fi admis în calitate de rezident permanent al Statelor Unite, care vă oferă dreptul de a trăi şi a lucra permanent în Statele Unite ale Americii.

7. Primiţi Green Cardul dumneavoastră

Green Cardul dvs vă va fi trimis prin poştă. Dacă nu primiţi Green Cardul în termen de 30 de zile de la sosire, vă rugăm să sunaţi la Centrul de Deservire Naţională a clienţilor din cadrul USCIS la 1-800-375-5283 sau vizitați biroul local pentru face o programare InfoPass. Asiguraţi-vă o programare prin vizitarea paginii web a Infopass.

Depunerea concomitentă

Depunerea concomitentă este atunci cînd o petiţie de imigrare şi o aplicare de ajustare a statutului (cerere pentru o carte verde, Formularul I-485, cererea de înregistrare a şederii permanentă sau de ajustare a statutului) sunt depuse în acelaşi timp şi trimise prin poştă, împreună cu toate taxele cerute şi documentele justificative solicitate.

Cine poate depune în acelaşi timp?

Depunerea concomitentă este permisă în următoarele situaţii:

• Rudele imediate ale cetăţenilor americani care trăiesc în Statele Unite ale Americii;
• Minori imigranţi din categorii speciale;
• În cazul în care un număr de viză de imigrare este disponibil imediat;
• Anumiţi Membri ai Forţelor Armate aplica pentru o viza de imigrare specială în temeiul Secţiunii 101 (a) (27) (K) a Legii de Imigrare şi Naturalizare (INA) specială a angajaţilor imigranţi ai unei Organizaţii Internaţionale sau membru de familie.

Procesarea consulare de şi depunerea concomitentă
Depunere concomitentă nu poate avea loc în cazul prelucrării consulare, dat fiind faptul că petiţia de imigrant este depusă la Serviciul Cetățenie și Imigrare, iar cererea pentru o viză de imigrare este depusă la Departamentul de Stat. Prin urmare, depunerea concomitentă este văzută doar în contextul unui imigrant care îşi ajustează statutul de rezident permanent (Green Card), în timp ce se află în Statele Unite ale Americii.

Disponibilitatea de vize şi depunerea concomitentă
O petiţie şi o cerere pot fi depuse concomitent atunci cînd există un număr de viză disponibil imediat, la momentul depunerii. Depunerea concomitentă este întotdeauna permisă pentru toate rudele imediată ale unui cetăţean al Statelor Unite, deoarece nu există limitări numerice pentru această categorie. Cu toate acestea, în anumite categorii, chiar dacă există un număr de vize disponibile la momentul depunerii, depunerea concomitentă nu este permisă, dat fiind faptul că imigrantul trebuie să aibă o bază aprobată de eligibilitate (de exemplu, o petiție aprobată) înainte de a li se permite să completeze pentru ajustarea statutului său. Pentru mai multe informaţii despre faptul dacă puteţi depune concomitent, consultaţi instrucţiunile de pe petiţia dumneavoastră de imigrant:

• Formularul I-130, Petiţia pentru Rudă Străină
• Formularul I-140, Petiţia pentru lucrători imigranţi străini
• Formularul I-360, Petiţia pentru Văduve/văduvi sau imigranţi speciali

Disponibilitatea vizelor şi datele prioritare

Actul de Imigrare şi Naturalizare (INA) stabileşte numărul de vize de imigrare care pot fi eliberate în fiecare an persoanelor fizice care doresc statutul de rezident permanent (Green Card). 
Vizele de imigrare pentru "rudele imediate" ale cetățenilor americani sunt nelimitate, deci sunt întotdeauna disponibile. Rudele apropiate includ, părinţii unui cetăţean american, soţii unui cetăţean american şi copiii necăsătoriţi sub vîrsta de 21 de ani ai unui cetăţean american.

Numerele de vize de imigrare pentru persoane fizice într-o "categorie de preferinţă" sunt limitate, astfel încît nu sunt întotdeauna disponibile.
Departamentul de Stat al SUA este agenția care distribuie numere de viză. Categoriile de familii de preferinţă sponsorizate sunt limitate la 226 de mii pe an şi a ocupării forţei de muncă de preferinţă pe bază de viză sunt limitate la 140.000 pe an. În plus, există limite la procentul de vize care poate fi alocate pentru fiecare ţară.

Deoarece cererea de vize este mai mare decît oferta pentru un anumit an pentru anumite categorii se formează o coada de vize (lista de așteptare). Pentru a distribui vizele între toate categoriile de preferinţă, Departamentul de Stat distribuie vizele prin furnizarea de numere de viză în funcţie de categoria de preferinţă şi data prioritate. Data de prioritate (explicată mai jos) este folosită pentru a determina locul unui individ în linie de aşteptare a vizei. În cazul în care data de prioritate devine curentă, individul va fi eligibil pentru a aplica pentru o viză de imigrare.

Data dvs. de prioritate poate fi găsită pe formularul I-797, Notice of Action, pentru petiţia depusă pentru dvs. Durata de timp în decursul căreia va trebui să aşteptaţi în rînd înainte de a primi o viză de imigrare sau de ajustare depinde de statutul:

• cererii şi ofertei de numere de viză de imigrare;
• limitările de viză pentru fiecare ţară;
• numărul de vize alocate pentru categoria dvs. de preferinţă specială;

Datele prioritate pentru cazurile de preferinţă a familiilor sponsorizate
Pentru imigraţia sponsorizată a familiei, data de prioritate este data la care cererea este depusă în mod corespunzător la USCIS. O petiţie depusă în mod corespunzător conţine semnătura necesară, taxa de înregistrare, precum şi orice documente justificative necesare la momentul depunerii.

Date prioritare pentru ocuparea forţei de muncă în bază de preferinţă
Data de prioritate pentru o petiție de imigrant, care se bazează pe ocuparea forţei de muncă este:

• Data cînd petiţia a fost depusă în mod corespunzător la USCIS;
• Data cînd certificarea cererii forţei de muncă a fost acceptată pentru prelucrare de către Departamentul Muncii (atunci cînd o certificare de muncă este necesară).

Buletinul de vize din cadrul Departamentului de Stat al SUA
Departamentul de Stat al SUA publică un raport lunar de disponibilitate al vizelor menţionat în continuare ca şi "Visa Bulletin." Buletinul lunar de vize serveşte ca un ghid pentru eliberarea vizelor la consulatele şi ambasadele SUA. USCIS foloseşte, de asemenea, acest ghid pentru a determina dacă un formular I-485, cererea de înregistrare a şederii permanente sau de ajustare a statutului, poate fi acceptată sau procesată, pentru că o viză trebuie să fie disponibilă atît în momentul în care persoana completează Formularul I-485, cît şi la momentul luării deciziei finale privind cererea.

Verificaţi-vă locul în lista de aşteptare a vizelor
Buletinul de vize permite persoanelor fizice să verifice locul lor în lista de aşteptare a vizelor pentru imigrare. Buletinul de vize prevede datele de stopare privind acordarea vizelor pentru diferite categorii şi ţări.

Cînd numerele de viză sunt disponibile
În cazul în care cererea este mai mică decît oferta într-o anumită categorie de viză de preferinţă şi pentru o anumită ţară, atunci vizele de imigrare sunt actuale. Vizele sunt disponibile atunci cînd denumirea diagramei este "C”. Acest lucru înseamnă că numerele de vize de imigrare sunt disponibile pentru toţi solicitanţii calificaţi de peste mări şi solicitanţii de ajustare în această categorie specială.

Cînd numerele de viză nu sunt disponibile
În cazul în care cererea este mai mare decît aprovizionarea pentru o anumită categorie de viză sau pentru anumite state străine, şi nu pot fi satisfăcute în limitele admisibile, Oficiul pentru Vise consideră că categoria de viză sau stat străin este "suprasubscrisă" şi trebuie să impună o dată limită.

În acest caz, numai solicitanţii de peste mări şi cei care solicită o ajustare de statut, care au o dată de prioritate anterioară datei enumerate în Visa Bulletin pot primi un număr de viză de imigrare. O viză este disponibilă pentru un individ, prin urmare, dacă data lui / ei de prioritate este anterioară datei prevăzute pentru această categorie de viză şi ţară. Vizele nu sunt disponibile atunci cînd denumirea diagrama este "U" pentru indisponibil.

Documentele de călătorie

Formularul I-131, Cererea documentului de călătorie, este folosit pentru a aplica pentru trei tipuri diferite de documente de călătorie:

• Advance Parole (eliberare în avans);
• Document de călătorie pentru refugiaţi;
• Permis de reintrare;

Advance Parole
Advance Parole este emis exclusiv în scopul de a autoriza intrarea condiţionată temporară a unei persoane în Statele Unite ale Americii. Documentul poate fi acceptat de către o companie de transport (companii aeriene) în loc de o viză ca o autorizaţie de călătorie în Statele Unite ale Americii.

Un document Advance Parole nu substituie paşaportul.

Eliberarea condiţionată a documentului de călătorie Advance Parole este cel mai frecvent utilizată atunci cînd cineva are formularul I-485 - Cererea de înregistrare a şederii permanente sau de ajustare a statutului în aşteptare. Dacă plecați din SUA în timp ce cererea dvs. de tip I-485 este în curs de procesare, fără eliberare unui document Advance Parole, cazul dumneavoastră va fi refuzat.

Permisul de reintrare
Un permis de re-intrare permite unui rezident permanent sau rezident condiţionat să aplice pentru admiterea în Statele Unite la revenirea din străinătate în cursul termenului de valabilitate a permisului lui, fără a fi nevoie să obţină o viză de rezident de întoarcere la Ambasada sau Consulatul SUA. Rezidenţii permanenţi sau condiţionaţi ar trebui să aplice pentru un permis de re-intrare în cazul în care vor fi în afara Statelor Unite timp de un an sau mai mult.

Documentul de autorizare a ocupării forţei de muncă

Angajatorii din SUA trebuie să verifice că toţi angajaţii, indiferent de cetăţenie sau originea naţională, au permisiunea de a lucra în Statele Unite ale Americii. Dacă nu sunteţi un cetăţean american sau un rezident permanent, s-ar putea să cădeţi într-una dintre cele trei categorii de persoane care sunt eligibile pentru o autorizaţie de muncă.

• Categoria 1: Puteţi să obţineţi autorizaţie de muncă în Statele Unite, ca urmare a statutului dvs. temporar;
• Categoria 2: Puteţi să obţineţi autorizaţie de muncă în Statele Unite pentru un angajator specific ca rezultat al statutului dvs. de non-imigrant;
• Categoria 3: Puteţi să obţineţi autorizaţie de muncă în Statele Unite într-o categorie care necesită completarea unei cereri privind acordarea permisiunii de a munci.

Unii dintre cei care se încadrează în prima şi a treia categorie (inclusiv cei care au un formular I-485 în aşteptare) trebuie să aplice pentru obţinerea unei autorizaţii de muncă şi un document de autorizare a ocupării forţei de muncă (DEE) cu formularul I-765, Cererea de autorizare a ocupării forţei de muncă înainte de a caută de lucru în Statele Unite ale Americii. EAD este dovada care va demonstra angajatorului dvs. că vi se permite să lucraţi în Statele Unite ale Americii. În majoritatea cazurilor, EAD se acordă pentru o perioadă de 1 an.

USCIS poate elibera autorizaţiile EAD pentru următoarele motive:

• Ca dovadă că vă este permis să lucraţi în Statele Unite ale Americii pentru o anumită perioadă de timp sau în timp ce deţineţi un statut specific de imigrare;
• Pentru a reînnoi un DEE care a expirat;
• Pentru a înlocui un DEE;

Dacă autorizaţia EAD a expirat
Dacă sunteţi în continuare eligibil pentru o autorizaţie de muncă, dar autorizaţia dumneavoastră DEE a expirat, ar trebui să completați pentru o reînnoire DEE, prin prezentarea unui formular I-765 - Cerere de autorizare a ocupării forţei de muncă. Nu puteţi aplica pentru o reînnoire DEE cu mai mult de 120 de zile înainte de expirarea DEE-ului original.

Înlocuirea unei autorizaţii DEE
O autorizaţie DEE înlocuiește un DEE pierdut, furat sau mutilat. În plus, un DEE poate fi înlocuit fără comision de către USCIS atunci cînd a fost eliberat cu informaţii incorecte, cum ar fi un nume scris greșit. Trebuie să depuneţi formularul de tip I-765 pentru a înlocui un EAD.

Categorii de eligibilitate pentru Formularul I-765
Vă rugăm să consultaţi instrucțiunile din Formularul de tip I-765 pentru o listă completă a categoriilor de eligibilitate.

Examene medicale pentru Imigraţie

Examenele medicale sunt necesare pentru ajustarea statutului (formularul I-485) şi a cererilor pentru statutul de non-imigrant de tip V (formularul I-539). Examinarea medicală trebuie să fie efectuată de un medic care a fost desemnat de către USCIS) în calitate de chirurg civil.

Daca aplicaţi pentru o viză din afara Statelor Unite, Departamentul de Stat vă va instrui sa aveți un examen medical efectuat de către un medic civil de peste mări înainte de a primi viza.

Găsirea unui medic (chirurg civil)
Pentru lista cea mai actuală de chirurgi civil din zona dumneavoastră, consultaţi link-ul "Caută un medic" din dreapta. Vi se va cere să tastaţi codul dvs. poştal pentru a găsi lista de chirurgi desemnaţi civil din zona cea mai aproape de dvs.

Pentru a obţine o listă de chirurgi civili, puteţi, de asemenea:

• Suna la Centrul Naţional Serviciul Clienţi la 1-800-375-5283; sau
• Stabiliţi o întîlnire cu un birou USCIS;

Taxe de examinare medicală
USCIS nu reglementează taxele percepute de către chirurgii civili pentru realizarea unui examen medical. Rata variază în funcţie de medic.

Completarea formularelor medicale
Se va cere să completaţi partea 1 a formularului I-693. Nu semnaţi formularul pînă cînd nu veţi primi instrucţiuni de completare de la un chirurg civil. 
Chirurgul desemnat civil vă va ajuta să completaţi şi să semnaţi formularul I-693 - Raport de examinarea medicală şi carnet de vaccinare, precum şi să sigilaţi documentul într-un plic. Trebuie să depuneţi plicul sigilat la USCIS conform instrucţiunilor din Formularul I-693.

 

Declaraţie de suport pe proprie răspundere

Ce este o declaraţie de suport?
O declaraţie de sprijin este un document prin care un individ acceptă responsabilitatea financiară pentru o altă persoană, de obicei, o rudă, care vine în Statele Unite pentru a trăi permanent. Persoana care semnează declaraţia de sprijin devine sponsor al rudei (sau o altă persoană) care vine să locuiască în Statele Unite ale Americii. Sponsorul este, de obicei, petiţionarul care depune o cerere de imigrare pentru un membru al familiei.

O declaraţie de sprijin pe proprie răspundere este legal executorie; responsabilitatea sponsorului, de obicei, durează pînă membrul familiei sau o altă persoană, fie devine un cetăţean american, fie poate fi creditat cu 40 de cvartale de muncă (de obicei 10 ani).

Legea cu privire la declaraţiile de sprijin se găseşte în Legea privind Imigraţia şi Naturalizarea pct. 212 litera (a) (4) şi 213A. Dispoziţiile sunt codificate în titlul 8 din Codul de reglementări Federale (CFR) la 8 CFR 213a.

Prezentarea unei declaraţii de sprijin
Următoarele persoane sunt obligate prin lege să prezinte un formular I-864 - declaraţie de sprijin pe proprie răspundere, completat de către petiţionar pentru a obţine o viză de imigrare sau ajustare a statutului:

• Toate rudele imediate ale cetăţenilor americani (care includ părinţi, soţi şi copiii necăsătoriţi sub vîrsta de 21 de ani, inclusiv orfani), precum şi rudele care se califică pentru imigrare în Statele Unite, sub una din preferinţele familiei bazate pe:

• Prima Preferinţă: fiii şi fiicele adulte necăsătoriţi/necăsătorite ale cetăţenilor americani;
• A doua preferinţă: Soţii de rezidenţi permanenţi şi fiii şi fiicele necăsătoriţi/necăsătorite (indiferent de vîrstă) de rezidenţi permanenţi şi copiii lor necăsătoriţi;
• Preferinţa a treia: fiii şi fiicele căsătorite ale cetăţenilor americani, soţiile lor şi copiii lor minori necăsătoriţi;
• A patra preferinţă: fraţi şi surori ai cetăţenilor adulţi din SUA, soţiile lor şi copiii lor minori necăsătoriţi;

• Ocuparea forţei de muncă a imigranţilor pe baza preferinţelor numai în cazurile cînd o rudă a unui cetăţean american sau rezident permanent a depus cererea de viză de imigrare sau ruda are un astfel de interes semnificativ de proprietate (5% sau mai mult) în entitatea unde a formulat cererea.

