Informație pentru migranți și diaspora din Republica Moldova

Informaţii generale
Organizarea statală şi cadrul legislativ
Drepturi şi obligaţii fundamentale
Gestionarea imigraţiei în România - instituţii şi politici de integrare

ROMÂNIA Este stat membru al Uniunii Europene de la 1 ianuarie 2007|
Situare: în Europa de Sud-Est
Fusul orar: Europa de Est (GMT + 2 ore)
Limba oficială: limba română
Forma de guvernământ: republică
Unitate monetară: leu
Populaţia în anul 2016: 19.71 mln locuitori
Clima: temperat-continentală cu patru anotimpuri
Imnul naţional: Deşteaptă-te romane!
Drapelul României este tricolor: culorile sunt aşezate vertical, în ordinea următoare, începand de la lance: albastru, galben, roşu
Unităţi administrativ-teritoriale: 41 de judeţe plus Municipiul Bucureşti. Judeţele sunt subdivizate în oraşe şi comune. Comunele sunt localităţi rurale.
Cele mai mari oraşe după numărul de locuitori: Bucureşti (capitală), Timişoara, Cluj-Napoca, Iaşi, Constanţa, Craiova, Galaţi, Braşov, Ploieşti, Brăila
Principalul grup etnic este reprezentat de români, cu un procent de 88,9 % din totalul populaţiei, urmat de maghiari, cu un procent de 6,5% din populaţie, 3,3% romi.
Limba oficială a ţării este româna, de origine latină, cu un număr important de cuvinte şi expresii slave.
Viaţa religioasă în România se desfăşoară conform principiului libertăţii credinţelor religioase.

România este un stat laic, în care se respectă principiul de secularitate prin care autorităţile publice sunt obligate la manifestarea neutralităţii faţă de asociaţiile şi cultele religioase. Conform recensămantului din 2011, cea mai mare parte a populaţiei Romaniei s-a declarat ca fiind de confesiune creştin ortodoxă (86,45 %), romano-catolică (4,62 %), protestantă (3,7 %), penticostală (1,92 %) şi greco-catolică (0,9 %). De asemenea, 6.179 de persoane de religie mozaică, 21.349 de atei sau persoane fără religie şi 11.734 de persoane care nu şi-au declarat religia. In Dobrogea există şi o minoritate musulmană compusă mai ales din turci şi tătari.

România este o republică democratică, stat de drept, în care respectarea Constituţiei şi a celorlalte acte normative este obligatorie, atât pentru cetăţeni, cât şi pentru restul persoanelor care se află pe teritoriul său.

În România funcţionează principiul separării puterilor în stat – legislativă, executivă şi judecătorească; puterea legislativă – Parlamentul – reprezintă autoritatea care elaborează şi adoptă legile. Totodată, ca şi stat-membru al Uniunii Europene, România transpune in legislaţia internă regulamentele şi directivele comunitare.

Prevederile constituţionale, prin interpretarea în concordanţă cu pactele internaţionale privind drepturile omului sunt considerate nerestrictive în funcţie de criteriul cetăţeniei, ele aplicându-se şi în favoarea dumneavoastră. În calitate de cetăţean străin aflat legal pe teritoriul Romaniei, beneficiaţi de drepturi şi libertăţi fundamentale, dar aveţi în acelaşi timp câteva obligaţii deosebit de importante.

Constituţia Romaniei face referire la caracterul democratic şi social al statului, stabilind totodată că demnitatea omului, drepturile şi libertăţile cetăţenilor, libera dezvoltare a personalităţii umane, dreptatea şi pluralismul politic reprezintă valori supreme care sunt garantate în această ţară.

Prin urmare şi dumneavoastră, ca cetăţean străin, vă sunt acordate anumite drepturi fundamentale (constituţionale) inalienabile. Vi se recunosc, fără nici o ingrădire: dreptul la viaţă şi la integritate fizică şi psihică (acesta este şi rămane unul dintre drepturile fundamentale ale cetăţeanului, dar şi cel mai important drept natural al omului; în România, pedeapsa cu moartea este interzisă şi nici o persoană nu poate fi supusă torturii sau unei pedepse inumane ori degradante), dreptul la libertate individuală şi la siguranţa persoanei, dreptul la apărare, dreptul la secretul corespondenţei, dreptul la ocrotirea sănătăţii, libertatea conştiinţei şi libertatea de exprimare, dreptul la unmediu sănătos, etc.

În exercitarea anumitor drepturi trebuie să luaţi în considerare şi anumite aspecte importante precum: aveţi dreptul fundamental la viaţă intimă, familială şi privată, cu condiţia să nu încălcaţi drepturile şi libertăţile celorlalţi, ordinea publică sau bunele moravuri; totodată, ca cetăţean străin aveţi dreptul la muncă, însă cu aplicarea prevederilor legale privind aviz de muncă. De asemenea, în anumite condiţii, puteţi beneficia de libertatea întrunirilor, de dreptul la asociere, la învăţătură etc.