Sponsorul pentru declaraţia de sprijin financiar
Dacă aţi depus o cerere de viză de imigrare pentru rude, trebuie să fiţi sponsorul acestora. Trebuie să aveţi, de asemenea, cel puţin 18 ani şi să fiţi cetăţean american sau rezident permanent. Trebuie să aveţi un domiciliu în Statele Unite ale Americii sau pe un teritoriu sau posesie a Statelor Unite. De obicei, această cerinţă înseamnă că trebuie să trăiţi efectiv în Statele Unite sau un teritoriu sau posesiune americană, pentru a fi un sponsor. Dacă locuiţi în străinătate, aţi putea fi în continuare eligibil pentru a fi sponsor, dacă puteţi demonstra că reşedinţa în străinătate este temporară şi că încă mai aveţi domiciliul în Statele Unite.

Secţiunea 213A al INA permite atît un "sponsor comun", cît şi un "sponsor substitut", în anumite cazuri.

Sponsorizarea comună
Un sponsor comun este cineva care este dispus să accepte responsabilitatea juridică pentru sprijinirea membrului familiei tale împreună cu dvs. Un sponsor în comun trebuie să îndeplinească toate cerinţele la fel ca şi dvs., cu excepţia faptului că sponsorul comun nu trebuie să fie legate de imigrant. Sponsorul comun trebuie să ajungă la cerinţa de venit de 125% singur. Nu poate fi combinat venitul dvs. cu cel al unui sponsor comun pentru a îndeplini cerinţa de venituri.

Sponsori substituenți
În cazul în care petiţionarul de viză a decedat după aprobarea cererii de viză, dar USCIS decide să lase în continuare petiţia, un sponsor substituent trebuie să depună un formular de tipul I-864 în locul petiţionarului de viză decedat. Pentru a fi un "sponsor substituent," trebuie să fiţi legat de imigrant într-unul din următoarele moduri:

• Soţ;
• Părinte;
• Mamă-soacră;
• Tată – socru;
• Frate/soră;
• Copil (în cazul în care are cel puţin 18 ani);
• Fiul;
• Fiica;
• Ginerele;
• Nora;
• Cumnata;
• Cumnatul;
• Bunicul;
• Nepot;
• Reprezentantul legal al beneficiarului.

Trebuie, de asemenea:

• Să fie cetăţean american sau naţional sau rezident permanent;
• Să fie de cel puţin 18 ani;
• Să fie domiciliat (să locuiască) în Statele Unite ale Americii;
• Să facă cunoştinţă cu toate cerinţele financiare ale unui sponsor în conformitate cu INA 213A.

Sponsorul substituent îşi asumă toate obligaţiile unui sponsor în conformitate cu prevederile formularului de tip I-864.

Cum se depune o declaraţie de sprijin financiar?
Sponsorul trebuie să completeze Formularul I-864 atunci cînd ruda a fost programată pentru un interviu pentru acordarea vizei de imigrare cu un funcţionar consular de peste mări sau atunci cînd ruda dumneavoastră este pe cale să depună o cerere de adaptare la statutul de rezident permanent la USCIS sau la o Curte de imigrare în statele Unite ale Americii.

Dacă aveţi un sponsor comun, acesta trebuie să completeze, de asemenea, formularul de tip I-864. Dacă utilizaţi veniturile altor membri ai gospodăriei pentru a vă califica pentru viza de imigrare, atunci fiecare membru al gospodăriei care acceptă responsabilitatea legală pentru sprijinirea financiară a rudei trebuie să completeze un formular separat I-864A - Contract încheiat între sponsor şi membrii gospodăriei.

Vi se cere să furnizaţi din SUA impozitul federal pe venit pentru anul fiscal cel mai recent, precum şi o dovadă actuală a ocupării forţei de muncă. Dacă nu vi s-a cerut să depuneţi o declaraţie fiscală, în oricare dintre aceşti ani, trebuie să oferiţi o explicaţie. Imposibilitatea de a asigura decontul sau dovezi de taxă va întîrzia acţiunea cu privire la cererea rudei dvs. pentru rezidenţă permanentă. Dacă aceste informaţii nu sunt furnizate, aceasta va duce la refuzul acordării unei vize de imigrare sau a ajustării de statut.

Cînd aţi completat declaraţia de sprijin pe propria răspundere, compilaşi documentaţia necesară şi legalizaţi declaraţia pe propria răspundere în Statele Unite sau în la un ofiţer consular sau de imigrare al SUA. După aceasta, ar trebui să oferiţi acest pachet de informaţii rudei dvs. pentru a-l prezenta împreună cu cererea lui sau a ei pentru obţinerea statutului de rezident permanent. Dacă vi se administrează instrucţiuni specifice la completarea declaraţiei de sprijin pe proprie răspundere direct de la Centrul Naţional de Vize, trebuie să urmaţi aceste instrucţiuni.

Cerinţele privind veniturile
De asemenea, trebuie să îndepliniţi anumite cerinţe în ceea ce privește veniturile (indiferent dacă sunteţi un sponsor, un sponsor comun sau un sponsor înlocuitor). Trebuie să arătaţi că veniturile gospodăriei dvs. sunt egale cu sau mai mari de 125% din nivelul sărăciei SUA pentru mărimea gospodăriei dumneavoastră. (Mărimea gospodăriei dvs. include pe dvs., persoanele aflate în îngrijirea dumneavoastră, orice rude care trăiesc cu dvs. şi imigranţi pe care îi sponsorizați).

Daca nu pot îndeplini cerinţele de venit minim
Dacă nu puteţi îndeplini cerinţele de venit minim utilizînd venitul cîştigat, aveţi diverse opţiuni:

• Puteţi adăuga valoarea în numerar a activelor dumneavoastră. Aceasta includ banii în conturi de economii, acțiuni, obligațiuni şi proprietate. Pentru a determina valoarea activelor necesare pentru a vă califica, scădeți venitul gospodăriei de la obligaţia de venit minim (125% din nivelul sărăciei pentru dimensiunea familiei dvs.). Trebuie să dovediţi că valoarea în numerar a activelor dvs. este de cinci ori peste această diferenţă.

Excepţii:

• În cazul în care persoana sponsorizată este soţul sau fiul / fiica (care este de 18 ani sau mai mult) unui cetăţean american: valoarea în numerar minimă a activelor trebuie să fie de trei ori mai mare decît diferenţa dintre venitul gospodăriei sponsorului şi pragul de sărăcie pentru gospodărie 125%.
• În cazul în care persoana sponsorizată este un orfan care vine în Statele Unite în vederea adoptării: activele părinţilor adoptivi trebuie să fie mai mari sau egale cu diferenţa dintre venitul gospodăriei şi 125% din pragul sărăciei federale pentru mărimea gospodăriei.

• Puteţi conta pe veniturile şi activele membrilor gospodăriei dvs., care sunt legaţi de dvs. prin naştere, căsătorie sau adopţie. Pentru a utiliza veniturile lor trebuie să le enumerate ca aflate în întreţinerea dvs. sau acestea trebuie să fi trăit cu dvs. pentru ultimele 6 luni. Ei trebuie să completeze, de asemenea, un formular I-864A, Contract între sponsor şi un membru al gospodăriei. În cazul în care rudele afiliate îndeplinesc aceste criterii prin includerea valorii veniturilor şi bunurilor acestora, atunci nu este nevoie ca imigrantul însuşi să completeze formularul I-864A cu excepţia cazului în care el sau ea va fi însoţit de membri ai familiei.

• Puteţi conta activele rudelor pe care le sponsorizaţi.

Responsabilităţile în calitate de Sponsor
Cînd semnaţi o declaraţie de sprijin financiar pe propria răspundere, acceptaţi, totodată, şi responsabilitatea legală pentru a susţine financiar imigrantul, în general, pînă cînd acesta devine cetăţean american sau poate fi creditat cu 40 de cvartale de muncă. Obligaţia dvs., de asemenea, se termină în caz de deces al individului sponsorizat sau dacă individul sponsorizat încetează să mai fie rezident permanent şi pleacă din Statele Unite.

Ce este o „responsabilitate publică” şi cînd se aplică?
În scopul stabilirii de inadmisibilitate, prin "responsabilitate publică" se are în vedere o persoană care este probabil să devină dependentă în primul rînd de guvern în ceea ce priveşte subzistenţa, după cum o demonstrează fie primirea de asistenţă publică în numerar pentru întreţinere sau instituţionalizarea pentru îngrijirea pe termen lung pe cheltuiala guvernului.

Un număr de factori trebuie să fie luaţi în considerare atunci cînd se face o determinare în conformitate cu care o persoană este probabil să treacă în responsabilitatea publică.

În conformitate cu secţiunea 212 (o) (4) a Legii de Imigrare şi Naturalizare (INA), o persoană care solicită admiterea în Statele Unite sau care doreşte să îşi ajusteze statutul la cel al unei persoane legal admise pentru rezidenţă permanentă (Green Card) este inadmisibilă în cazul în care individul, "la momentul depunerii cererii de admitere sau ajustare a statutului, este probabil să treacă în responsabilitatea publică a guvernului". Responsabilitatea publică nu se aplică în procedura de naturalizare. În cazul în care un individ este inadmisibil, acestuia nu i se deschide accesul pentru intrarea pe teritoriul Statelor Unite.

Cum se stabileşte dacă o persoană este probabil să treacă în responsabilitate publică pentru admitere sau în scopuri de ajustare?
Inadmisibilitatea bazată pe statutul de responsabilitate publică este determinată de totalitatea circumstanţelor. Acest lucru înseamnă că ofiţerul de ajustare a statutului trebuie să ia în considerare atît factorii pozitivi, cît şi cei negativi atunci cînd se stabileşte probabilitatea că cineva ar putea trece sub responsabilitate publică. La un nivel minim, ofiţerul USCIS trebuie să ia în considerare următorii factori atunci cînd se face o determinare a statutului de persoană aflată în responsabilitate publică:

• Vîrsta
• Sănătatea;
• Starea civilă;
• Capital;
• Resurse;
• Starea financiară;
• Educaţie şi abilităţi;

În evaluarea totalităţii circumstanţelor, inclusiv a factorilor legale de mai sus, un ofiţer poate lua în considerare primirea individuală a anumitor îndemnizaţii finanţate din fonduri publice. Nu toate îndemnizaţiile finanţate public sunt relevante pentru a decide dacă o persoană este probabil să treacă sub responsabilitatea publică. Atunci cînd se stabileşte probabilitatea ca o persoană să treacă sub responsabilitatea publică, USCIS va lua în considerare probabilitatea ca persoana să devină dependentă, în primul rînd, de guvern în ceea ce priveşte alocarea mijloacelor de subzistenţă, fapt demonstrat de către orice primire de asistenţă publică în numerar pentru întreţinerea sau instituţionalizare pentru îngrijirea pe termen lung în baza cheltuielilor guvernamentale. Instituţionalizarea pe termen scurt în scopul reabilitării nu este considerată ca fiind responsabilitate public. Beneficiile non-numerar pe care USCIS nu le ia în considerare sunt discutate în detaliu mai jos.

Care îndemnizaţii finanţate din fonduri publice pot fi alocate pentru responsabilităţile publice?
Asistenţa în numerar pentru întreţinere şi instituţionalizarea pentru îngrijirea pe termen lung pe cheltuiala guvernului pot fi interpretate ca şi implicînd necesitatea unor taxe publice. Cu toate acestea, primirea unor astfel de îndemnizații trebuie să fie totuşi considerată în contextul totalităţii circumstanţelor înainte ca o persoană să fie considerată drept inadmisibilă pe motive de sarcină publică.

Îndemnizaţiile publice care sunt primite de către un membru al unei familii nu sunt, de asemenea, atribuite altor membri ai familiei în scopuri de taxă publice, cu excepţia cazului cînd cuantumul îndemnizaţiilor în numerar este numai pentru sprijinul familiei.

Departamentul de Sănătate şi Servicii Umane (HHS)

Departamentul de Sănătate şi Servicii Umane (HHS) este principala agenţie guvernamentală din Statele Unite destinată pentru protejarea sănătăţii tuturor americanilor şi care furnizează servicii esenţiale umane, în special pentru cei care sunt cel mai puţin capabili să se ajute ei înşişi.

HHS lucrează îndeaproape cu guvernele de stat şi locale, precum şi multe agenţii HHS finanţate la nivel local de către agenţii de stat sau prin intermediul beneficiarilor din sectorul privat. Programele Departamentului sunt administrate de diviziile de operare 11, inclusiv opt agenţii din cadrul Serviciului american de Sănătate Publică şi trei agenţii de servicii umane. Departamentul include mai mult de 300 de programe, care acoperă un spectru larg de activităţi. Pe lîngă serviciile pe care le livrează, programele HHS prevăd un tratament echitabil al beneficiarilor la nivel naţional şi ele colectarea date naţionale de sănătate şi altele.

Cetăţenia: informaţii generale
Cetăţenia prin naturalizare
Cetăţenia prin intermediul părinţilor

Cetăţenia: informaţii generale

Dacă îndepliniţi anumite cerinţe, atunci puteţi deveni cetăţean american, fie la naştere sau după. 
Pentru a deveni cetăţean american prin naştere, trebuie:

• Să fiţi născut în Statele Unite sau anumite teritorii sau posesiuni periferice ale Statelor Unite sau aflate sub jurisdicţia SUA;
• Un părinte sau părinţii au fost cetăţeni americani la momentul naşterii dumneavoastră şi să îndepliniţi şi alte cerinţe;

Pentru a deveni cetăţean american după naştere, trebuie să:

• Aplicaţi pentru obţinerea cetăţeniei "derivate" sau "dobândite" prin intermediul părinţilor;
• Aplicaţi pentru naturalizare.

Semnificaţia cetăţeniei
Statele Unite au o istorie lungă de primire a imigranţilor din toate colţurile lumii. America apreciază contribuţiile imigranţilor, care continuă să îmbogăţească această ţară şi să păstreze moştenirea ei în calitate de ţară a libertăţii şi oportunităţilor.

Decizia de a deveni cetăţean american este una dintre cele mai importante decizii din viaţa unui individ. Dacă decideţi să aplicaţi pentru dobîndirea cetăţeniei americane, va trebui să demonstraţi angajamentul dumneavoastră faţă de Statele Unite şi loialitatea faţă de Constituţie. În schimb, veţi fi răsplătit cu toate drepturile şi privilegiile care fac parte din cetăţenia americană.

Cetăţenia prin naturalizare

Naturalizare este procesul prin care se acordă cetăţenia americană unui cetăţean străin sau naţional, după ce acesta îndeplineşte cerinţele stabilite de Congres prin Legea de Imigrare şi Naturalizare (INA – Immigration and Nationality Act).

1. Care e procedura de aplicare pentru naturalizare?

Pentru a aplica pentru naturalizare, trebuie să completaţi Forma N-400 - Cerere de Naturalizare. 
Cetățenia americană prevede acordarea a numeroase drepturi şi implică, de asemenea, mai multe responsabilităţi. Astfel, decizia de a deveni cetăţean american prin naturalizare este importantă. În majoritatea cazurilor, o persoană care doreşte să fie naturalizat, trebuie să fie mai întîi rezident permanent. Devenind cetăţean american, veţi obţine mai multe drepturi decît rezidenţii permanenţi sau altele categorii de persoane, inclusiv dreptul la vot. Pentru a fi eligibil pentru naturalizare, trebuie să îndepliniţi anumite cerinţe stabilite de legislaţia Statelor Unite.
USCIS (Serviciul de Cetăţenie şi Imigrare al Statelor Unite) deţine materialele educaţionale şi resursele necesare pentru a vă ajuta să vă pregătiţi pentru susţinerea testelor despre istoria Statelor Unite şi la limba engleză şi guvern (educaţie civică). Pe site-ul Serviciului de Cetăţenie şi Imigrare puteţi accesa informaţii despre cursurile de limbă engleză în regiunea dumneavoastră şi vă puteţi testa cu privire la întrebările civice care vă se pot cere:

• Auto-test de Naturalizare;
• Studiu pentru testul de Naturalizare

2. Care sunt cerinţele de bază pentru a aplica pentru naturalizare?

În general, pentru a fi eligibil pentru naturalizare, trebuie:

• Să aveţi vîrsta de 18 ani sau mai mult;
• Să fi fost rezident permanent, pentru o anumită perioadă de timp (de obicei 5 ani, dar mai puţin pentru unele persoane);
• Să fiţi o persoană cu caracter moral bun;
• Să deţineţi cunoştinţe de bază despre istoria şi guvernul Statelor Unite;
• Să aveţi o perioadă de şedere continuă şi prezenţa fizică în Statele Unite; şi
• Capacitatea de a citi, a scrie şi de a vorbi engleza de bază.

Există excepţii de la această regulă pentru persoanele care:

• au vîrsta de 55 de ani şi au fost un rezidenţi permanenţi timp de cel puţin 15 ani; sau
• au vîrsta de 50 de ani şi au fost un rezidenţi permanenţi timp de cel puţin 20 de ani; sau
• are o insuficienţă permanentă fizică sau mentală care creează imposibilitatea ca individul să îndeplinească aceste cerinţe.

3. Cînd pot aplica pentru naturalizare?

Puteţi să aplicaţi pentru naturalizare dacă aveţi vîrsta de cel puţin 18 ani şi aţi fost rezident permanent al Statelor Unite:

• Timp de cel puţin 5 ani; sau
• Timp de cel puţin 3 ani, timp în care aţi fost şi continuaţi să fiţi, căsătoriţi soţul / soţia dumneavoastră, care este cetăţean american; sau
• Atît timp cît slujiţi în armata SUA, cu cel puţin 1 an de serviciu şi aplicaţi pentru dobândirea cetăţeniei în timpul executării serviciului militar sau în termen de 6 luni de la eliberarea din armată.