În calitate de cetăţean străin, nu puteţi exercita acele drepturi exclusiv politice – respectiv dreptul de vot sau dreptul de a fi ales.

Potrivit Constituţiei, obligaţiile dumneavoastră fundamentale sunt reprezentate de plata contribuţiilor financiare (taxe şi impozite) şi de exercitarea drepturilor şi a libertăţilor cu bună-credinţă, fără a încălca drepturile şi libertăţile altora.

Desigur, ca membru al comunităţii aveţi drepturi specifice situaţiei dumneavoastră, dar şi alte obligaţii, precum respectarea ordinii şi liniştii publice, a bunelor moravuri şi, în special, respectarea legislaţiei în vigoare, pe întreaga perioadă în care vă aflaţi pe teritoriul României.

Toate prevederile constituţionale privind drepturile şi libertăţile fundamentale recunoscute în România sunt interpretate şi aplicate în concordanţă cu Declaraţia Universală a Drepturilor Omului, cu pactele şi cu celelalte tratate la care Romania este parte iar, în cazul în care există neconcordanţe între pactele sau tratatele privitoare la drepturile internaţionale şi legile interne, au prioritate reglementările internaţionale, cu excepţia cazului în care legislaţia internă cuprinde dispoziţii mai favorabile.

În România, responsabilitatea pentru gestionarea migraţiei este impărţită între un număr consistent de instituţii de la nivel central (structuri guvernamentale) şi de la nivel local (autorităţi ale administraţiei publice locale şi servicii descentralizate). Acestea colaborează atat între ele, cât şi cu organisme similare din alte state, cu organizaţii internaţionale şi cu societatea civilă.

În concordanţă cu politicile Uniunii Europene, dar şi cu priorităţile sale la nivel naţional, statul român a adoptat o Strategie Naţională privind Imigraţia şi un Plan de acţiune pentru implementarea acesteia. În acelaşi timp, prin acorduri bilaterale încheiate cu alte state, anumite prevederi individualizează şi diferenţiază măsurile pe care România le pune în aplicare pentru resortisanţii ţărilor respective.

Preocuparea statului român faţă de străinii cu drept de şedere în România sau care vor să dobândească acest drept este tradusă în servicii directe (la ghişeu), cursuri gratuite şi programe de integrare socială şi culturală, dar şi prin acces liber, contra cost sau conform legislaţiei – la educaţie şi alte servicii publice (medicale, sociale, financiare).

Vize de intrare şi şedere în România
Vizele pentru cetăţenii Republicii Moldova
Vize de scurtă ședere
Vize de lungă ședere
Permise de mic trafic

Pentru a putea intra în România aveţi nevoie de:

1. paşaport sau alt document de trecere a frontierei acceptat de statul roman
2. viză, permis de şedere sau carte de rezident (dacă este cazul)
3. garanţii: documente care atestă mijloacele materiale de întreţinere (bani, vouchere, etc.) sau biletul de transport care atestă tranzitarea sau părăsirea ţării la sfârşitul valabilităţii vizei (dacă este cazul)

Vize de intrare şi şedere în România

Majoritatea persoanelor provenite din ţări terţe au nevoie de o viză pentru a putea intra pe teritoriul României, însă există şi excepţii pentru cetăţenii anumitor ţări care au semnate acorduri în acest sens cu România.

Nu aveţi nevoie de viză dacă:

• aveţi un permis de şedere în UE/SEE ca membru de familie al unui cetăţean UE/SEE
• aveţi un permis de şedere permanentă într-un stat UE/SEE
• aveţi o viză Schengen valabilă, caz în care puteţi tranzita România pentru maxim 5 zile.

Pentru facilitarea procesului de obținere a vizelor, Ministerul Afacerilor Externe a operaţionalizat portalul electronic eViza, disponbil 24/7 la adresa http://evisa.mae.ro/, care urmăreşte scurtarea timpului de asteptare în fata ghişeului şi eficientizarea procesului de preluare a cererilor de vize.

Vizele pentru cetăţenii Republicii Moldova

România face parte din Uniunea Europeană din 2007. Deoarece Uniunea Europeană a liberalizat regimul de vize cu Republica Moldova, cetățenii moldoveni nu au nevoie de viză pentru călătorii de scurtă durată în România până la 90 zile cu un pașaport biometric valabil.

Vizele pentru cetățenii Republicii Moldova se acordă GRATUIT

Pentru a veni în sprijinul cetăţenilor Republicii Moldova şi a străinilor cu statut legal în această ţară, Ambasada României la Chişinău a inaugurat, la 20 decembrie 2007, Secţia de vize.

TERMENUL DE PROCESARE A SOLICITĂRILOR DE VIZĂ ESTE DE 5 ZILE LUCRĂTOARE CALCULAT DE LA DATA DEPUNERII DOCUMENTELOR.
URGENŢELE JUSTIFICATE VOR FI SOLUŢIONATE CONFORM PREVEDERILOR LEGALE.
FORMULARELE DE VIZĂ SE OBŢIN GRATUIT LA GHIŞEELE DE PRELUARE A DOCUMENTELOR
DOVADA MIJLOACELOR DE ÎNTREŢINERE (PENTRU TIPURILE DE VIZĂ LA CARE ACEASTA ESTE NECESARĂ) SE VA FACE PRIN: CARD BANCAR INTERNAŢIONAL PERSONAL AL SOLICITANTULUI DE VIZĂ (ORIGINAL ŞI COPIE) ŞI EXTRASUL DE LA BANCOMAT SAU EXTRASUL CONTULUI BANCAR, EMIS CU CEL MULT DOUĂ ZILE ÎNAINTEA SOLICITĂRII VIZEI, DIN CARE SĂ REZULTE SUMA DEŢINUTĂ DE TITULAR, SAU ORICE ALTE DOCUMENTE/MIJLOACE CARE DOVEDESC EXISTENŢA RESURSELOR FINANCIARE CORESPUNZĂTOARE. NU SE ACCEPTĂ CERTIFICATE BANCARE ŞI BANI ÎN NUMERAR.

Se recomandă solicitarea vizei cu suficient timp înainte de efectuarea călătoriei. Viza poate fi solicitată cu cel mult trei luni înainte de începutul planificat al valabilităţii acesteia.
Se vor primi numai dosarele complete
Solicitanţii se vor prezenta personal (inclusiv minorii însoţiţi de către cel puţin unul dintre părinţi sau de reprezententul legal), atât la depunerea dosarului, cât şi la ridicarea paşaportului.
Formularul de cerere se completează citeţ, cu caractere latine majuscule şi se semnează personal în faţa funcţionarului de la ghişeu. În cazul copiilor minori, cererea va fi semnată de către părinte sau reprezentantul legal al acestora.
Paşaportul nu trebuie să fie deteriorat, trebuie să aibă suficient spaţiu pentru aplicarea colantului de viză, iar valabilitatea acestuia să depăşească cel puţin trei luni valabilitatea vizei solicitate.
Toate documentele se vor prezenta în original şi fotocopie (XEROX) sau copie legalizată.
Valabilitatea vizelor de scurtă şedere nu se poate prelungi în România.
Viza de scurtă şedere nu conferă dreptul de a desfăşura activităţi lucrative pe teritoriul României.
Prezentarea actelor false implică un refuz definitiv şi sistematic.

Tipuri de vize

Vize de scurtă ședere

Toată documentaţia justificativă a scopului călătoriei in România trebuie prezentată in original + fotocopie (xerox).

I. Documente obligatorii necesare tuturor categoriilor de vize de scurtă şedere:

- formularul de cerere completat integral, cu majuscule şi semnat în faţa funcţionarului de la ghişeu;
- paşaport valabil, în original şi copie. Valabilitatea documentului de călătorie trebuie să depaşească valabilitatea vizei solicitate cu cel puţin trei luni;
- buletin de identitate și fișa de însoțire (original și copie simplă);
- 2 fotografii recente tip paşaport (3,5 cm x 4,5 cm) color, realizate din faţă, pe un fundal luminos, fiind vizibile toate caracteristicile feţei;
- bilet de călătorie/rezervare valabil/ă până la destinaţie sau permisul de conducere, cartea verde şi documentele de înmatriculare ale mijlocului de transport, în cazul conducătorilor auto;
- asigurare medicală (30.000 euro), valabilă pentru toată durata călătoriei;
- dovada asigurării condiţiilor de cazare (rezervare la o unitate de cazare, act de proprietate sau de închiriere a unei locuinţe în România pe numele solicitantului, dacă persoana/instituţia/societatea nu asigură cazarea);
- certificat de naştere
- dovada mijloacelor de întreţinere în cuantum de 50 euro/zi pentru întreaga perioadă, dar nu mai puţin de 500 euro ori echivalentul în valută convertibilă.
- dovada mijloacelor de întreţinere se face prin: card bancar internaţional personal al solicitantului de viză (original şi copie) şi extrasul de la bancomat sau extrasul contului bancar (emis cu cel mult 2 zile inaintea solicitarii vizei) din care să rezulte suma deţinută de titular; nu se acceptă certificate bancare şi bani în numerar.
- secţia consulară îşi rezervă dreptul de a solicita documente suplimentare

NOTĂ: Invitaţiile notariale utilizate, indiferent dacă s-a obținut sau nu viza, nu mai pot fi folosite pentru o nouă solicitare de viză!!!.