Anumite soţii ale cetățenilor americani, precum şi cei care au servit în armata americană în timpul unui război din trecut sau în prezent în luptă ar putea fi în măsură să aplice pentru naturalizare mai devreme decît s-a menţionat mai sus.

4. Cine se naşte drept cetăţean american?

În general, oamenii se nasc cetăţeni americani în cazul în care sunt născuţi în Statele Unite sau în cazul în care sunt născuți de către cetăţeni americani:

(1) Dacă v-aţi născut în Statele Unite ale Americii:
În mod normal, sunteţi cetăţean american de la naştere (inclusiv, în marea majoritate a cazurilor, Comunitatea din Puerto Rico, teritoriile Guam şi Insulele Virgine Americane şi, după 4 noiembrie 1986, Insulele Mariana de Nord);

(2) Dacă v-aţi născut în străinătate în familia a doi cetăţeni americani:
Şi cel puţin unul dintre părinţi a trăit în Statele Unite la un moment dat în viaţa lui sau a ei, atunci, în cele mai multe cazuri, sunteţi cetăţean american.

(3) Dacă v-aţi născut în străinătate în familia unui cetăţean american:
În cele mai multe cazuri, sunteţi cetăţean american în cazul în care toate condiţiile următoare sunt veridice:

• Unul dintre părinţi a fost cetăţean american atunci cînd s-au născut;
• Părintele dumneavoastră a locuit cel puţin 5 ani în Statele Unite înainte de naşterea dumneavoastră; şi
• Cel puţin 2 dintre cei 5 ani de aflare pe teritoriul Statelor Unite au fost după vîrsta de 14 ani a părintelui;

Certificatul dumneavoastră de naştere în străinătate, dacă este înregistrat la un consulat sau ambasadă din SUA, este o dovadă a cetăţeniei dumneavoastră. Puteţi, de asemenea, aplica pentru un paşaport în scopul recunoaşterii cetăţeniei dumneavoastră.

5. Cum pot deveni cetăţean naturalizat?
Dacă nu sunteți cetăţean american prin naştere sau nu aţi dobândit cetăţenia americană în mod automat după naştere, aţi putea fi în continuare eligibil pentru a deveni cetăţean SUA, prin procesul de naturalizare. Persoanele eligibile completează „Cererea de Naturalizare” (Formularul N-400) pentru a aplica pentru naturalizare.

Persoanele care au dobândit cetăţenia de la părinţi, fiind sub vîrsta de 18 ani, utilizează "Cererea de Certificat de cetăţenie" (Formularul N-600) pentru a li se recunoaşte cetăţenia.

6. Cînd intră în vigoare statutul meu de rezident permanent?
Statutul dumneavoastră de rezident permanent începe la data la care vi s-a acordat statutul de rezident permanent. Această dată este indicată pe cardul dumneavoastră de rezident permanent (cunoscut anterior ca un card de înregistrare al străinilor sau "Carte Verde"). Cardurile de probă indică unde puteţi găsi informaţii importante, cum ar fi data de intrare în vigoare a statutului de rezident permanent.

7. Dacă am fost condamnat pentru o infracţiune, dar cazierul meu a fost înlăturat, este necesar să indic aceste detalii în cererea mea către un ofiţer USCIS?

Da. Ar trebui să fiţi întotdeauna sincer cu USCIS în toate privinţele:

• Arestările (chiar dacă nu au fost acuzate sau condamnate);
• Condamnările (chiar dacă cazierul dumneavoastră a fost şters sau eliminat);
• crimele pe care le-aţi comis şi pentru care nu aţi fost arestat sau condamnat, şi
• Orice probă compensatorie sau dovezi în favoarea dumneavoastră cu privire la circumstanţele arestării / condamnării sau infracţiunilor comise de dumneavoastră şi care aţi dori să fie luate în considerare de USCIS.

Chiar dacă aţi comis o infracţiune minoră, USCIS poate refuza cererea dumneavoastră, dacă nu raportaţi ofiţerului USCIS despre incident. Reţineţi faptul că, cu excepţia cazului unui incident de trafic de consum de alcool sau de droguri, nu trebuie să prezentaţi documentaţia pentru amenzile de circulaţie şi incidentele care nu implica o arestare reală, în cazul în care pedeapsa a fost doar o amendă mai mică de 500 dolari şi / sau puncte luate de pe permisul de conducere.

8. Unde trebuie să completez dosarul de solicitare a naturalizării?
Ar trebui să trimiteţi "Cererea de Naturalizare" completată (Formularul N-400) la cel mai apropiat oficiu USCIS din zona dumneavoastră. Nu uitaţi să faceţi o copie a cererii depuse de dumneavoastră.

9. Care este taxa pentru procesarea unei cereri?

Taxe curente pentru Naturalizare
Taxa pentru depunerea cererii dumneavoastră de naturalizare este de: * 640.00 dolari
Taxa pentru servicii Biometrice pentru obţinerea amprentelor dumneavoastră digitale este: ** 85.00 dolari
Total: 725.00 dolari

10. Cum pot plăti taxa pentru procesarea cererii mele?
Trebuie să trimiteţi taxa împreună cu cererea dumneavoastră. Plătiţi taxa cu un cec sau ordin de plată la o bancă din Statele Unite conectată cu Departamentul de Securitate Internă. Nu utilizaţi iniţialele DHS sau USDHS (Do Not Send Cash).

Taxele pentru servicii biometrice, care includ fotografia dumneavoastră şi semnătura constituie obiectul unei taxe separate de taxa pentru procesarea cererii dumneavoastră. Luaţi în considerare faptul că taxa de cerere nu este rambursabilă, chiar dacă vă retrageţi cererea dumneavoastră sau în cazul în cazul în care aceasta este refuzată.

11. Cît timp va dura procesul de naturalizare?
Timp necesar pentru naturalizare variază în funcţie de locaţie. USCIS continuă să se modernizeze şi să îmbunătăţească procesul de naturalizare pentru a reduce timpul necesar la o medie de 6 luni de la data cînd Formularul N-400 este depus.

12. Unde mi se vor lua amprentele digitale?
După ce va fi primită cererea dumneavoastră, veți fi anunțat unde trebui să mergeţi pentru a vi se lua amprentele.

13. Cum pot afla starea aplicaţiei mele privind naturalizarea?
Puteţi verifica starea cererii dumneavoastră de naturalizare, vizitînd www.uscis.gov sau prin apel la Serviciul Clienţi la 1-800-375-5283 (TTY: 1-800-767-1833).

14. Ce se întîmplă dacă nu pot merge la interviul programat?
Este foarte important să nu rataţi interviul. Dacă va trebui să lipsiţi de la interviu, ar trebui să scrieţi cît mai curînd posibil către biroul unde interviul dumneavoastră urmează să se desfăşoare şi să cereţi stabilirea unei alte zile pentru interviu. Anularea interviului poate adăuga mai multe luni la procesul de naturalizare, aşa că depuneţi tot efortul pentru a participa la interviul stabilit din start.

Dacă rataţi interviul programat fără o notificare către USCIS, atunci cazul dumneavoastră va fi "închis administrativ". Dacă cazul dumneavoastră se închide deoarece aţi pierdut interviul, atunci USCIS vă va notifica despre acest lucru la ultima dumneavoastră adresă. Dacă nu ne contactați pentru a programa un nou interviu în termen de 1 an după ce cazul dumneavoastră este închis, atunci cererea dumneavoastră va fi refuzată.

15. Ce trebuie să fac, dacă adresa mea s-a schimbat?
Este important ca USCIS să deţină cea mai actuală adresa a dumneavoastră. În cazul în care USCIS nu este la curent cu acest lucru sau deţine date eronate, atunci este posibil să nu primiţi informaţii importante de la ei. De exemplu, acestea nu vor putea să vă informeze cu privire la data şi ora stabilită pentru interviu sau cu privire la documentele suplimentare pe care ar putea fi necesar să le prezentaţi.

Dacă vă schimbaţi locul de trai după depunerea "Cererii de Naturalizare" (Formularul N-400), sunați Serviciul Clienţi la 1-800-375-5283 (TTY: 1-800-767-1833) pentru a schimba adresa indicată în formularul dumneavoastră de tip N-400 aflat în aşteptare. De fiecare dată cînd vă mutaţi, vi se cere prin lege să informaţi USCIS despre noua adresă. Pentru a satisface această cerinţă legală, trebuie să completaţi un "Card de Schimbare a adreselor" (Formularul AR-11), pe lîngă informarea Serviciului Clienţi. Trebuie să depuneţi Formularul AR-11 în termen de 10 zile de la mutare. Nu se percepe nici o taxă pentru completarea acestui formular.

Ar trebui să notificaţi, de asemenea, şi Serviciul Poştal al SUA în ceea ce priveşte noua dumneavoastră adresă pentru a vă asigura că orice scrisoare va putea fi transmisă către dvs.

16. Pot să îmi schimb numele meu în procesul de naturalizare?
Congresul nu a acordat USCIS autoritatea legală de a schimba numele unei persoane atunci cînd persoana se află în proces de naturalizare. Prin urmare, există doar două moduri în care USCIS poate emite Certificatul de Naturalizare sub un nou nume:

1. Dacă veţi prezenta dovada că aţi modificat deja numele dvs. în conformitate cu cerinţele legale care se aplică persoanelor care trăiesc în statul dumneavoastră, atunci USCIS poate elibera certificatul de naturalizare cu noul nume. Dovada ar putea include un certificat de căsătorie sau decret de divorţ care arată că aţi schimbat numele dumneavoastră atunci cînd v-aşi căsătorit sau aţi divorţat. Aceasta ar putea include, de asemenea, alte cîteva hotărîri judecătoreşti prin care numele dumneavoastră a fost schimbat.
2. Dacă aveţi de gînd să depuneţi jurămîntul de credinţă la o ceremonie naturalizare care are loc la Curtea de justiţie, atunci puteţi solicita Curţii să vă schimbe numele. În cazul în care Curtea admite cererea, numele dvs. nou vor apărea pe Certificatul de Naturalizare.

17. Cînd voi deveni cetăţean al Statelor Unite, dacă USCIS îmi garantează naturalizarea?
Veţi deveni cetăţean al SUA atunci cînd veţi depune jurămîntul de credinţă faţă de Statele Unite în cadrul unei ceremonii oficiale de naturalizare. În unele cazuri, puteţi alege să depuneţi jurămîntul în aceeaşi zi cu interviul. În cazul în care opţiunea nu este disponibilă sau dacă preferaţi o ceremonie stabilită pentru o dată ulterioară, USCIS vă va informa cu privire la data ceremoniei, printr-un "Aviz privind Ceremonii Jurămîntului de Naturalizare" (Formularul N-445).

18. Ce ar trebui să fac dacă nu pot merge la ceremonia de depunere a jurămîntului?
Dacă nu puteţi merge la ceremonia de depunere a jurămîntui, trebuie să returnaţi Aviz privind Ceremonii Jurămîntului de Naturalizare (Formularul N-445) pe care l-aţi primit de la biroul locale al USCIS. Includeţi o scrisoare în care argumentaţi de ce nu puteţi merge la ceremonie. Faceți o copie a notificării şi a scrisorii dumneavoastră înainte de a le trimite la USCIS. Biroul local al USCIS va face o reprogramare şi vă va trimite un nou "Aviz privind Ceremonii Jurămîntului de Naturalizare" (Formularul N-445) pentru a vă informa despre data cînd ceremonia va avea loc.

19. Ce pot face dacă USCIS refuză cererea mea?
Dacă credeţi că USCIS a procedat incorect refuzînd cererea dumneavoastră de naturalizare, puteţi solicita o audiere cu un ofiţer de imigrare. Scrisoarea dumneavoastră de negare va explica cum trebuie să solicitaţi o audiere şi va include formularul de care aveţi nevoie. Formularul pentru depunerea unei căi de atac este "Cerere de Audiere privind o decizie în procedura de naturalizare în conformitate cu secţiunea 336 din INA" (Formularul N-336). Trebuie să depuneţi formularul, inclusiv taxa exactă, către USCIS în termen de 30 de zile după ce primiţi o scrisoare de refuz.

În cazul în care, după un apel de audiere la USCIS, înă mai consideraţi că vi s-a refuzat în mod eronat naturalizarea, atunci puteţi depune o cerere pentru o revizuire a cererii dumneavoastră, la US District Court.

20. Pot solicita din nou naturalizarea dacă USCIS refuză cererea mea?
În multe cazuri, puteţi să solicitaţi naturalizarea din nou. Dacă aplicaţi din nou, va trebui să completaţi şi să retrimiteţi o nouă formă de tip N-400 la USCIS şi să achitaţi taxa din nou. Veţi avea nevoie, de asemenea, de amprentele digitale şi de alte fotografii. Dacă cererea dumneavoastră este refuzată, scrisoarea de refuz ar trebui să indice data la care aţi putea iarăşi aplica pentru obţinerea cetăţeniei.

Dacă refuzul este bazat pe faptul că nu aţi susţinut testul de limba engleza sau educaţie civică, atunci puteţi solicita naturalizarea din nou pentru cît de curînd doriţi. Ar trebui să aplicaţi din nou ori de cîte ori consideraţi că aţi învăţat suficient de bine limba engleză sau educaţia civică, astfel încît să treceţi ambele teste.

21. Ce trebuie să fac dacă pierd certificatul de naturalizare? Care document poate fi folosit ca şi dovadă a cetăţeniei în cazul în care nu am certificatul?
Puteţi obţine un nou certificat de naturalizare, prezentînd o "Cerere de înlocuire a Documentului de Naturalizare/Cetăţenie" (Formularul N-565) la USCIS. Puteţi solicita Formularul N-565 la Linia de Formulare a USCIS (1-800-870-3676) sau prin descărcarea formularului de pe USCIS. Trimiteţi acest formular cu taxa corespunzătoare către a Nebraska sau Texas Service Center, în funcţie de care Centru de deservire îşi are jurisdicția asupra reședinței dumneavoastră.

Puteţi utiliza paşaportul american ca dovadă a cetăţeniei în timp ce aşteptaţi eliberarea unui alt certificat. Este recomandat să aplicaţi pentru eliberarea unui paşaport, cît mai curînd posibil, odată ce aţi devenit cetăţean al SUA.

22. Trebuie să aplic pentru obţinerea unui nou card de reşedinţă în cazul cînd cardul meu de Rezident Permanent expiră în timp ce aplic pentru naturalizare?
Daca aplicaţi pentru naturalizare cu 6 luni sau mai mult înainte de data de expirare a cardului dumneavoastră de rezident permanent (cunoscut anterior ca un card de înregistrare al străinilor sau "Carte Verde"), nu trebuie să aplicaţi pentru un nou card. Cu toate acestea, puteţi aplica pentru un card de reînnoire, dacă doriţi, prin utilizarea unei "Cereri de Înlocuire a Cardului de Rezident Permanent" (formularul I-90) şi achitarea taxei corespunzătoare. Sunaţi la Linia de Formulare a USCIS sau vizitaţi site-ul USCIS.

Dacă aplicaţi pentru naturalizare mai puţin de 6 luni înainte de data de expirare a cardului dumneavoastră de rezident permanent sau nu aplicaţi pentru naturalizare pînă la expirarea cardului dvs., trebuie să reînnoiţi cardul de reşedinţă permanentă.

23. Dacă sunt cetățean american, este copilul meu cetățean american, de asemenea?
Un copil care se naşte în Statele Unite sau este născut în străinătate de la un cetăţean american care a trăit în Statele Unite ale Americii pentru perioada necesară de timp înainte de naşterea copilului, este considerat, în general, cetățean american de la naştere.

Un copil care este:

• Născut la un cetăţean american care nu a locuit în Statele Unite ale Americii pentru perioada necesară de timp înainte de naşterea copilului;
• Născut la un părinte cetăţean american şi un părinte străin sau doi părinți străini care s-au naturalizat după naşterea copilului;
• Adoptat (copii vitregi nu pot obţine cetăţenia prin intermediul părinţiilor vitregi) şi are reşedinţa permanentă în Statele Unite, poate deveni cetăţean american legal de la data la care toate cerinţele următoarele au fost îndeplinite:
   • Copilului i-a fost acordat în mod legal dreptul de reşedinţă permanentă*;
   • Unul dintre părinţi a fost cetăţean al Statelor Unite ale Americii, prin naştere sau prin naturalizare **;
   • Copilul este încă sub vîrsta de 18 ani;
   • Copilul nu a fost căsătorit;
  • Dacă este adoptat, copilul corespunde cu cerinţele de la secţiunea 101 (b) (1) (E) sau (F) a Legii privind Imigrarea şi Naturalizarea (INA) şi a avut o adoptare deplină şi definitivă;
  • Copilul a avut reşedinţa în Statele Unite, aflîndu-se în custodia legală a unui părinte care este şi cetăţean american (aceasta include custodie comună);
  • Copilul a avut reşedinţa în Statele Unite, aflîndu-se în custodia fizică a unui părinte care nu este cetățean american.