II. Documente solicitate pentru a justifica scopul călătoriei

TRANZIT AEROPORTUAR (A) - solicitantul de viză nu prezintă dovada cazării

Viza de tranzit aeroportuar este obligatorie pentru cetăţenii statelor cuprinse în lista prezentată în Anexa nr. 1 (statele bifate cu **) şi este condiţionată de următoarele:

- existenţa vizei statului de destinaţie şi a biletului de avion valabil până la destinaţie;
- în cazul în care statul de destinaţie este chiar statul de origine sau un alt stat pentru care solicitantul nu are obligaţia deţinerii unei vize de intrare, se va accepta numai biletul de avion valabil până la destinaţie, cu condiţia ca pe traseu să nu existe alte escale sau întreruperi în state pentru care solicitantul are obligaţia deţinerii unei vize de intrare sau de tranzit.

TRANZIT (B) - solicitantul de viză nu prezintă dovada cazării

Viza de tranzit este viza care permite unui străin să tranziteze teritoriul României.

Viza de tranzit poate fi eliberată pentru unul, două sau mai multe tranzituri, fără ca durata fiecărui tranzit să depăşească 5 zile cu condiţia existenţei vizei statului de destinaţie şi a biletelor de călătorie valabile până la destinaţie. În cazul în care deplasarea se face cu un autovehicul, se vor prezenta permisul de conducere, documentele de înmatriculare ale autovehiculului şi cartea verde în care sunt înscrise datele de identificare ale titularului, statul de destinaţie şi statele de tranzit.

MISIUNE (C/M) (art. 36, alin. 1, lit. a din OUG 194/2002)

- notă verbală sau scrisoare oficială adresată misiunii diplomatice din partea guvernului sau a altor altor autorităţi ale Republicii Moldova, ori din partea unor Organizaţii Internaţionale prin care se atestă statutul oficial al solicitantului, scopul şi durata oficială a călătoriei.

TURISM (C/TU) (art. 36, alin. 1, lit. b din OUG 194/2002)

- voucher sau rezervare fermă la o unitate de cazare turistică din România şi itinerarul călătoriei;
- ordin de plată;
- factură proformă;
- contractul turistic (dintre solicitant şi agenţia de turism din Republica Moldova);
- carnet de muncă şi adeverinţă de concediu de la locul de muncă al solicitantului;
- dovada mijloacelor de întreţinere în cuantum de 50 euro/zi pentru întreaga perioadă, dar nu mai puţin de 500 euro ori echivalentul în valută convertibilă;
- în situaţia în care solicitarea de viză se depune de către un reprezentant al societăţii de turism, acestuia i se va solicita o delegaţie (procură) din partea societăţii (doar pentru grupurile organizate);
- societăţile de turism trebuie să parcurgă etapele necesare în vederea acreditării de către secţia consulară;
- secţia consulară işi rezervă dreptul de a solicita documente suplimentare

VIZITĂ LA RUDELE APROPIATE (C/VV) (cetăţeni ai Republicii Moldova care rezidă în mod legal pe teritoriul statelor membre - art. 4, alin. 1, lit. k – Acord CE-Moldova )

- o invitaţie scrisă din partea gazdei (autentificată) ce trebuie să conţină, pentru persoana invitată: numele şi prenumele, data şi locul naşterii, sexul, cetăţenia, numărul paşaportului, perioada şi scopul călătoriei, numărul intrărilor şi, dacă este cazul, numele soţului/soţiei şi copiilor care însoţesc persoana invitată, iar pentru persoana care invită: numele, prenumele şi adresa;
- invitaţia trebuie să conţină declaraţia gazdei (persoana vizitată), din care să rezulte că aceasta va asigura costurile privind îndepărtarea, în cazul în care străinul invitat nu părăseşte România până la data la care încetează dreptul de şedere stabilit prin viză, precum şi, atunci când persoana vizitată se obligă să asigure mijloacele de întreţinere şi cazarea străinului;
- copie după permisul de rezidenţă valabil;
EXCEPŢII: Cetăţenilor străini, membrii de familie ai cetăţenilor români (soţ/soţie), precum şi străinilor titulari ai unui drept de şedere permanentă pe teritoriul statelor membre al Uniunii Europene li se permite intrarea pe teritoriul României fără a prezenta documente care să justifice scopul, condiţiile şederii, mijloacele financiare de întreţinere şi repatriere în ţara de origine. În această situaţie, solicitantul de viză va prezenta la dosarul de viză certificatul de căsătorie modelul românesc şi cartea de identitate românească a soţului/soţiei care domiciliază în România. În cazul cetăţenilor români cu domiciliu în străinătate (nu au carte de identitate românească) se va solicita o declaraţie pe proprie răspundere din partea soţului cetăţean român din care să rezulte dovada cazării.