Dacă dumneavoastră şi copilul dumneavoastră îndepliniţi toate aceste cerinţe, puteţi obţine un paşaport american pentru copil ca dovadă a cetăţeniei. În cazul în care copilul are nevoie de alte dovezi de cetăţenie, puteţi depune o "Cerere de Certificat de cetăţenie" (Formularul N-600) către USCIS pentru a obţine un certificat de cetăţenie.

Regula "unui părinte american" se aplică numai în cazul copiilor care au îndeplinit cerinţele pentru primirea cetăţeniei automate (alta decît cea la naşterea în străinătate) sau după 27 februarie 2001. Pentru a beneficia de cetăţenie automată (alta decît cea la naşterea în străinătate), ambii părinţii ai copilului trebuie să fi fost cetăţeni ai Statelor Unite sau la naştere sau prin naturalizare, în cazul în care copilul are doi părinți; un părinte supravieţuitor, în cazul în care un părinte a decedat; un părinte care deţine custodia juridică în cazul în care părinţii au divorţat sau s-au separat legal; sau numai o mamă, în cazul în care copilul a fost născut în afara căsătoriei şi paternitatea copilului nu a fost stabilită prin legitimare.

24. Dacă sunt cetățean american, dar copilul meu nu corespunde cerinţelor enumerate mai sus, pot aplica în continuare pentru dobîndirea cetăţeniei SUA pentru copilul meu?
Un copil care îşi are reşedinţa în mod regulat în Statele Unite, poate deveni cetăţean al Statelor Unite doar prin respectarea cerinţelor prevăzute în răspunsul la întrebarea 23. Dacă un copil locuieşte în mod regulat în Statele Unite şi nu este rezident permanent din punt de vedere legal, el sau ea nu poate dobîndi cetăţenia în mod automat pînă cînd el sau ea nu obţine dreptul de şedere legală permanentă. Dacă un copil care a fost legal admis spre şedere permanentă nu este calificat pentru acordarea cetăţeniei în conformitate cu dispoziţiile legale, el sau ea se poate aplica pentru naturalizare după atingerea vîrstei de 18 ani prin depunerea formularului N-400, cu condiţia ca el sau ea a solicitat 5 ani de şedere permanentă legală.

Cetățenii americani care au copii prin naştere sau adopţie (copiii vitregi nu se califică), care nu îşi au reşedinţa în mod regulat în Statele Unite ale Americii, pot aplica pentru cetățenia SUA din numele copiilor lor dacă sunt îndeplinite toate condiţiile următoare:

• Copilul este sub vîrsta de 18 de ani;
• Copilul nu este căsătorit;
• Copilul are reşedinţa permanentă în afara Statelor Unite;
• Copilul este temporar prezent în Statele Unite, în temeiul unei recunoaşteri legale şi îşi menţine acest statut legal;
• Copilul se află în custodia fizică şi juridică a unui părinte care este cetăţean american;
• Copilul este în mod legitim cetăţean al unui resortisant american sau a fost legitimat înainte ca copilul să atingă vîrsta de 16 ani (copiii născuţi în afara căsătoriei, care nu au fost legitimaţi înainte de împlinirea vîrstei de 16 ani pot fi eligibili pentru această procedură prin intermediul mamei sale);
• Dacă este adoptat, copilul trebuie să îndeplinească cerinţele de la punctul 101 (b) (1) (E) sau (F) ale INA şi să fi trecut printr-un proces deplin şi definitiv de adopţie;
• Oricare dintre situaţiile următoarele corespunde realităţii:
    - Părinţii sau părintele copilului au trăit cel puţin 5 ani în Statele Unite ale Americi, cel puţin 2 dintre care au fost după împlinirea vîrstei de 14 ani;
    - Dacă părintele copilului nu a trăit în Statele Unite timp de cel puţin 5 ani, dintre care 2 au fost după împlinirea vîrstei de 14 ani dar are un părinte (bunic/bunică în raport cu copilul) care:
       • Este, de asemenea, cetăţean american;
       • A trăit în Statele Unite timp de 5 ani, cel puţin 2 dintre care au fost după după împlinirea vîrstei de 14 ani;
       • Este vie sau decedată în momentul depunerii cererii şi depunerii Jurămîntului.

În cazul în care condiţiile de mai sus sunt îndeplinite, părintele care deţine cetăţenia SUA poate aplica pentru cetăţenie şi un certificat de cetăţenie în numele copilului său folosind o "Cerere pentru cetăţenie şi eliberarea unui certificat în conformitate cu secţiunea 322" (https://www.uscis.gov/n-600k). Atît părintele, cît şi copilul trebuie să se prezinte la un interviu cu un ofițer USCIS din Statele Unite. Copilul trebuie să îndeplinească toate condiţiile cerute în momentul în care el sau ea la depune jurămîntul de credinţă.

 

Cetăţenia prin intermediul părinţilor

Dacă v-aţi născut în afara Statelor Unite la un părinte sau la părinţi care sunt cetăţeni americani, atunci puteţi fi cetăţean american.

• Copiii biologici sau adoptaţi care locuiesc în Statele Unite ale Americii;
• Copii biologici sau adoptaţi care îşi au reşedinţa în afara Statelor Unite.

Copii biologici sau adoptaţi care locuiesc în Statele Unite ale Americii
Un copil devine în mod automat cetăţean american atunci cînd toate condiţiile următoare au fost îndeplinite în conformitate cu secţiunea 320 a Legii de Imigrare si Naturalizare (INA), astfel cum a fost modificată prin Legea cetăţeniei copilului (CCA).

• Cel puţin un părinte al copilului este cetăţean american, fie prin naştere sau prin naturalizare.
• Copilul este sub vîrsta de 18 ani.
• Copilul are reşedinţa în Statele Unite, aflîndu-se în custodia fizică şi juridică a unui părinte care nu este cetățean american pe baza unei recunoaşteri legale pentru rezidenţă permanentă.
• Un copil adoptat poate deveni în mod automat cetăţean al SUA în conformitate cu secţiunea 320 din INA în cazul în care copilul satisface cerinţele aplicabile copiilor adoptaţi în conformitate cu secţiunile 101 (b) (1) (E), (F) sau (G) al INA.

Pentru a fi calificat drept "copil" în sensul prevăzut de punctul 320 al INA, persoana trebuie să fie necăsătorită. De asemenea, o persoană care s-a născut în afara căsătoriei (ceea ce înseamnă că părinţii nu s-au căsătorit la data nașterii persoanei), trebuie să fie "legitimat" în cazul în care este sub vîrsta de 16 ani şi în cazul în care se află în custodia legală a unui părinte. A se vedea secţiunea 101 (c) (1) al INA. În cele din urmă, un copil vitreg care nu a fost adoptat nu se califică drept copil eligibil pentru cetăţenia SUA în această secţiune.

O persoană care îndeplineşte cerinţele punctului 320 al INA înainte de împlinirea vîrstei de 18 ani obţine automat cetăţenia SUA, fără a fi nevoie să depună o cerere. Cu toate acestea, pentru a obţine un certificat de cetăţenie de la USCIS, o persoană trebuie să depună Formularul N-600, Cerere de Certificat de cetăţenie.Pentru a obţine un paşaport american, vizitaţi Departamentul de Stat la pagina web Apply for a U.S. Passport.

Copiii biologici sau adoptaţi care îşi au reşedinţa în afara Statelor Unite
Copiii biologici sau adoptaţi care au reşedinţa în mod regulat în afara Statelor Unite se pot califica pentru naturalizare în conformitate cu secţiunea 322 a Legii de Imigrare şi Naturalizare (INA), după cum este specificat în Legea amendată privind cetăţenia copilului (CCA). În general, pentru a fi eligibil pentru obţinerea cetăţeniei SUA în conformitate cu secţiunea 322 din INA, un copil trebuie să îndeplinească următoarele cerinţe:

• Cel puţin unul dintre părinţi este un cetăţean american sau, dacă acesta a decedat, a fost cetăţean american, la data decesului.
• Un părinte care nu este cetățean american sau nu era cetățean american la data decesului, dar care a fost prezent fizic în Statele Unite sau posesiunile sale periferice pentru cel puţin 5 ani, cel puţin doi dintre care au fost după împlinirea vîrstei de 14 ani.
• Copilul este sub vîrsta de 18 ani.
• Copilul are reşedinţa în afara Statelor Unite, aflîndu-se în custodia fizică şi juridică a unui părinte care nu este cetățean american (sau, în cazul în care părintele este decedat, un individ care nu are obiecţii la cerere).
• Copilul este temporar prezent în Statele Unite, unde a intrat în mod legal şi îşi menţine statutul legal în Statele Unite ale Americii.
• Un copil adoptat poate fi eligibile pentru naturalizare în conformitate cu secţiunea 322 din INA în cazul în care copilul satisface cerinţele aplicabile copiilor adoptaţi în conformitate cu secţiunile 101 (b) (1) (E), (F) sau (G) ale INA.

O cerere în numele unui copil eligibil trebuie să fie depusă prin completarea formularului N-600K, Cerere de cetăţenie şi eliberarea certificatului în conformitate cu secţiunea 322 din INA. A se vedea Formularele pentru Cetăţenie şi Naturalizare pentru mai multe informaţii. Formularul N-600K trebuie să fie depus în numele copilului de către părintele care deţine cetăţenia americană. În cazul în care părintele copilului a decedat, atunci un cetăţean american în persoana bunicului/bunicii sau a tutorelui legal poate aplica în numele copilului în decursul a cinci ani de zile de la decesul părintelui.

Pentru a obţine cetăţenia în conformitate cu secţiunea 322 din INA, cererea trebuie depusă şi aprobată, iar copilul trebuie să depună jurămîntul de credinţă, dacă acest lucru este necesar să fie făcut înainte ca copilul să ajungă la vîrsta de 18 ani.

După naturalizare, un copil poate obţine un paşaport american, dacă se doreşte acest lucru. Pentru mai multe informaţii despre aplicarea pentru un paşaport, vizitaţi Departamentul de Stat, pagina web Apply for a U.S. Passport.

Conceptul de cetăţenie dublă înseamnă că o persoană este un cetăţean a două ţări, în acelaşi timp. Fiecare ţară are propriile legi ale cetăţeniei bazate pe propria politică. Persoanele pot avea cetăţenie dublă prin funcţionarea automată a diferitelor legi, mai degrabă decît prin alegere. De exemplu, un copil născut într-o ţară străină în familia unor părinți care deţin cetățenia americană poate fi atît cetăţean american, cît şi cetăţean din ţara de naştere.

Un cetăţean american poate achiziţiona cetăţenia străină prin căsătorie, iar o persoană naturalizată ca cetăţean american nu poate pierde cetăţenia ţării de naştere. Legislaţia Statelor Unite nu menţionează cetăţenia dublă şi nu impune o persoană să aleagă o cetăţenie sau alta. De asemenea, o persoană căreia i se acordă în mod automat o altă cetăţenie, nu riscă să piardă cetăţenia americană. Cu toate acestea, o persoană care achiziţionează o cetăţenie străină, prin aplicarea pentru aceasta ar putea pierde cetăţenia americană. Pentru a pierde cetățenia americană, legea prevede că persoana trebuie să aplice pentru dobândirea cetăţeniei străine voluntar, prin libera alegere şi cu intenţia de a renunţa la cetăţenia americană.

Intenţia poate fi demonstrată prin declaraţiile persoanei sau prin conduita acesteia. Guvernul SUA recunoaşte existenţa dublei cetăţenii, dar nu o încurajează ca şi chestiune politică, din cauza problemelor cu care se poate confrunta din această cauză. Pretenţiile altor ţări privind dublă naţionalitate a cetăţenilor SUA pot intra în conflict cu legislaţia SUA şi cetăţenia dublă poate limita eforturile Guvernului american de a sprijini cetăţenii din străinătate. Ţara în care se află un deţinător al cetăţeniei duble, în general, are dubii mai puternice faţă de loialitatea persoanei în cauză.

Cu toate acestea, cetăţenii cu dublă cetăţenie datorează supunere atît Statelor Unite, cît şi ţării străine. Aceştia sunt obligaţi să se supună legilor din ambele ţări. Fiecare ţară are dreptul de a adopta legile sale, în special în cazul în care persoana se mută mai tîrziu acolo. Cei mai mulţi cetăţeni ai SUA, inclusiv cei cu cetăţenie dublă, trebuie să folosească un paşaport american pentru a intra şi a părăsi Statele Unite ale Americii. Resortisanţilor cu cetăţenie duală le pot fi, de asemenea, solicitate paşapoartele naţionale ale ţării străine pentru a intra şi a părăsi ţara. Utilizarea paşaportului străin nu pune în pericol cetăţenia americană. Cele mai multe ţări permit unei persoane să renunţe sau să piardă cetăţenia.

Informaţii cu privire la pierderea cetăţeniei străine pot fi obţinute de la ambasada şi consulatele ţării străine în Statele Unite ale Americii. Americanii pot renunţa la cetăţenia americană în forma corectă prin adresare la ambasadele şi consulatele SUA din străinătate.

Lucrul în SUA
Lucrători temporari (non-imigranţi)
Vizele de tratat (Viza E-1, Viza E-2, Viza E-3)
Ocupaţii de specialitate H-1B, cercetare cooperativă DOD, angajaţii proiectelor de dezvoltare şi Modele din domeniul modeling
L-1A Persoanele transferate dintr-o companie la alta la funcţii manageriale sau executive
L-1B Persoanele transferate dintr-o companie la alta în funcţii care necesită cunoştinţe specializate
Viza de tip O-1: persoanele cu capacităţi sau realizări extraordinare
Schimburi culturale de categoria Q
Lucrători religioşi non-imigranţi R-1
Lucrători permanenţi
Vizitator pentru activităţi de afaceri de natură temporară
Probleme la locul de muncă

Lucrul în SUA

Statele Unite salută mii de lucrători străini cu profesii multiple sau categ orii de angajaţi în fiecare an. Acestea includ artişti, cercetători, participanţii de schimb cultural, specialişti în tehnologiile informaţionale, lucrători religioşi, investitori, oameni de știință, sportivi, asistente medicale, lucrători agricoli şi altele. Toţi muncitorii străini trebuie să obţină permisiunea de a lucra legal în Statele Unite ale Americii. Fiecare categorie de angajaţi are cerinţe diferite pentru admitere, condiţiile şi perioadele de şedere autorizate. Este important să respectaţi termenele de aplicare sau cererea de admitere şi de viză. Orice încălcare poate duce la eliminarea sau refuzul de a re-intra pe teritoriul Statelor Unite ale Americii.

Lucrători temporari (non-imigranţi)

Pentru a veni în Statele Unite în mod legal în calitate de non-imigrant pentru a lucra temporar în Statele Unite, angajatorul dumneavoastră potenţial, în general, trebuie să depună o petiție de non-imigrant în numele dumneavoastră la USCIS. Principala clasificare a lucrătorilor temporari este enumerată în tabelul de mai jos.

Soţii/soţiile şi copii care se califică pentru categoria de non-imigranţi
Soţii/soţiile şi a copiii care se califică pentru clasificarea temporară dependentă de un lucrător temporar şi care sunt în afara Statelor Unite ar trebui să aplice în mod direct la un consulat american pentru obţinerea unei vize.
Soţii şi copiii care solicită o schimbare de statut sau de prelungire a şederii într-o clasificare temporară dependentă trebuie să depună formularul I-539, cererea de prelungire / schimbare a statutului de non-imigrant. Vă rugăm să consultaţi instrucţiunile din Formularul I-539 pentru informaţii suplimentare cu privire la procedurile de depunere pentru această aplicaţie.

Serviciul federal de Informaţii Fiscale al SUA
Străinii angajaţi în Statele Unite pot avea obligaţii fiscale faţă de statul american. A se vedea Internal Revenue Service (IRS) pentru mai multe informaţii.