In situaţia vizitelor rudelor apropiate, în sensul art. 4, alin 1, lit. k – Acord CE-Moldova, la elevii/studenţii MINORI aflaţi la studii în România în mod legal (dovada statutului legal se face prin copia legalizată a cărţii sau a permisului de rezidenţă/şedere), nu este necesară invitaţia din partea gazdei. Persoanele invitate trebuie să prezinte dovezi privind calitatea de elev/student a persoanei vizitate (adeverinţă din partea unităţii de învăţământ);
- documente doveditoare ale legăturii de rudenie (cel puţin documentul de bază trebuie prezentat în original sau copie legalizată);
- secţia consulară îşi rezervă dreptul de a solicita documente suplimentare.

VIZITĂ (C/VV) (la cetăţeni români sau străini posesori ai unui permis de şedere valabil pe teritoriul României, cu care nu există legătură de rudenie - art.36, ali.1,lit.c, OUG 194/2002)

- o invitaţie scrisă din partea gazdei (autentificată) ce trebuie să conţină, pentru persoana invitată: numele şi prenumele, data şi locul naşterii, sexul, cetăţenia, numărul paşaportului, perioada şi scopul călătoriei, numărul intrărilor şi, dacă este cazul, numele soţului/soţiei şi copiilor care însoţesc persoana invitată, iar pentru persoana care invită: numele, prenumele şi adresa;
- invitaţia trebuie să conţină declaraţia gazdei (persoana vizitată), din care să rezulte că aceasta va asigura costurile privind îndepărtarea, în cazul în care străinul invitat nu părăseşte România până la data la care încetează dreptul de şedere stabilit prin viză, precum şi, atunci când persoana vizitată se obligă să asigure mijloacele de întreţinere şi cazarea străinului;
- documente doveditoare ale statutului de rezident legal pe teritoriul României al persoanei care invită;
- dovada mijloacelor de întreţinere în cuantum de 50 euro/zi pentru întreaga perioadă, dar nu mai puţin de 500 euro ori echivalentul în valută convertibilă, dacă persoana vizitată nu asigură mijloacele de întreţinere.
- copia cărţii de identitate/permis de sedere a persoanei care face invitaţia.
- secţia consulară îşi rezervă dreptul de a solicita documente suplimentare

AFACERI (C/A) (cetăţeni ai Republicii Moldova sau rezidenţi legali care sunt asociaţi sau administratori ai unor societăţi comerciale româneşti) - art.36, ali.1, lit.d, OUG 194/2002)

- actul constitutiv al societăţii din care să rezulte calitatea de asociat/administrator a cetăţeanului Republicii Moldova;
- certificatul de înregistrare a societăţii;
- documente recente care să ateste faptul că societatea comercială este activă (certificat constatator eliberat de Oficiul Registrului Comerţului/factură recentă/extras de cont recent etc.);
- dovada mijloacelor de întreţinere în cuantum de 50 euro/zi pentru întreaga perioadă, dar nu mai puţin de 500 euro ori echivalentul în valută convertibilă;
- secţia consulară îşi rezervă dreptul de a solicita documente suplimentare.

AFACERI (C/A) (cetăţeni ai Republicii Moldova sau rezidenţi legali care nu sunt asociaţi sau administratori ai unor societăţi comerciale româneşti – art. 4, alin.1, lit c, Acord CE- Moldova )

- o invitaţie scrisă din partea unei persoane juridice sau societăţi-gazdă, sau din partea unei organizaţii, birou sau filială a unei astfel de persoane juridice sau companii, a unor autorităţi locale sau naţionale ale statelor membre sau a comitetelor de organizare a tîrgurilor şi expoziţiilor industriale, a conferinţelor şi simpozioanelor organizate pe teritoriile statelor membre, aprobate de Camera de Stat pentru Înregistrare a Republicii Moldova;
- certificatul de înregistrare al societăţii comerciale din România;
- documente recente care să ateste faptul că societatea comercială este activă (certificat constatator eliberat de Oficiul Registrului Comerţului/factură recentă/extras de cont recent etc.);
- confirmarea deplasării din partea societăţii comerciale din Republica Moldova;
- certificat de înregistrare a societăţii comerciale din Republica Moldova;
- documente recente care să ateste faptul că societatea comercială este activă;
- licenţa de funcţionare a acesteia;
- contractul de colaborare între cele două societăţi;
- dovada mijloacelor de întreţinere în cuantum de 50 euro/zi pentru întreaga perioadă, dar nu mai puţin de 500 euro ori echivalentul în valută convertibilă;
- secţia consulară îşi rezervă dreptul de a solicita documente suplimentare.

TRANSPORT (C/TR) (pentru străinii care călătoresc în România în scopul desfăşurării unor activităţi profesionale legate de transportul de mărfuri sau de persoane, angajaţi ai unei societăţi membră a Asociaţiei Naţionale a Transportatorilor Auto din Republica Moldova - art. 4, alin. 1, lit. d din Acordul CE-Moldova )

- o solicitare scrisă din partea asociaţiei naţionale a transportatorilor din Republica Moldova care prestează servicii de transport rutier internaţional , care să menţioneze scopul, durata, frecvenţa si itinerariul călătoriilor;
- legitimatia de şofer profesionist;

TRANSPORT (C/TR) (pentru străinii care călătoresc în România în scopul desfăşurării unor activităţi profesionale legate de transportul de mărfuri sau de persoane, angajaţi ai unei societăţi care nu este membră a Asociaţiei Naţionale a Transportatorilor Auto din Republica Moldova – art.36, alin.1, lit.e OUG 194/2002).

- o solicitare scrisă din partea societăţii la care este angajat solicitantul, în care să se menţioneze scopul, durata, frecvenţa si itinerarul călătoriilor;
- foile de parcurs, confirmate pentru prima călătorie;
- certificatele de înmatriculare ale societăţilor de transport din România şi din Republica Moldova;
- contractul de colaborare între cele două societăţi de transport;
- permisul de conducere al solicitantului:
- legitimaţia de şofer profesionist;
- licenţa de transport;
- licenţa de execuţie (anexa la licenţa de transport);
- secţia consulară îşi rezervă dreptul de a solicita documente suplimentare:

1. pentru rutele regulate:
- legitimatie/certificat de atestare profesională;
- autorizaţie pe rută;

2. pentru rutele neregulate:
- legitimatie/certificat de atestare profesională;
- carnet interbus, foile de parcurs, lista pasageri, data şi ora deplasărilor.

ACTIVITĂŢI SPORTIVE (C/SP) (pentru participanţii la evenimente sportive internaţionale şi persoanele care îi însoţesc, în calitate profesională - art. 4, alin. 1, lit. i din Acordul CE-Moldova )

- o invitaţie scrisă din partea organizaţiei-gazdă: autorităţi competente, federaţii sportive sau comitete olimpice naţionale ale statelor membre;
- lista oficiala a delegaţiei, cu precizarea calităţii fiecărui membru, confirmată atât de organizaţia-gazdă, cât şi de clubul invitat;
- documente care să ateste calitatea de sportiv;
- secţia consulară îşi rezervă dreptul de a solicita documente suplimentare.

ALTE ACTIVITĂŢI (C/ZA) (culturale, ştiinţifice, umanitare, tratament medical de scurtă durată sau alte activităţi care nu contravin legilor române)

Pentru toate aceste activităţi este necesară:
- dovada mijloacelor de întreţinere în cuantum de 50 euro/zi pentru întreaga perioadă, dar nu mai puţin de 500 euro ori echivalentul în valută convertibilă.

A. pentru membrii permanenţi ai delegaţiilor oficiale care, ca urmare a unei invitaţii oficiale adresate Republicii Moldova, participă la reuniuni, consultări, negocieri sau programe de schimb, precum şi la evenimente organizate de instituţii interguvernamentale pe teritoriul statelor membre:

- o scrisoare emisă de o autoritate a Republicii Moldova, care să confirme că solicitantul este un membru al delegaţiei acestei ţări care călătoreşte pe teritoriul celeilalte părţi în scopul participării la evenimentele menţionate anterior, scrisoare însoţită de
- o copie a invitaţiei oficiale.

B. pentru membrii profesiilor liberale care participă la expoziţii internaţionale, conferinţe şi simpozioane, seminarii sau alte evenimente similare organizate pe teritoriile statelor membre:

- o invitaţie scrisă din partea organizaţiei-gazdă care să confirme că persoana respectivă participă la eveniment.

C. pentru membrii echipajelor de pe trenuri, de pe vagoane frigorifice şi locomotive ale trenurilor internaţionale, care călătoresc pe teritoriile statelor membre:

- o solicitare scrisă din partea societăţii de căi ferate competente din Republica Moldova, în care se specifică scopul, durata şi frecvenţa călătoriilor.

D. pentru jurnalişti:

- un certificat sau un alt document eliberat de o organizaţie este un jurnalist calificat;
- un document eliberat de angajatorul persoanei în cauză, care stipulează că scopul călătoriei îl reprezintă desfăşurarea unei activităţi de natură jurnalistică în România.

E. pentru persoanele care participă la activităţi ştiinţifice, culturale şi artistice, inclusiv programe de schimb între universităţi şi alte tipuri de programe de schimb:

- o invitaţie scrisă din partea unei organizaţii-gazdă de a participa la aceste activităţi;
- acordul de parteneriat între instituţiile din cele două ţări participante la activităţile respective;

F. pentru elevii, studenţii instituţiilor universitare şi postuniversitare şi profesorii însoţitori care întreprind călătorii de studii sau formare profesională, inclusiv în cadrul programelor de schimb, precum şi al altor activităţi educaţionale conexe:

- o invitaţie scrisă sau o adeverinţă de înscriere din partea universităţii, colegiului sau şcolii-gazdă sau carnete de student sau certificate pentru cursurile care vor fi urmate
- documente care să ateste calitatea de elev/student sau nivelul studiilor efectuate până în prezent.