Impozitarea străinilor non-rezidenţi

Clasificarea Lucrătorilor Temporari (Non-imigranţi)
Clasificarea non-imigrantă pentru lucrătorii temporari	Descrierea	Clasificarea non-imigrantă pentru soţii şi copiii dependenţi de lucrătorul temporar
CW-1	Numai lucrătorii de tranzit	CW-2
E-1	Comercianţii	E-13
E-2	Investorii prin tratat şi angajaţii calificaţi	E-23
E-2C	Investorii străini pe termen-lung	E-2C
E-3	Anumiţi reprezentanţi ai “ocupaţiilor speciale” din Australia.	E-33
H-1B	Lucrătorii din anumite domenii special şi următoarele sub-clasificări: H-1B1 – Lucrătorii din cadrul Acordului de liber schimb din Chile şi Singapore H-1B2 – Ocupaţii de specialitate legate de cercetarea cooperativă în cadrul Departamentului pentru Apărare şi proiectele de dezvoltare H-1B3 – Modelele cu merite deosebite	H-4
H-2A	Lucrători agricoli temporari sau sezonieri	H-4
H-2B	Lucrători non-agricoli temporari	H-4
H-3	Stagiarii în alde domenii decît cele medicale sau academice. Această clasificare se aplică, de asemenea, şi în cazul trainingurilor practică în educaţia copiilor cu handicap.	H-4
I	Reprezentanţi ai presei străine, radio, film sau alte mijloace mass-media străine	I
L-1A	Persoanele transferate dintr-o companie la alta în funcţii manageriale sau executive	L-22
L-1B	Persoanele transferate dintr-o companie la alta în funcţii care necesită cunoştinţe specializate	L-22
O-1	Persoane cu capacităţi extraordinare în ştiinţe, arte, educaţie, afaceri, atletism sau imagine de mişcare sau de producţie TV.	O-3
O-2	Persoanele însoţitoare exclusiv pentru a ajuta non-imigranţii din categoria O-1	O-3
P-1A	Atleţi recunoscuţi internaţional	P-4
P-1B	Artişti recunoscuţi la nivel internaţional sau membri ai grupurilor de divertisment recunoscute la nivel internaţional	P-4
P-2	Artişti individuali sau care fac parte dintr-un grup care intră pentru a participa în cadrul unui program de schimb reciproc	P-4
P-3	Artişti sau animatori, fie o persoană sau un grup, care intră în SUA pentru a efectua, preda, sau a instrui în cadrul unui program cultural, care este unic	P-4
Q-1	Persoanele care participă la un program internaţional de schimb cultural, în scopul de a oferi formare practică, angajare şi să împărtăşească istoria, cultura şi tradiţiile din ţara lor de origine	Neaplicabil3
R-1	Lucrătorii religioşi	R-2
TN	Profesionişti temporar din cadrul NAFTA	TD

¹ Numai câteva clasificări temporare vă permit să obţineţi permisiunea de muncă în această ţară, fără a avea un angajator care depus primul o petiţie în numele dumneavoastră. Clasificările includ tipurile E-1, E-2, E-3 şi clasificările TN, precum şi, în anumite cazuri, F-1 şi M-1 pentru studenţi şi J-1 pentru vizitatorii în cadrul schimbului de experienţă.

² Soţii dependenţi din categoria E şi L pot solicita autorizaţie de angajare în cîmpul muncii.

³ Deşi Legea de Imigrare şi Naturalizare (INA) nu oferă o clasificare specifică temporară a persoanelor dependente de categoria de non-imigranţi Q-1, acest lucru nu exclude posibilitatea ca soţul sau copilul unui reprezentant din categoria Q-1 să intre în SUA în baza unei alte clasificări temporare.

Cerinţe generale de eligibilitate

Angajatorii

Pentru a fi calificaţi să angajeze lucrători cu statutul de viză CW, angajatorii trebuie să:

• Să fie implicaţi în afaceri legitime **;
• Să fi luat în considerare toţi lucrătorii disponibili din SUA pentru poziţia dată;
• Să ofere termenii şi condiţiile de încadrare în cîmpul muncii în concordanţă cu natura activităţii angajatorului în SUA;
• Să completeze toate formularele necesare pentru a angaja lucrătorii de tranziţie;
• Să respecte toate cerinţele federale referitoare la ocuparea forţei de muncă:

- exemplele includ nediscriminarea, securitatea muncii, precum şi cerinţele minime de salariu.
- Plata cheltuielilor rezonabile de transport pentru individ în cazul în care persoana este involuntar demisă de la locul de muncă pentru orice motiv, înainte de sfîrşitul perioadei de admitere autorizată.

** O afacere legitimă este definită ca o întreprindere reală, activă şi de operare comercială sau antreprenorială, care produce bunuri sau servicii pentru profit sau este o entitate guvernamentală, caritabilă sau non-profit recunoscută în mod valabil. Afacerea trebuie să îndeplinească cerinţele legale privind desfăşurarea afacerilor în SUA. O afacere nu va fi considerată legitimă în cazul în care se angajează în mod direct sau indirect în prostituţie, trafic de fiinţe umane sau orice altă activitate care este ilegală în temeiul legii federale sau SUA.

Muncitorii
Un muncitor străin poate fi clasificat drept non-imigrant CW-1 în cursul perioadei de tranziţie, dacă el sau ea:

• Este exclus de la orice altă posibilitate de angajare în cîmpul muncii în baza statutului de non-imigrant în conformitate cu legislaţia imigraţiei Statelor Unite;
• Va intra sau rămîne în CNMI pentru a lucra într-o categorie profesională desemnată ca avînd nevoie de lucrători străini pentru a suplimenta forţa de muncă;
• Este beneficiarul unei cereri depuse de către un angajator legitim care face afaceri în CNMI;
• Nu este prezent în Statele Unite, în afară decît CNMI;

Procesul de aplicare: statutul CW-1 şi CW-2

Muncitorii

Lucrătorul străin care a locuit şi a muncit în mod legal în SUA:

• Pentru a obţine statutul de CW angajatorul trebuie să prezinte toate documentele următoare:
• Un formular I-129CW, Petiţia pentru un lucrător tranzitoriu non-imigrant cu taxa de cerere;
• O taxă obligatorie de 150 dolari pentru educaţie;
• Certificate demonstrînd că informaţiile furnizate despre dvs., angajatorul dumneavoastră şi poziţia de muncă sunt corecte şi că îndepliniţi toate criteriile de eligibilitate;

Dacă sunteţi prezenţi în mod legal cu un permis de şedere autorizat de USCIS sau CBP, angajatorul trebuie să includă, de asemenea, taxa pentru procesarea datelor biometrice cu petiţia în cauză dacă solicitaţi o finanţare nerambursabilă de statut CW-1.

• În majoritate a situaţiilor în care o subvenţie directă de statut de rezident se solicită, angajatorul depune formularul I-129CW, iar USCIS va contacta angajatorul dumneavoastră sugerîndu-i că trebuie să mergeţi la Centrul de Asistenţă USCIS pentru Aplicaţie în TSL Plaza în Saipan pentru a avea amprentele digitale şi fotografia făcută. Acest lucru va permite autorităţilor DHS să efectueze controalele de securitate cerute.
• Dacă Formularul I-129CW este aprobat, atunci USCIS va trimite prin poştă o notificare de aprobare către angajatorul dvs., care ar trebui să vă înmîneze o copie a documentului. Notă de aprobare va indica dacă vi s-a acordat un statut CW (evidenţiat printr-un formular ataşat de Sosire - Plecare de tip I-94) sau dacă aţi putea apela la o Ambasada sau Consulat al SUA în străinătate pentru procesarea vizei de tip CW-1 pentru dvs.
• După ce primiţi notificarea de aprobare va trebui să vă faceți o programare pentru un interviu pentru acordarea vizei temporare de la Ambasada SUA în Republica Moldova, (str. Mateevici 103, Chişinău MD-2009, Republica Moldova, Tel: (+373 22) 408 300 (Recepția), Fax: 33 22) 233 044)

Vizele de tratat (viza E-1, viza E-2, viza E-3)

E-2 Investitori prin Tratat
Clasificarea temporară E-2 permite unui resortisant al unei ţări asociate(o ţară cu care Statele Unite a semnat un tratat de comerţ şi navigaţie) să fie admis în Statele Unite, atunci cînd investeşte o sumă substanţială de capital într-o afacere din SUA. Persoanele care angajează o astfel de persoană sau organizaţie pot fi, de asemenea, eligibile pentru această clasificare. (Pentru membrii familiei aflaţi în întreţinere, a se vedea "Familia Investitorilor şi angajaţilor prin tratat E-2” de mai jos.)

Cine poate aplica pentru schimbarea statutului E-2
În cazul în care investitorul prin tratat este în prezent în Statele Unite, deţinînd un statut temporară legal, el sau ea poate depune Formularul I-129 pentru a solicita o schimbare a statutului de E-2. În cazul în care angajatul dorit este prezent în Statele Unite deţinînd un statut temporar legal, atunci angajatorul poate depune Formularul I-129 în numele angajatului.

Cum se obţine Clasificarea E-2 în afara Statelor Unite
O cerere pentru clasificare E-2 nu poate fi făcută în baza formularului I-129 în cazul în care persoana solicitantă se află fizic în afara Statelor Unite. Părţile interesate trebuie să se refere site-ul Departamentului de Stat pentru mai multe informaţii despre aplicarea pentru viză temporară E-2 din străinătate. La eliberarea unei vize, persoana poate aplica apoi la un ofiţer de imigraţie DHS, într-un port de intrare din SUA pentru admiterea în calitate de non-imigrant E-2.

Calificări generale ale unui investitor prin tratat
Pentru a se califica pentru clasificare E-2 investitorul prin tratat trebuie:

• Să fie un resortisant al unei ţări cu care Statele Unite susţine un tratat de comerţ şi navigaţie;
• Să fi investit sau să fie activ în procesul investiţie a unei sume substanțiala de capital într-o întreprindere de bună credinţă din Statele Unite ale Americii;
• Să dorească să intre în Statele Unite exclusiv în scopul de a dezvolta şi de a dirija investiţii în întreprinderii. Acest lucru se stabileşte prin demonstrarea a cel puţin 50% din proprietatea întreprinderii sau posesia de control operaţional printr-o poziţie de conducere sau alt dispozitiv corporativ.

O investiţie este plasarea de capital de către un investitor prin tratat, inclusiv fonduri şi / sau alte active, la risc în sensul comercial, cu obiectivul de a obţine un profit. Capitalul trebuie să fie supusă la pierderea totală sau parţială în cazul în care investiţia suferă eşec. Investitorul prin tratat trebuie să arate că fondurile nu au fost obţinute, în mod direct sau indirect, din activităţi criminale. Vezi 8 CFR 214.2 (e) (12) pentru mai multe informaţii.

Un capital substanţial este:

• substanţial în raport cu costul total de cumpărare al unei întreprinderi stabilite sau care urmează să fie stabilită;
• suficient pentru a asigura angajamentul investitorului financiar prin tratat pentru funcţionarea cu succes a întreprinderii;
• este în măsură să sprijine probabilitatea ca investitorul prin tratat va dezvolta şi dirija cu succes întreprinderea.

Prin întreprindere bona fide (de bună credinţă) se face referire la o întreprindere reală, activă şi de operare comercială sau antreprenorială, care produce bunuri sau servicii pentru profit. Acesta trebuie să îndeplinească cerinţele legale aplicabile pentru a face afaceri în limitele competenţei sale.

Perioada de şedere
Investitorilor şi angajaţilor prin tratat li se va permite o şedere iniţială maximă de doi ani. Cererile de prelungire a şederii pot fi acordate pe etape de pînă la doi ani fiecare. Nu există nici o limită maximă pentru numărul de prelungiri care pot fi acordate în caza calificării temporare E-2. Toţi non-imigranţi E-2, cu toate acestea, trebuie să îşi menţină intenţia de a părăsi Statele Unite, atunci cînd statutul lor expiră sau este reziliat.

Unui non-imigrant E-2, care călătoreşte în străinătate, i se poate acorda, în general, o perioadă automată de doi ani de readmisie atunci cînd acesta revine în Statele Unite ale Americii. În general nu este necesar să se depună o nouă formă de tip I-129 la USCIS în această situaţie.

Familia Investitorilor şi angajaţilor prin tratat E-2
Investitorii şi angajaţii prin tratat pot fi însoţiţi sau urmaţi de către soţi şi copii necăsătoriţi, care sunt sub vîrsta de 21 de ani. Naţionalitatea acestora poate să nu fie aceiași ca şi în cazul investitorului sau angajatului prin tratat. Aceşti membri de familie pot solicita clasificarea E-2 ca persoane aflate în întreţinere şi, dacă este aprobată, în general, va fi acordată aceeaşi perioadă de şedere ca şi pentru angajat. În cazul în care membrii familiei se află deja în Statele Unite şi doresc schimbarea statutului sau prelungire a şederii în baza clasificării de tip E-2, atunci aceştia pot aplica prin depunerea unui singur formular I-539 cu achitarea taxei. Soţii lucrătorilor E-2 pot solicita autorizaţia de muncă prin depunerea formularului I-765 cu achitarea taxei corespunzătoare. Daca este aprobată, nu există nici o restricţie specifică în ceea ce priveşte angajarea soţului persoanei incluse în categoria E-2.

Ocupaţii de specialitatea H-1B, Cercetare Cooperativă DOD, angajaţii Proiectelor de dezvoltare şi modele din domeniul modeling

Pentru această categorie de viză pot aplica persoanele care doresc să presteze servicii într-o ocupaţie de specialitate, servicii de merit excepţional şi cu privire la cercetarea cooperativă în cadrul Departamentului Apărării (DOD), persoanele implicate în proiecte de dezvoltare sau care prestează servicii în calitate de modele sau cu capacităţi distinse.

Ocupaţii de specialitatea H-1B
Locul de muncă trebuie să îndeplinească unul din următoarele criterii pentru a fi calificat ca ocupaţie de specialitate:

• gradul universitar de licenţă sau mai mare sau echivalentul acestuia este, în mod normal, cerinţa minimă pentru ocuparea poziţiei date;
• gradul de studii solicitat pentru locul de muncă în cauză este comun pentru industria în cauză sau este atît de complex sau unic, încît poate fi efectuat numai de către un individ care deţine o diplomă;
• angajator nu cere, în mod normal, un grad de licenţă sau echivalentul acestuia pentru poziţia corespunzătoare;
• natura sarcinilor specifice este atît de complexă şi specializată, încît cunoştinţele necesare pentru a îndeplini sarcinile, sunt, de obicei, asociate cu necesitatea deţinerii unui grad de licenţă sau mai mult.

Pentru a vă califica pentru o ofertă de muncă într-o ocupaţie de specialitate, trebuie să îndepliniţi unul dintre următoarele criterii:

• aţi finalizat un grad de licenţă american la un colegiu sau universitate acreditată, cerut de ocupaţia de specialitate specifică;
• deţineţi un grad străin care este echivalent cu unul american de licenţă sau mai mare în domeniul de specialitate solicitat;
• deţineţi o licenţă de stat fără restricţii sau o certificare care vă autorizează sa practicaţi pe deplin ocupaţia de specialitate şi să fiţi implicaţi în această specialitate;
• aveţi educaţie, formare profesională sau experienţă progresivă responsabilă în domeniul dat, care este echivalentă cu finalizarea unui grad de licenţă şi aveţi recunoaşterea expertizei privind pozițiile progresive, responsabile şi direct legate de specialitate.

H-1B2 Cercetătorii DOD (Departamentul de apărare) şi angajaţii în Proiecte de dezvoltare
Locul de muncă trebuie să îndeplinească unul dintre următoarele criterii pentru a se califica ca o cercetare de cooperare DOD şi proiect de dezvoltare:

• cercetarea de cooperare şi proiectul de dezvoltare sau proiectul de co-producţie sunt prevăzută în cadrul unui acord de guvern administrat de către Departamentul de Apărare al SUA;
• O diplomă de licenţă sau de grad superior sau echivalentul acesteia este necesar pentru a îndeplini sarcinile;

Pentru a fi eligibil pentru această categorie de viză trebuie să îndepliniţi unul dintre următoarele criterii:

• aţi finalizat un grad de licenţă american la un colegiu sau universitate acreditată, cerut de ocupaţia de specialitate specifică;
• deţineţi un grad străin care este echivalent cu unul american de licenţă sau mai mare în domeniul de specialitate solicitat;
• deţineţi o licenţă de stat fără restricţii sau o certificare care vă autorizează sa practicaţi pe deplin ocupaţia de specialitate şi să fiţi implicaţi în această specialitate;
• aveţi educaţie, formare profesională sau experienţă progresivă responsabilă în domeniul dat, care este echivalentă cu finalizarea unui grad de licenţă şi aveţi recunoaşterea expertizei privind pozițiile progresive, responsabile şi direct legate de specialitate.

H-1B3 Modelele din domeniul modeling
Poziţia/serviciul trebuie să impună un model din modeling de importanţă majoră. Pentru a fi eligibil pentru această categorie de viză trebuie să fiţi un model recunoscut.

Procesul de aplicare

Pasul 1: (necesară numai pentru reprezentanţii anumitor specialităţi şi modelele din domeniul modeling): Angajator prezintă certificatul de la Departamentul de Certificare a Muncii DOL.
Angajatorul trebuie să aplice pentru a primi certificarea DOL.

Pasul 2: Angajator Depune formularul completat I-129 la USCIS.
Angajatorul ar trebui să completeze formularul I-129, Petiţia pentru munca non-imigrantului, la Centrul respectiv al Serviciul USCIS. La DOL trebuie să fie prezentat Formularul I-129 (numai pentru reprezentanţii anumitor specialităţi şi modelele din domeniul modei). A se vedea instrucţiunile pentru completarea formularului I-129 pentru cerinţe suplimentare de depunere: I-129 Direct Filing Chart.

Pasul 3: Viitorii lucrători din afara Statelor Unite aplică pentru viză şi / sau de admitere.
Odată ce formularul I-129 a fost aprobat, viitorul lucrător H-1B care se află în afara Statelor Unite poate aplica la Departamentul de Stat al SUA (DOS) sau la o Ambasada sau Consulat al SUA în străinătate pentru o viză H-1B (în cazul în care viză este necesară). Indiferent dacă este necesară o viză, viitorul lucrătorul H-1B trebuie să aplice apoi la US Customs and Border Protection pentru admiterea în Statele Unite în conformitate cu clasificarea H-1B.

Perioada de şedere
În calitate de non-imigrant H-1B, aţi putea fi admis pentru o perioadă de pînă la trei ani. Perioada de timp poate fi prelungită, dar, în general, nu poate merge dincolo de un total de şase ani, deşi unele excepţii se aplică în conformitate cu secţiunile 104 (c) şi 106 litera (a) în conformitate cu the American Competitiveness in the Twenty-First Century Act (AC21).

Angajatorul dvs. va fi răspunzător pentru costurile rezonabile de transport pentru întoarcerea dumneavoastră, dacă angajatorul vă înceta contractul înainte de sfîrşitul perioadei dvs. de şedere autorizată. Angajatorul dvs. nu este responsabil pentru costurile de transport de întoarcere dacă demisionaţi voluntar din poziţia dumneavoastră. Trebuie să contactaţi centrul de servicii care a aprobat petiţiei dumneavoastră, în scris, dacă credeţi că angajatorul nu a respectat această cerinţă.

Lucrători agricoli temporari H-2A

Lucrători non-agricoli temporari H-2B
Programul H-2A permite angajatorilor americani să aducă cetăţeni străini în Statele Unite pentru a acoperi locurile de muncă temporare agricole pentru care lucrătorii din SUA nu sunt disponibili. Clasificarea H-2A temporară se aplică pentru străinii care doresc să efectueze munci agricole sau servicii de natură temporară sau sezonieră în Statele Unite pe o bază temporară.

Programul H-2B non-agricol permite angajatorilor americani să aducă cetăţeni străini în Statele Unite pentru a suplini locurile de muncă temporară neagricole.
Pentru ambele programe - H-2A şi 2B H- un angajator din SUA trebuie să depună un formular de tip I-129, Petiţia pentru munca non-imigrantului în numele unui lucrător.

Pentru a beneficia de clasificare temporară H-2A:

• locurile de muncă oferite trebuie să fie de un caracter temporar sau sezonier;
• Angajatorul trebuie să demonstreze că nu există suficienţi lucrători în SUA, care sunt capabili, dornici, calificaţi şi disponibili pentru a executa munca temporară;
• Angajatorul trebuie să arate că angajarea lucrătorilor H-2A nu va afecta negativ salariile şi condiţiile de muncă ale lucrătorilor din SUA angajaţi în mod similar;
• În general, un certificat unic, valabil de muncă temporară din partea Departamentului Muncii al SUA  trebuie să fie prezentat împreună cu petiţia H-2A.

Pentru a beneficia de clasificarea temporară H-2B:

• Angajatorul trebuie să stabilească faptul că necesitatea pentru angajarea viitorului lucrător este temporară, indiferent dacă locul de muncă de bază poate fi descris ca permanent sau temporar. Nevoia angajatorului este considerată temporară în cazul în care aceasta reprezintă un eveniment de o singură dată, o nevoie de sezon sau o necesitate intermitentă;
• Angajatorul trebuie să demonstreze că nu există suficiente lucrătorilor din SUA, care Angajatorul trebuie să demonstreze că nu există suficienţi lucrători în SUA, care sunt capabili, dornici, calificaţi şi disponibili pentru a executa munca temporară;
• Angajatorul trebuie să arate că angajarea lucrătorilor H-2B nu va afecta negativ salariile şi condiţiile de muncă ale lucrătorilor din SUA angajaţi în mod similar;

Limita H-2B
Există o limită legală numerică, sau "cotă", cu privire la numărul total de străini care pot fi angajaţi în conformitate cu o clasificarea temporara H-2B în cursul unui an fiscal. 
Odată ce limita numerică a H-2B este atinsă, atunci USCIS poate accepta numai petiții pentru lucrătorii H-2B unde nu există limită. Pentru informaţii suplimentare accesați aici.

Lista ţărilor eligibile pentru H-2A şi H-2B
Petiţiile H-2A sau H-2B pot fi aprobate doar pentru resortisanţii ţărilor pentru pe care Secretarul pentru Securitate Internă le-a desemnat, cu acordul Secretarului de Stat, ca fiind eligibile pentru a participa la programele H-2A sau H-2B. Lista ţărilor eligibile pentru H-2A şi H-2B este publicată într-un anunţ în Registrul federal (FR) de către Departamentul de Securitate Internă (DHS) în ordine rulantă. Desemnarea ţărilor de pe lista H-2A sau H-2B drept ţări eligibile va fi valabilă timp de un an de la publicare.

Lista ţările eligibile pentru H-2A şi H-2B: Argentina, Australia, Belize, Brazilia, Bulgaria, Canada, Chile, Costa Rica, Croaţia, Republica Dominicană, Ecuador, El Salvador, Etiopia, Guatemala, Honduras, Indonezia, Irlanda, Israel, Jamaica, Japonia, Lituania, Mexic, Moldova, Olanda, Nicaragua, Noua Zeelandă, Norvegia, Peru, Filipine, Polonia, România, Serbia, Slovacia, Africa de Sud, Coreea de Sud, Turcia, Ucraina, Marea Britanie, Uruguay.

Perioada de şedere
În general, USCIS poate acorda clasificare H-2A sau H-2B pentru perioada de timp autorizat[ prin certificarea muncii temporare (de obicei, autorizaţia este pentru nu mai mult de 1 an). Clasificarea H-2A sau H-2B poate fi prelungită pentru ocuparea forţei de muncă calificate în trepte de pînă la un (1) an. Perioada maximă de şedere în baza clasificării H-2A sau H-2B este de trei (3) ani.

O persoană care a deţinut statutul de non-imigrant H-2A sau H-2B pentru un total de trei (3) ani este necesar să părăsească şi să rămînă în afara Statelor Unite pentru o perioadă neîntreruptă de trei (3) luni înainte de solicita readmisie în calitate de non-imigrant H-2A sau H-2B. Vezi 8 CFR 214.2 (h) (5) (viii) (C) şi CFR 214.2 (h) (13) (iv) pentru mai multe detalii privind cerinţele de plecare.

Familia lucrătorilor H-2A sau H-2B
Orice soţ/soţie şi copii necăsătoriţi, sub vîrsta de 21 de ani ai unui muncitor H-2A sau H-2B poate solicita admiterea în baza clasificării H-4 de non-imigrant. Membrii de familie aflaţi în SUA în baza clasificării temporare H-4 nu pot fi angajaţi în cîmpul muncii în Statele Unite ale Americii.

Notificări către USCIS cu privire la angajare

Petiţionarii lucrătorilor de tip H-2A sau H-2B trebuie să notifice USCIS în termen de 2 zile lucrătoare * în caz de:

• Neprezentare: Un străin care nu se prezintă la locul de muncă în termen de 5 zile lucratoare de la data începerii ocupării forţei de muncă în baza petiţiei H-2A sau H-2B sau în termen de 5 zile lucrătoare de la data stabilită de la început de către petiţionar, reţinîndu-se mai tîrziu;
• Absconder: Un lucrător H-2A sau H-2B care nu se prezintă la muncă pentru o perioadă de 5 zile lucrătoare consecutive fără acordul angajatorului;
• Rezilierea: Un lucrător H-2A sau H-2B cu care este reziliat contractul de muncă înainte de finalizarea lucrărilor sau serviciilor agricole pentru care el / ea a fost angajat; sau
• Finalizarea timpurie: Un muncitor H-2A sau H-2B care prestează servicii de tip H-2A sau H-2B care a fost angajat cu mai mult de 30 de zile mai devreme decît data specificată în petiţia H-2A sau H- 2B.

După cum se menţionează într-un aviz publicat de către DHS în registrul federal din 19 decembrie 2008, petiţionarii trebuie să includă următoarele informaţii notificările privind ocuparea forţei de muncă:

1. Motivul notificării;
2. Motivul pentru notificare înainte de vreme şi dovezi pentru un motiv întemeiat, dacă este cazul;
3. Numărul chitanţei eliberate de către USCIS odată cu petiţia H-2A sau H-2B aprobată;
4. Informaţii despre petiţionar, inclusiv:
     -  Nume;
     - Adresă;
     - Numărul de telefon;
     - Numărul de identificare a angajatorului (EIN);

5. Informaţii despre Angajator (dacă este diferit de petiţionar):
        - Nume;
        - Adresă;
        - Numărul de telefon;

6. Informaţii despre lucrătorul H-2A sau H-2B:
        - Numele complet;
        - Data naşterii;
        - Locul naşterii;
        - Ultima adresă fizică cunoscută şi numărul de telefon;

Plus la aceasta va trebui să prezentaţi şi:

• Numărul de Securitate socială;
• Numărul Vizei;

Un angajator care nu respectă aceste cerinţe de notificare a ocupării forţei de muncă sau nu reuşeşte să demonstreze cauza de notificare înainte de vreme, va trebui să plătească 10 dolari drept compensaţie pentru fiecare caz de neconformitate.

Taxa de notificare la USCIS
Unui petiţionar, agent, facilitator sau recrutor i se interzice să colecteze o taxă de plasare în câmpul muncii sau alte compensaţii (fie direct sau indirect) de la un lucrător H-2A sau H-2B, ca o condiţie a ocupării forţei de muncă.

Notificarea despre faptul că un străin a plătit sau a dat acordul de a plăti taxe interzise unui recrutor, facilitator sau prestator de servicii similare, trebuie să fie făcută în termen de 2 zile lucrătoare de la scoaterea la iveală a faptului că petiţionarul a cîştigat o astfel de plată.

Petiţionarii trebuie să includă următoarele informaţii în notificarea lor legată de taxă:

1. Motivul pentru notificare;
2. Numărul chitanţei USCIS al petiţiei H-2A sau H-2B aprobate;
3. Informaţii despre petiţionar, inclusiv: Nume; Adresă; Numărul de telefon; Numărul de identificare a angajatorului (EIN);
4. Informaţii despre Angajator (dacă este diferit de petiţionar): Nume; Adresă; Numărul de telefon;
5. Informaţii despre recrutor, facilitator sau serviciu de plasare pentru care beneficiarii străini au plătit sau au acceptat să plătească taxa interzisă: Nume; Adresă.

Taxele care nu sunt interzise: costurile mai mici decît valoarea de piaţă justă sau reală de transport, viză sau taxe de control în măsura în care plata unor astfel de costuri şi taxe de către lucrătorul străin H-2A sau H-2B nu este interzisă de lege sau de regulamentul Departamentului Muncii.

Cum informez organele USCIS?
Notificarea ar trebui să fie trimisă la California Service Center prin e-mail sau poştă la următoarele adrese. Notificarea prin e-mail este foarte recomandată, deşi nu este necesară pentru a asigura notificarea în timp util.

California Service Center
Prin e-mail: (pentru H-2A) CSC-XH-2AAbs@dhs.gov sau (pentru H-2B) CSC-XH-2BAbs@dhs.gov
Prin poştă: California Centrul de service
Destinatar: Div X / BCU ACD
P.O. Box 30050
Laguna Niguel, CA 92607-3004

Pentru programe din categoria H-2B puteţi, de asemenea, trimite, la:

Vermont Service Center
Prin e-mail: VSC.H2BABS@dhs.gov
Prin poştă: Vermont Centrul de service
Destinatar: BCU ACD
63 de Jos Welden St
St Albans, VT 05479

L-1A Persoanele transferate dintr-o companie la alta în funcţii manageriale sau executive L – 1B Persoanele transferate dintr-o companie la alta în funcţii care necesită cunoştinţe specializate

Clasificarea L-1A sau L - 1B permite unui angajator din SUA să transfere un angajat profesionist cu cunostinţe de specialitate referitoare la interesele organizaţiei de la unul dintre birourile sale afiliate străine la unul din birourile sale din Statele Unite. Această clasificare permite, de asemenea, unei societăţi străine, care nu are încă un birou afiliat în SUA să trimită un angajat cu cunoştinţe de specialitate în Statele Unite pentru a ajuta la stabilirea unei asemenea societăţi. Angajatorul trebuie să depună formularul I-129, Petiţia pentru munca de non-imigrant, în numele salariatului.

Calificările generale ale angajatorului şi ale angajatului

Pentru a se califica pentru categoria L-1, angajatorul trebuie să:

• Aibă o relaţie de calificare cu o companie străină (societatea-mamă, filială, sucursală, sau afiliată, denumită colectiv în continuare ca şi organizaţii de calificare);
• să fi facut sau să facă afaceri în Statele Unite în calitate de angajator şi în cel puţin o altă ţară în mod direct sau printr-o organizaţie care se califică ca un L-1pentru durata de şedere a beneficiarului în Statele Unite. În timp ce afacerea trebuie să fie viabilă, nu există nici o cerinţă ca aceasta să fie implicată în comerţul internaţional.

A face afaceri înseamnă furnizarea regulată, sistematică şi continuă de bunuri şi / sau servicii de către o organizaţie de calificare şi nu include simpla prezenţă a unui agent sau birou al organizaţiei de calificare în Statele Unite şi în străinătate.

De asemenea, pentru a se califica, angajatul numit trebuie să:

• În general, să fi lucrat pentru o organizaţie de calificare din străinătate timp de un an continuu în termen de trei ani imediat anteriori admiterii sale în Statele Unite, precum şi
• Să dorească să intre în Statele Unite pentru a furniza servicii în baza cunoştinţelor de specialitate într-o sucursală a aceluiaşi angajator sau în una dintre organizaţiile sale de calificare.

Cunoştinţe de specialitate înseamnă cunoştinţele speciale deţinute de către un product, servicii, cercetare, echipamente, tehnici, management sau de către alte interese individuale ale organizaţiei de petiţionare şi aplicarea acestora pe pieţele internaţionale sau expertiză asupra proceselor organizaţiei şi a procedurilor. (Vezi 8 CFR 214.2 (L) (1) (ii) (D)Astfel de cunoştinţe sunt dincolo de obişnuit şi nu sunt comune în cadrul industriei sau a organizaţiei petiţionare. Cu alte cuvinte, angajatul trebuie să fie mai mult decît pur şi simplu calificat sau familiarizat cu interesele angajatorului.

Perioada de şedere
Angajaţii calificaţi care intră în Statele Unite ale Americii pentru a stabili un nou birou vor avea un permis de şedere iniţială maximă de un an. Tuturor celorlaţi angajaţi calificaţi le va fi permis o şedere iniţială maximă de trei ani. Pentru toţi angajaţii din categoria L-1A sau L-1B, cererile de prelungire a şederii pot fi acordate în trepte de pînă la o suplimentare de doi ani, pînă cînd angajatul a atins limita maximă de cinci ani.

Familia lucrătorilor de calificare L-1
Angajatul de transfer poate fi însoţit sau urmată de soţul său şi copiii necăsătoriţi, care sunt sub vîrsta de 21 de ani. Membrii familiei pot solicita admiterea în clasificarea temporară L-2 şi, dacă aceasta veste aprobată, în general, li se va acorda aceeaşi perioadă de şedere ca şi angajatului. Dacă aceşti membri de familie sunt deja în Statele Unite şi doresc schimbarea statutului sau prelungirea şederii în baza clasificării L-2, aceştia pot aplica în mod colectiv, prin achitarea unei taxe, în baza Formularului I-539. Soţii lucrătorilor L-1 pot solicita autorizaţia de muncă prin depunerea formularului I-765 cu achitarea taxei. Dacă este aprobată, nu există nici o restricţie specifică cu privire la cazul în care soţul L-2 poate lucra.

Viza de tip O-1: Persoanele cu capacităţi sau realizări extraordinare

Viza pentru non-imigranţi O-1 este acordată pentru individ care posedă capacităţi extraordinare în ştiinţe, arte, educaţie, afaceri sau atletism sau care are un record demonstrat de realizare extraordinară a unui film sau în industria de televiziune şi a fost recunoscut la nivel naţional sau internaţional pentru aceste realizări.

Clasificarea non-imigrantă de tip O în mod obişnuit face referire la:

• O-1A: persoanele fizice cu o capacitate extraordinară în ştiinţe, educaţie, afaceri sau atletism (inclusiv artele sau industria de televiziune);
• O-1B: persoanele fizice cu o capacitate extraordinară în domeniul artelor sau realizări extraordinare în domeiul cinematografiei sau în industria de televiziune,
• O-2: persoane fizice care vor însoţi o persoană din categoria O-1, artist sau sportiv, pentru a contribui la un anumit eveniment sau performanţă.
• O-3: persoane care sunt soţ/soţie sau copii de O-1 şi O-2;

Procesul de aplicarepentru obţinerea vizei de tip O-1
Petiţionarul ar trebui să completeze formularul I-129, Petiţia pentru munca de non-imigrant, cu la biroul USCIS urmînd instrucţiunile indicate în formular. Petiţia nu se pot depune mai mult de un an înainte de necesitatea reale de angajare a lucrătorului străin. Pentru a evita întîrzierile, Formularul I-129 ar trebui să fie depus cu cel puţin 45 de zile înainte de data de ocuparea a forţei de muncă.