G. pentru participanţii la programe oficiale de schimb organizate de oraşe înfrăţite şi alte localităţi:

- o invitaţie scrisă din partea şefilor administraţiei/primarilor acestor oraşe sau a localităţilor respective;
- documentul care să ateste calitatea de oraş înfrăţit;
- acordul de parteneriat;
- demers din partea organizaţiei locale;
- legitimaţie

H. pentru reprezentanţii organizaţiilor societăţii civile care întreprind călătorii în scopul formării profesionale, al participării la seminarii, conferinţe, inclusiv în cadrul programelor de schimb:

- o invitaţie scrisă din partea organizaţiei-gazdă;
- o confirmare că persoana respectivă reprezintă organizaţia societăţii civile;
- dovada constituirii unei astfel de organizaţii de la registrul competent, eliberată de o autoritate de stat, în conformitate cu legislaţia naţională;

I. pentru persoanele care asistă la ceremonii funerare:

- un document oficial care să confirme decesul;
- legătura de rudenie sau alt tip de legătură dintre solicitant şi decedat.

J. pentru vizitarea cimitirelor civile şi militare:

- un document oficial care să confirme existenţa şi conservarea mormântului;
- legătura de rudenie sau alt tip de legătură dintre solicitant şi decedat.

K. pentru persoanele care călătoresc în scopuri medicale şi persoanele care trebuie să le însoţească:

- un document oficial din partea instituţiei medicale, care să confirme necesitatea îngrijirii medicale în această instituţie şi necesitatea de a fi însoţit;
- dovada mijloacelor financiare suficiente pentru achitarea tratamentului medical.
- un certificat eliberat de autorităţile din Republica Moldova care să ateste starea de sănătate a solicitantului

L. pentru pensionari:

- documente doveditoare (carnet de pensionar)

Vize de lungă şedere

Viza de lungă şedere se acordă străinilor la cerere, pentru o perioadă de 90 zile, cu una sau mai multe călătorii. Permite străinilor intraţi pe teritoriul României să solicite prelungirea dreptului de şedere temporară şi să obţină un permis de şedere.

Important: Toată documentaţia justificativă a scopului călătoriei in România trebuie prezentată în original + fotocopie (xerox).

I. Documente obligatorii necesare tuturor categoriilor de vize de lungă şedere:

- formularul de cerere completat integral (cu majuscule) şi semnat în faţa funcţionarului de la ghişeu;
- paşaport valabil, în original şi copie. Valabilitatea documentului de călătorie trebuie să depăşească valabilitatea vizei solicitate cu cel puţin trei luni;
- buletin de identitate și fișa de însoțire (original și copie simplă);
- 2 fotografii recente tip paşaport (3,5 cm x 4,5 cm) color, realizate din faţă, pe un fundal luminos, fiind vizibile toate caracteristicile feţei;
- asigurare medicală (30.000 euro), valabilă pentru toată durata vizei (excepţie categoria D/VF pentru membrii de familie ai cetăţenilor UE);
- certificatul de cazier judiciar sau alt document cu aceeaşi valoare juridică (excepţie categoria D/VF pentru membrii de familie ai cetăţenilor UE);
- dovada mijloacelor de întreţinere se face prin: card bancar internaţional personal al solicitantului de viză (original şi copie) şi extrasul de la bancomat sau extrasul contului bancar din care să rezulte suma deţinută de titular; nu se acceptă certificate bancare şi bani în numerar.
- certificat de naştere
- secţia consulară îşi rezervă dreptul de a solicita documente suplimentare.
II. Documente specifice necesare diferitelor categorii de vize de lungă şedere

ACTIVITĂŢI ECONOMICE (D/AE)

Se acordă străinilor care urmează să desfăşoare activităţi economice în mod independent sau în cadrul unor asociaţii familiale, în conformitate cu Legea privind organizarea şi desfăşurarea unor activităţi economice de către persoane fizice şi care prezintă:

- dovada îndeplinirii condiţiilor referitoare la atestarea pregătirii profesionale, prevăzute de legea privind organizarea şi desfăşurarea unor activităţi economice de către persoane fizice;

ACTIVITĂŢI PROFESIONALE (D/AP)

Se acordă străinilor care urmează să desfăşoare aceste activităţi în conformitate cu legile speciale care reglementează condiţiile de exercitare a profesiilor respective şi care fac:

- dovada îndeplinirii condiţiilor legale de exercitare a profesiilor respective;
- dovada faptului că în ţara de origine practică o profesie similară cu cea pe care intenţionează să o desfăşoare în România;

ACTIVITĂŢI COMERCIALE (D/AC)

Acest tip de viză se acordă, pe baza avizului Centrului Român pentru Promovarea Comerţului şi Investiţiilor Străine, străinilor care sunt acţionari ori asociaţi, cu atribuţii de conducere sau de administrare, ai unor societăţi comerciale, persoane juridice române:

Avizul Centrului Român pentru Promovarea Comerţului şi Investiţiilor Străine este valabil 6 luni de la data emiterii şi are drept scop constatarea îndeplinirii condiţiilor tehnice şi de utilitate economică a activităţii ce urmează a fi desfăşurată de către străin.