Petiţionarul trebuie să prezinte formularul I-129, Petiţia pentru munca de non-imigrant şi următoarele documente justificative:

Consultarea
Un aviz consultativ scris de un grup de colegi (inclusiv organizaţii de muncă) sau o persoană cu experienţă în domeniu desemnată de grup sau de către beneficiar. În cazul în care O-1 este petiţia pentru un individ care urmează să realizeze un film sau o emisiune, consultarea trebuie să provină dintr-o uniune de muncă corespunzătoare şi o organizaţie de gestionare cu experienţă în domeniu.

Excepţii de la cerinţa de consultare
În cazul în care petiţionarul poate demonstra că un grup de la egal la egal adecvat, inclusiv o organizaţie de muncă, nu există, atunci decizia se va baza pe elementele de probă de înregistrare. De consultare poate fi scutit un străin cu aptitudini extraordinare în domeniul artelor în cazul în care străinul încearcă să fie readmis pe teritoriul SUA pentru a efectua servicii similare, în termen de 2 ani de la data unei consultări anterioare. Petiţionarii trebuie să prezinte o cerere de renunţare şi o copie a consultării prealabile cu petiţia.

Contract între petiţionar şi beneficiar
O copie a oricărui contract scris între petiţionar şi beneficiar sau un rezumat al termenilor din acordul oral în care beneficiarul va fi angajat.

NOTĂ: USCIS va accepta un contract întocmit în formă verbală, după cum reiese din însumarea elementelor acordului stabilit. Aceste dovezi pot include, dar nu se limitează la: e-mailurile dintre părţile contractuale, o sumarizare scrisă a termenilor acordului sau orice alte dovezi care demonstrează că un acord pe cale orală a fost creat.

Rezumatul termenilor acordului verbal trebuie să conţină:

• ceea ce a fost oferit de către angajator;
• ceea ce a fost acceptat de către angajat.

Rezumatul nu trebuie să fie semnat de ambele părţi pentru a stabili acord verbal. Cu toate acestea, trebuie să documenteze termenii de angajare oferiţi şi că beneficiarul a fost de acord cu oferta.

Agenţii
Un agent american poate fi angajatorul real al beneficiarului, reprezentînd atît angajatorul, cît şi beneficiarul, sau o persoană sau entitate autorizată de către angajator de a acţiona pentru sau în locul angajatorului în calitate de agent.

Agentul pentru angajatori multipli
Vă rugăm să reţineţi faptul că un petiţionar, care va aplica în calitate de agent pentru angajatori multipli trebuie să stabilească faptul că este autorizat să acţioneze în calitate de agent pentru alţi angajatori. În plus, agenţii care completează petiţii de categoria I-129 pentru angajatorii trebuie să includă în petiţie următoarele:

• Documente justificative, inclusiv un itinerariu complet al evenimentului sau evenimentele care specifică datele fiecărui serviciu sau angajament, numele şi adresele angajatorilor reali, precum şi numele şi adresele unităţilor, locurilor sau locaţiilor în care serviciile vor fi efectuate;
• Contractele încheiate între angajatorii reali şi beneficiari; şi
• O explicaţie a termenilor şi condiţiilor de muncă cu documentaţia necesară.

Odată ce petiţia de viză este aprobată de către USCIS, beneficiarul poate aplica la o Ambasadă sau Consulat al SUA pentru viză. Departamentul de Stat (DOS) stabileşte procedura de procesare a vizelor şi taxele de eliberare a acestora. Pentru mai multe informaţii cu privire la prelucrarea cererilor de viză şi taxele de eliberare, vedeţi link-ul Departamentului de Stat.

Procesul de aplicare pentru viza de tip O-2
Petiţionarul trebuie să depună o petiţie la USCIS pentru viza O-2. Petiţionarul ar trebui să completeze formularul I-129, Petiţia pentru munca de non-imigrant la biroul USCIS listat pe instrucţiunile de formular. Un străin din categoria O-2 trebuie să fie petiţionat în legătură cu serviciile artistice sau sportive ale persoanei de calificare O-1. Petiţionarul nu poate să depună formularul I-129 cu mai mult de un an înainte ca non-imigrantul să îşi înceapă exercitarea atribuţiilor de serviciu. Pentru a evita întîrzierile, Formularul I-129 ar trebui să fie depus cu cel puţin 45 de zile înainte de data începerii executării serviciilor.

Petiţionarul trebuie să prezinte formularul I-129, Petiţia pentru munca de non-imigrant şi următoarele documente justificative:

Un aviz consultativ scris de un grup de colegi (inclusiv organizaţii de muncă) sau o persoană cu experienţă în domeniu desemnată de grup sau de către beneficiar. În cazul în care O-1 este petiţia pentru un individ care urmează să realizeze un film sau o emisiune, consultarea trebuie să provină dintr-o uniune de muncă corespunzătoare şi o organizaţie de gestionare cu experienţă în domeniu.

Excepţii de la cerinţa de consultare
În cazul în care petiţionarul poate demonstra că un grup de la egal la egal adecvat, inclusiv o organizaţie de muncă, nu există, atunci decizia se va baza pe elementele de probă de înregistrare. De consultare poate fi scutit un străin cu aptitudini extraordinare în domeniul artelor în cazul în care străinul încearcă să fie readmis pe teritoriul SUA pentru a efectua servicii similare, în termen de 2 ani de la data unei consultări anterioare. Petiţionarii trebuie să prezinte o cerere de renunţare şi o copie a consultării prealabile cu petiţia.

Consultarea
În cazul în care petiţia O-2 este pentru a sprijini un individ cu aptitudini extraordinare în atletism sau arte, consultarea trebuie să fie din partea organizaţiei de muncă adecvate.
În cazul în care petiţia O-2 este pentru a sprijini un individ cu realizări extraordinară în domeniul cinematografiei sau televiziunii, consultarea trebuie să provină dintr-o organizaţie adecvată a muncii şi o organizaţie de gestionare cu experienţă în domeniul de calificare implicat.

Excepţii de la cerinţa de consultare
În cazul în care petiţionarul poate demonstra că un grup de la egal la egal adecvat, inclusiv o organizaţie de muncă, nu există, atunci decizia se va baza pe elementele de probă de înregistrare.

Perioada de şedere / prelungirea şederii
În cazul în care perioada iniţială de şedere a fost de pînă la 3 ani, USCIS va determina timpul necesar pentru a realiza evenimentul iniţial sau activităţile prevăzute în trepte de pînă la 1 an. În calitate de non-imigrant de calificare de tip O, beneficiarul poate fi admis în Statele Unite pentru perioada de valabilitate a petiţiei, plus o perioadă de pînă la 10 zile înainte de începerea perioadei de valabilitate şi 10 zile după încheierea perioadei de valabilitate. Beneficiarul poate angaja numai peroane autorizate în cursul perioadei de valabilitate a petiţiei.

Prelungirea şederii
Petiţionarul trebuie să solicite o prelungire a şederii pentru a continua sau finaliza acelaşi eveniment sau activitate prin depunerea următoarelor documente la USCIS:

• Formularul I-129, Petiţia pentru munca de non-imigrant
• O copie a formularului I-94
• O declaraţie din partea petiţionarului, explicînd motivele prelungirii.

Pentru a ajuta USCIS în examinarea cererii dumneavoastră de prelungire, declaraţia ar trebui să descrie evenimentul sau activitatea care a stat la baza acceptului iniţial şi care confirmă faptul că extinderea este necesară pentru ca beneficiarul să îşi continue sau finalizeze acelaşi evenimente sau activităţi aşa cum este descris.

Soţul beneficiarului şi copiii trebuie să depună formularul I-539, Cerere de prelungire / schimbare a statutului de non-imigrant şi să prezinte orice documente justificative privind prelungirea şederii lor .

Familia deţinătorilor de viză de tip O-1 şi O-2
Oricare dintre soţ/soţie sau copiii sub vîrsta de 21 de ani care însoţesc sau se alătură lucrătorului non-imigrant poate fi eligibil pentru a aplica pentru o viză de non-imigrant de tip O-3, sub rezerva aceleiaşi perioade de admitere şi limitări ca şi în cazul lucrătorului non-imigrant din categoria O-1/O-2. Aceştia nu pot lucra în Statele Unite, în conformitate cu această clasificare, dar pot să studieze cu o normă întreagă sau parţială în baza unei vize de tip O-3.

Schimbarea angajatorilor
Dacă sunteţi un non-imigrant din categoria O-1 în Statele Unite şi doriti să schimbaţi locul de muncă, atunci noul dvs. angajator trebuie să depună un formular I-129 la biroul USCIS urmînd instrucţiunile indicate în formular. În cazul în care petiţia a fost depusă de un agent, o petiţie modificată trebuie să fie depusă cu dovezi referitoare la noul angajator şi o cerere de prelungire a şederii.

Schimburi culturale de categoria Q

Există două categorii de vize pentru non-imigranţi pentru persoanele care doresc să participe la programele de schimb din Statele Unite ale Americii. Viza temporară J este pentru programe de schimb educaţionale şi culturale desemnate de către Departamentul de Stat, Biroul de Afaceri Consulare. Viza temporară Q este acordată pentru programele internaţionale de schimburi culturale desemnate de USCIS. Pentru mai multe informaţii vedeţi “Department of State: Exchange Visitor (J) Visas.

Aţi putea fi eligibil pentru o viză de non-imigrant de tip Q-1 dacă doriţi să participaţi la un program internaţional de schimb cultural. Programul Q de tip non-imigrant are scopul de a oferi instruire practică, de ocupare a forţei de muncă şi de a împărtăşi istoria, cultura şi tradiţiile din ţara de origine cu Statele Unite ale Americii.

Criterii de eligibilitate
Numai angajatorilor care administrează programe de schimburi culturale li se permite de a adresa petiţii pentru non-imigranţi din categoria Q. Scopul vizei temporare Q este de a facilita schimbul internaţional de culturi. Acesta este un program orientat spre ocuparea forţei de muncă, dar o parte semnificativă a obligaţiunilor dvs. trebuie să aibă un element cultural. Trebuie să aveţi cel puţin 18 ani şi să fiţi capabil să comunicaţi eficient despre atributele culturale ale ţării dumneavoastră.

Procesul de aplicare
Organizaţia dvs. de sponsorizare trebuie să depună formularul I-129, Petiţia pentru munca de non-imigrant la biroul USCIS specificat în instrucţiunile din formular. În plus, angajatorul trebuie să prezinte dovada că angajatorul menţine un program stabilit internaţional de schimb cultural. Acest lucru poate fi demonstrat prin prezentarea unor copii ale cataloagelor, broșurilor sau alte tipuri de materiale care ilustrează faptul că componenta culturală a programului este concepută pentru a oferi o imagine de ansamblu asupra atitudinilor, obiceiurilor, istoriei, patrimoniului, filozofiei, tradiţiei şi / sau altor atribute culturale din ţara de origine a participantului. Angajatorul poate prezenta, de asemenea, dovezi care ilustrează faptul că activităţile programului au loc într-un cadru public în cazul în care schimbul de cultură poate fi atins printr-o interacţiune directă cu publicul american sau cu un segment al acestuia.

În plus, angajatorul trebuie să stabilească faptul că:

• Acesta a desemnat un angajat calificat pentru a administra programul şi să servească drept legătură cu USCIS;
• Acesta va oferi străinului salariile şi condiţiile de muncă comparabile cu cele acordate lucrătorilor locali angajaţi în mod similar;
• Acesta are capacitatea financiară de a compensa participantul, după cum se demonstrează printr-o copie mai recentă a raportului anual al angajatorului;

Perioada de şedere / prelungirea şederii
După finisarea programului dumneavoastră de schimb cultural de tip Q, care este de pînă la 15 luni, vă sunt oferite 30 zile pentru a părăsi Statele Unite. Vi se cere să petreceţi 2 ani în afara Statelor Unite înainte de a putea candida pentru participarea la programul de schimb cultural Q din nou.

Familia deţinătorilor de viză de tip Q
Viza temporară Q nu are o prevedere pentru orice soţ sau copii care însoţesc sau urmează să se alăture unui non-imigrant Q-1. Prin urmare, soţul/soţia sau copiii trebuie să beneficieze de o clasificare de viză pentru care aceştia pot fi eligibili.

Lucrători religioşi non-imigranţi R-1

R-1 este un cetăţean străin care vine în Statele Unite temporar pentru a fi angajat pentru cel puţin o jumătate de normă (în medie cel puţin 20 de ore pe săptămână) de către o organizaţie non-profit religioasă în Statele Unite ale Americii (sau o organizaţie denumire religioasă care este afiliată în Statele Unite) pentru a lucra în calitate de preot sau pentru a fi implicat într-o activitate sau ocupaţie religioasă.

Criterii de eligibilitate
Pentru a se califica pentru acest tip de viză, cetăţeanul străin trebuie să fi fost membru al unui cult religios de bună credinţă sau al unei organizaţii non-profit religioase din Statele Unite pentru cel puţin 2 ani imediat anteriori depunerii cererii.

Fiecare cerere pentru un lucrător R-1 trebuie să fie depusă de un angajator potenţial sau existent din SUA, prin depunerea unui formular I-129 şi a Petiţiei pentru munca de non-imigrant. O viză R-1 nu poate fi emisă la o Ambasadă sau Consulat SUA în străinătate fără aprobarea prealabilă a formularului I-129 de USCIS.

Există anumite cerinţe generale care trebuie îndeplinite de către organizaţia de petiţionare, precum şi de către lucrătorul religios, beneficiar al petiţiei. Aceste cerinţe sunt enumerate mai jos.

Angajatorul trebuie să trimită formularul de petiţionare I-129, inclusiv suplimentul de clasificare R-1, semnat de către angajator, precum şi următoarele documente justificative:

Documentele justificative necesare pentru organizația religioasă

Dovada de scutire de impozitul de stat:

• În cazul în care organizaţia religioasă are propriul său model de scrisoare IRS 501 (c) (3), aceasta trebuie să prezinte o scrisoare valabilă de la IRS de confirmare că organizaţia este scutită de impozit;
• În cazul în care organizaţia este recunoscută ca fiind scutită de impozit în cadrul unui grup de scutire fiscală, aceasta trebuie să prezinte o hotărîre de grup:
• În cazul în care organizaţia este afiliată cu o denumirea religioasă, atunci trebuie să prezinte
        - O scrisoare de determinare valabilă de la IRS;
        - documentaţie care stabileşte caracterul religios şi scopul organizaţiei;
        - literatura organizaţională; şi
        - o certificare a cultului religios, care face parte din suplimentul R-1 a formularului I-129.

Dovada de compensare salarială sau sau non-salarială

• dovada verificabilă cu privire la modul în care organizaţia intenţionează să compenseze lucrătorul religios, inclusiv compensarea specifică monetară sau în natură. Dovada de compensare poate include:

• Dovada trecută de compensare pentru pozitii similare;
• Bugete care arată sume de bani retrase din circuitul agricol pentru salarii, contracte de leasing, etc;
• Dovada că cazarea şi mesele vor fi asigurate lucrătorului religios;
• Dacă este disponibil un document IRS, cum ar fi formularul IRS W-2 sau certificate fiscale, atunci acestea trebuie să fie prezentate;
• Dacă documentaţia de tip IRS nu este disponibilă, trebuie prezentată o explicaţie cu privire la absenţa acesteia, împreună cu documentaţia comparabilă şi verificabilă;

În cazul în care lucrătorul religios se va auto-susţine din punct de vedere financiar:

• Documente care să stabilească faptul că lucrătorul religioase va deţine o poziţie care este parte a unui program de muncă temporară stabilit sau misionar neremenerat, care este parte a unui program internaţional mai larg de munca misionară sponsorizat de confesiunea în cauză;
• Dovada prin care se stabileşte că organizaţia are un program stabilit de muncă pentru misionarul temporar neremunerat, în care:

• lucrătorii străini care, indiferent dacă sunt remuneraţi sau neremuneraţi, au deţinut anterior statutul de R-1;
• lucrătorii misionari sunt în mod tradiţional neremuneraţi;
• organizaţia oferă o instruire formala pentru misionari; şi
• participarea la o astfel de muncă misionară este un element de dezvoltare stabilit de confesiunea corespunzătoare;

• Dovada că organizaţia religioasă susţine programe de misionar, atît în Statele Unite, cît şi în străinătate;
• Dovada de acceptare a lucrătorului religioase în cadrul programului în calitate de misionar;
• Dovezi ale atribuţiilor şi responsabilităţilor asociate cu aceasta muncă misionară în mod tradiţional neremunerată;
• Copii ale documentelor bancare ale lucrătorului religios, a bugetelor care certifică sursele de auto-finanţare (inclusiv economii personale sau familiale, cazarea şi masa cu familiile gazdă în Statele Unite ale Americii, donații de la bisericile confesiunii în cauză) sau alte dovezi verificabile acceptabile pentru USCIS.

Documentele justificative necesare pentru lucrătorul religios

Dovada calităţii de membru al organizaţiei religioase;

• Dovada că lucrătorul religios este un membru al unui cult religios bona fide (de bună credinţă) sau al unei organizaţii non-profit religioase din Statele Unite pentru cel putin 2 ani imediat anteriori depunerii formularului I-129

În cazul în care lucrătorul religios va lucra în calitate de preot:

• O copie a certificatului de lucrator religios sau documente similare;
• Documente care reflectă acceptarea calificării lucrătorului religios în calitate de preot într-un cult religios, precum şi dovezi că lucrătorul religios a finalizat un curs de învățământ teologic prescris la o instituţie acreditată teologică cerut în mod normal sau recunoscută de către acest cult religios. Aici trebuie incluse matricolele, curriculum-ul şi documentaţia care stabileşte că instituţia teologică este acreditată de către confesiunea în cauză;

În cazul în care cultele nu au nevoie de o educaţie teologică:

• Cerinţele cultului religios pentru hirotonirea preotului;
• O listă a sarcinilor efectuate în virtutea hirotonirii;
• Nivelurile de hirotonire, dacă este cazul;

• Dovada îndeplinirii de către lucrătorul religios a cerinţelor de cult pentru hirotonire.

Perioada de şedere
Un statut R-1 poate fi acordat pentru o perioadă iniţială de admitere de pînă la 30 de luni. O prelungire a statutului R-1 poate fi acordată pentru o perioadă suplimentară de pînă la 30 de luni. Şederea totală în Statele Unite în baza statutului de tip R -1 nu poate depăşi 60 de luni (5 ani).

Familia deţinătorilor de viză de tip R-1
Soţul/soţia lucrătorului R-1 şi copiii necăsătoriţi sub vîrsta de 21 de ani pot fi eligibili pentru clasificarea R-2. Persoanele dependente de un R-1 lucrător nu poate accepta angajarea la muncă în timp ce deţin statutul R-2.

Lucrători permanenţi

Aproximativ 140.000 de vize de imigrare sunt disponibile în fiecare an fiscal pentru străini (şi soţiile şi copiii lor), care încearcă să emigreze pe baza competenţelor lor de muncă. Dacă aveţi o combinaţie corectă de aptitudini, educaţie, şi / sau experienţă de muncă şi sunteţi eligibil, aţi putea trăi permanent în Statele Unite ale Americii. Cele cinci preferinţe pentru angajarea la muncă în baza solicitării vizei temporare (categorii) sunt enumerate mai jos.

Certificarea muncii
Unele preferinţe de vize de imigrare necesită sa aveți deja o ofertă de muncă de la un angajator din SUA. Acest angajator va fi considerat sponsorul dvs. Pentru unele categorii de viză, înainte ca angajatorul american să poată depune o petiție de imigrare la USCIS, acesta trebuie să obţină o certificare a forţei de muncă aprobată de Departamentul Muncii al SUA (DOL). Pentru certificarea muncii, DOL verifică următoarele:

• Dacă nu sunt suficienţi lucrători calificaţi disponibili şi SUA doreşte să completeze poziţia prin oferirea unui salariu mai atractiv;
• Angajarea unui muncitor străin nu va afecta negativ salariile şi condiţiile de muncă ale lucrătorilor din SUA angajaţi în mod similar.

Biroul Federal de Informații Fiscale al SUA
Străinii angajaţi în Statele Unite poate avea obligaţii fiscale faţă de statul american.

• Impozitarea rezidenţilor străini

Preferinţele pe categorii de vize permanente de muncă

• Prima Preferinţă EB-1
• A doua preferinţă EB-2
• Preferinţa a treia EB-3
• Preferinţa a patra EB-4
• Preferinţa a cincea EB-5

Angajarea în cîmpul muncii: Prima Preferinţa EB - 1
Aţi putea fi eligibil pentru o viză de muncă de prima preferinţă, dacă aveţi o abilitate extraordinară, sunteţi profesor sau cercetător cu renume sau sunteţi un director sau manager multinațional. Fiecare categorie profesională are anumite cerinţe care trebuie îndeplinite:

Criterii de eligibilitate
• Abilitate Extraordinară - trebuie să fişi capabil să demonstraţi capacitatea extraordinară în ştiinţe, arte, educaţie, afaceri, atletism sau prin aprecieri susţinute naţional sau internaţional. Realizările dvs. trebuie să fie recunoscute în domeniul dvs. prin documentaţie extensivă. Nu este necesară oferta de muncă. Dovada: trebuie să îndepliniţi 3 din 10 criterii de mai jos sau să furnizaţi dovezi ale unei realizări unice (de exemplu: Pulitzer, Oscar, Medalie Olimpică).
• Profesori Emeriţi şi Cercetători - trebuie să demonstraţi recunoaşterea internaţională a realizărilor dvs. deosebite într-un anumit domeniu academic. Trebuie să aveţi cel puţin 3 ani de experienţă în predare sau de cercetare în acest domeniu academic. Trebuie să intraţi pe teritoriul Statelor Unite, în scopul de predare sau pentru post de cercetare comparabil la o universitate sau o altă instituţie de învățământ superior.
• Manager Executiv sau Multinaţional - trebuie să fi fost angajat în afara Statelor Unite, în cei 3 ani anteriori depunerii petiţiei pentru cel puțin 1 an de către o firmă sau corporaţie şi trebuie să fi încerca să intraţi în Statele Unite pentru a vă continua serviciul la acea firmă sau organizaţie. Angajarea dvs. trebuie să fi fost în afara Statelor Unite într-o funcţie de conducere sau executivă, precum şi la acelaşi angajator, un afiliat sau o filială a angajatorului.

Criterii de demonstrare a capacităţii extraordinare
Trebuie să îndepliniţi 3 dintre cele 10 criterii enumerate mai jos pentru a dovedi capacitatea extraordinară în domeniul dvs.:

• Dovezi de la primirea de premii mai mici la nivel naţional sau internaţional recunoscute sau premii pentru excelenţă;
• Dovezi de membru în asociaţii din domeniul pentru care este depusă cererea de recunoaştere a capacităţilor excepţionale;
• Dovezi ale materialelor publicate despre dvs. în publicaţii sau alte suporturi majore;
• Dovada că aţi fost rugat să apreciaţi munca altora, fie individual sau pe un panou;
• Dovezi ştiinţifice originale, ştiinţifice, artistice, sportive, sau de afaceri legate de contribuţiile de importanţă majoră în domeniul respectiv;
• Dovezi de autor asupra articolelor ştiinţifice publicate de dumneavoastră;
• Dovada că munca dumneavoastră a fost afişată la expoziţii artistice sau vitrine;
• Dovezi ale unui rol principal sau critic în cadrul anumitor organizaţii distinse;
• Dovezile că aţi deţinut un salariu mare sau alte remuneraţii semnificativ mai mari în raport cu altele, în domeniul respectiv;
• Dovezi ale succesului comercial în artele spectacolului;

Exemple de dovezi documentare că o persoană este un profesor sau cercetător excelent:

• Dovezi de la primirea de premii majore sau premii pentru realizări excepţionale;
• Dovezi de membru în cadrul asociaţiilor, care solicită membrilor lor să demonstreze realizările remarcabile;
• Dovezi ale materialelor publicate în publicaţii de specialitate scrise de alţii despre activitatea străină în domeniul academic respectiv;
• Dovada de participare, fie pe un panou sau individual, în calitate de juriu/judecător în aprecierea muncii altor persoane, în domeniul academic respectiv;
• Dovezi de contribuţii originale de cercetare ştiinţifică sau în domeniul corespunzător;
• Dovada de autor de cărţi de specialitate sau articole (în reviste de specialitate cu circulaţie internaţională) în domeniul corespunzător.

Procesul de aplicare

• Abilitate Extraordinară: Puteți înainta petiţia în nume propriu prin depunerea unui formular I-140, Petiţia pentru Lucrători Străini.
• Profesori Emeriți şi Cercetători: Angajatorul dvs. trebuie să depună un formular I-140, Petiţia pentru Lucrători Străini.
• Director Executiv sau Multinaţional: Angajatorul dvs. trebuie să depună la USCIS formularul I-140, Petiţia pentru Lucrători Străini.

Aţi putea fi eligibil pentru un loc de muncă bazat pe obţinerea unui vize de preferinţa a doua dacă sunteţi reprezentant al unei profesii şi deţineţi un grad mai avansat sau echivalentul acesteia sau sunteţi un cetăţean străin care are capacităţi excepționale. Mai jos sunt categoriile profesionale şi cerinţele respective pentru fiecare dintre acestea:

Angajarea în cîmpul muncii: EB-2 preferinţa a doua

Criterii de eligibilitate
Grad avansat - jobul pentru care aplicaţi impune un grad mai avansat şi trebuie să posedaţi o astfel de diplomă sau echivalentul ei (o diploma de bacalaureat, plus experienţă progresivă de lucru de 5 ani în domeniu).

Dovada: Documentaţie, cum ar fi un document academic oficial’ care arată că veţi avea un grad avansat obţinut în SUA sau un grad echivalent străin sau un document oficial academic care arată că aveţi o diplomă de bacalaureat din SUA sau un grad echivalent străin şi scrisori de la actualii sau foștii angajatorii care arată că aveţi cel puţin 5 ani de experienţă progresivă de muncă post-bacalaureat în specialitate.

Familiile deţinătorilor vizei de tip EB-2
Soţul şi copiii sub vîrsta de 18 ani pot fi admişi în Statele Unite în baza statutului de imigrant E-21 şi, respectiv, E-22. În timpul procesului în care dvs. si partenerul dvs. aplicaţi pentru statutul de rezident permanent (statutul de posesor al cartelei verde), soţul dumneavoastră este eligibil pentru a completa un document de autorizare privind angajarea în cîmpul muncii (DEE).

• Capacitate excepţională - Trebuie să fiţi în măsură să demonstraţi capacitatea excepțională în domeniul științei, artelor sau afacerilor. Capacitatea excepţională "înseamnă un grad de expertiză în mod semnificativ mai avansat, care, de obicei, este întîlnit în domeniul ştiinţelor, artelor sau afacerilor."
• Interes Naţional Sporit - Străinii care solicită o derogare de interes naţional, trebuie să solicite ca Certificare Muncii să nu fie aplicate, deoarece aceasta este în interesul Statelor Unite. Deşi locurile de muncă care se califică pentru o scutire de interes naţional nu sunt definite prin statut, derogările de interes naţional sunt, de obicei, acordate celor care au capacități excepţionale (a se vedea mai sus) şi de a căror angajare ar putea beneficia foarte mult Statele Unite la nivel naţional. Cei care doresc o derogare de interes naţional pot înainta o petiţie din nume propriu (nu au nevoie de un angajator pentru a-i sponsoriza) şi pot completa dosarul de certificare a muncii lor direct la USCIS, împreună cu formularul de tip I-140, Petiţia pentru Lucrătorii Străini.
• Rezultatele academice oficiale care arată că aveţi o diplomă, grad, certificat, sau o diplomă similară atribuită de un colegiu, universitate, şcoală sau altă instituţie de învățământ legate de domeniul dvs. de capacitate excepţională;
• scrisori prin care este documentată experienţa full-time de cel puţin 10 ani în domeniul dumneavoastră de specialitate;
• licenţă pentru a practica profesia dumneavoastră sau certificare pentru profesia sau ocupaţia dumneavoastră;
• Dovada că aţi deţinut un salariu sau alte remuneraţii pentru servicii care demonstrează capacităţile dumneavoastră excepționale;
• Membru într-o asociaţie profesională;
• Recunoaşterea de către colegii dumneavoastră, entităţi guvernamentale, organizaţiile profesionale sau de afaceri a realizărilor dumneavoastră şi contribuţiilor semnificative la dezvoltarea industriei sau domeniului;
• Alte dovezi comparabile de eligibilitate sunt, de asemenea, acceptabile.

Angajarea în cîmpul muncii: EB-3 preferinţa a treia
Aţi putea fi eligibil pentru această categorie de imigranţi în cazul în care sunteţi un muncitor calificat, profesionist sau aderaţi la o altă categorie de lucrători.

Criterii de eligibilitate

• "Muncitorii calificaţi" sunt persoanele ale căror locuri de muncă necesită un minim de 2 ani de pregătire sau experiența în munca, dar nu de natură temporară sau sezonieră. Dovada: trebuie să fiţi capabil să demonstraţi cel puţin 2 ani de experienţă în muncă sau formare profesională şi trebuie să fiţi considerat ca şi lucrător calificat, care nu este disponibil în Statele Unite. Certificare: certificarea muncii şi o ofertă de muncă permanentă, cu normă întreagă este necesară.
• "Profesioniştii" sunt persoanele ale căror locuri de muncă necesită cel puţin o diplomă de bacalaureat din SUA sau un echivalent străin. Dovada: Trebuie să fiţi în măsură să demonstraţi că posedaţi o diplomă de bacalaureat din SUA sau echivalentul străin al acesteia şi că un anumit nivel de studii este cerinţa normală pentru angajarea în poziţia dată; trebuie să fiţi un lucrător calificat, care nu este disponibil în Statele Unite. Educaţia şi experienţa nu poate fi înlocuită cu o diploma de bacalaureat. Certificare: certificarea muncii şi o ofertă de muncă permanentă, cu normă întreagă este necesară.
• "Alţi lucrători": subcategoria este pentru persoanele care desfăşoară muncă necalificată care necesită mai puţin de 2 ani de pregătire sau experiența, dar nu de un caracter temporar sau sezonier. Dovada: trebuie să fie capabil, în momentul în care petiţia este depusă în numele dumneavoastră, să prestaţi servicii de muncă necalificată (necesită mai puţin de 2 ani de pregătire sau experienţă), care nu este de natură temporară sau sezonieră, pentru care lucrătorii calificaţi nu sunt disponibili în statele Unite ale Americii. Certificare: certificarea muncii şi o ofertă de muncă permanentă, cu normă întreagă este necesară.

Departamentul Muncii SUA - Certificarea Muncii
Petiţiile de preferinţa a treia trebuie să fie, în general, însoţite de o certificat individual de munca aprobat la Departamentul Muncii în baza formularului ETA-9089.

Procesul de aplicare
Angajatorul dvs. (petiţionar) trebuie să depună un formular de tipul I-140, Petiţia pentru Lucrători străini. Ca parte a procesului de aplicare, angajatorul dumneavoastră trebuie să fie capabil să demonstreze capacitatea de a plăti salariul oferit. Angajatorul dvs. poate utiliza un raport anual sau federal de impozit pe venit sau situaţia financiară auditară pentru a demonstra capacitatea de a plăti salariul.

Familia deţinătorii de viză EB-3
Soţul dvs. pot fi admis în Statele Unite în baza clasificării E34 (soţul unui "muncitor calificat" sau "profesionist") sau EW4 (soţul unui "alt lucrător").

Angajarea în cîmpul muncii: Preferinţa a patra EB-4
Aţi putea fi eligibil pentru un loc de muncă pe bază de viză de preferinţa a patra dacă sunteţi un imigrant special. Următorii imigranţi speciali sunt eligibili pentru viza de preferinţa a patra:

• Lucrătorii religioşi;
• Radiodifuzorii;
• Traducătorii irakieni / afganezi;
• Irakienii care au ajutat Statele Unite ale Americii;
• Angajaţii Organizaţiilor Internaţionale;
• Medicii;
• Membrii Forţelor Armate;
• Angajații Zonei Canalului Panama;
• Angajaţi NATO-6 aflaţi în retragere;
• Soţii şi Copiii angajaţilor decedaţi ai NATO-6.

Petiţie pentru angajarea la muncă a unui imigrant în baza preferinţei a patra
Petiţia pentru angajarea unui imigrant bazat pe preferinţa a patra trebuie să fie depusă de angajatorul dumneavoastră prin completarea unui formular I-360, Petiţia pentru Amer-asiatici, Văduvi (e) sau imigranţi speciali. Cu toate acestea, există anumite situaţii în care, angajatul, poate înainta petiţia în numele propriu. Vă rugăm să citiţi instrucţiunile din formular pentru a vedea dacă sunteţi eligibil pentru a vă petiţiona în numele propriu şi ce dovezi justificative trebuie să fie incluse.

Familie de deţinătorii ai vizei EB-4
Soţul dvs. poate fi, de asemenea, admis în Statele Unite. Copiii dumneavoastră, necăsătoriţi sub vîrsta de 21 de ani, pot fi admişi în Statele Unite.

Toate formularele necesare pentru a aplica la oricare dintre vizele menţionate mai sus, pot fi găsite şi descărcate aici

 

Vizitator pentru activităţi de afaceri de natură temporară

Pentru a vizita Statele Unite în scopuri de afaceri de afaceri va trebui să obţineţi o Viză pentru afaceri temporare (Visa Business), cu excepţia cazului când vă calificaţi pentru admitere fără viză în cadrul Programului Visa Waiver.

Aici sunt clasificările de vizitatorilor.

• Vizitator pentru activităţi de afaceri de natură temporară B-1. Vizitator de afaceri temporare de a desfăşura activităţi de natură comercială sau profesională. De exemplu, consultarea cu partenerii de afaceri, negocierea unui contract sau participarea la o conferinţă de afaceri.
• Vizitator pentru activităţi de afaceri de natură temporară efectuate în temeiul programului Visa Waiver WB - Vizitator temporar pentru mediul de afaceri admis în conformitate cu programul Visa Waiver

Probleme la locul de muncă

Găsiţi informaţii cu privire la problemele de la locul de muncă, inclusiv legate de restituirea banilor, de îngrijirea copilului, discriminare, ocuparea forţei de muncă pentru personale cu handicap, Legea privind concediul familial şi medical, salariul minim, pensiile şi mai multe aici.