ANGAJARE ÎN MUNCĂ (D/AM)

Se acordă străinilor pe baza autorizaţiei de muncă eliberate de Oficiul Român pentru Imigrări, prezentând:

- aviz de muncă pentru lucrător permanent;
- dovada mijloacelor de întreţinere la nivelul salariului minim garantat în plată pentru întreaga perioadă înscrisă în viză;

Străinul poate solicita viza de lungă şedere pentru angajare în muncă în termen de 60 de zile de la eliberarea autorizaţiei. Viza se aprobă de Centrul Naţional de Vize.

Exceptii: Se acordă viza D/AM fără autorizaţie de muncă următoarelor categorii de străini:

a. străinilor al căror acces fără autorizație de muncă pe piața muncii din România este stabilit în textul acordurilor, convențiilor sau înțelegerilor la care România este parte;
b. străinilor care desfășoară activități didactice, științifice sau alte categorii de activități specifice cu caracter temporar în instituții de profil acreditate din România, în baza unor acorduri bilaterale sau în baza ordinului ministrului de resort;
c. străinilor care urmeaza sa desfasoare pe teritoriul României activitati temporare solicitate de ministere sau de alte organe ale administratiei publice centrale sau locale ori de autoritati administrative autonome;
d. străinilor care sunt numiți șefi de filiale, reprezentanta sau de sucursala ai unei companii de pe teritoriul României careare sediul in străinatate, iar la data solicitării nu sunt asociați, acționari sau administratori la o persoană juridică română.

DETAŞARE (D/DT)

Se acordă străinilor pe baza autorizaţiei de muncă pentru lucrători detaşaţi eliberată de Oficiul Român pentru Imigrări, prezentând:

- aviz de muncă pentru lucrător detaşat;
- dovada mijloacelor de întreţinere la nivelul salariului minim garantat în plată pentru întreaga perioadă înscrisă în viză;

Străinul poate solicita viza de lungă şedere pentru angajare în muncă în termen de 60 de zile de la eliberarea autorizaţiei. Viza se aprobă de Centrul Naţional de Vize.

STUDII (D/SD)

Poate fi acordată, la cerere, străinilor care solicită intrarea pe teritoriul României în calitate de student sau care participă la un program de schimb de elevi, prezentând:

a) în cazul studenţilor:

- dovada de acceptare la studii eliberată de Ministerul Educaţiei Naționale, din care să rezulte că va urma o formă de învăţământ de zi
- dovada achitării taxei de studii pentru cel puţin un an de studii
- dovada mijloacelor de întreţinere, în cuantum de cel puţin salariul minim net pe ţară lunar, pentru întreaga perioadă înscrisă în viză
- încuviinţarea părinţilor sau a tutorelui cu privire la şederea în scop de studii pe teritoriul României, dacă străinul este minor

b) în cazul străinilor care participă la un program de schimb de elevi:

- dovada de acceptare la studii eliberată de Ministerul Educaţiei Nașionale, din care să rezulte că va urma o formă de învăţământ de zi
- dovada de participare într-un program de schimb de elevi, realizat de o organizaţie constituită în condiţiile legii şi recunoscută pentru acest scop
- dovada din partea organizaţiei care realizează schimbul de elevi, din care să rezulte că aceasta va asigura mijloacele de întreţinere şi eventualele costuri privind îndepărtarea
- dovada privind asigurarea cazării la o familie selectată de către organizaţia care realizează schimbul de elevi şi care deţine un spaţiu de locuit considerat normal pentru o familie din România
- încuviinţarea părinţilor sau a tutorelui cu privire la şederea în scop de studii pe teritoriul României, dacă străinul este minor (original+fotocopie).

٭ Calitatea de student o au străinii acceptaţi la studii de către o instituţie de învăţământ de stat sau particulară, acreditată potrivit legii, inclusiv pentru participarea la cursuri de doctorat.
٭ Străinii care participă la un program de schimb de elevi trebuie să aibă vârsta cuprinsă, de regulă, între 7 şi 19 ani.
٭ Străinii bursieri ai statului român, precum şi cei de etnie română nu sunt obligaţi să prezinte dovada mijloacelor de întreţinere.
٭ Viza se acordă şi străinilor acceptaţi la studii în baza documentelor internaţionale la care România este parte.

REÎNTREGIREA FAMILIEI (D/VF)

I. Sponsorul posesor al unui permis de şedere temporară valabil un an, al unui permis de şedere permanentă sau beneficiar al statutului de refugiat ori al protecţiei subsidiare poate solicita reîntregirea familiei, cu obligativitatea obţinerii prealabile a aprobării din partea Inspectoratului General Pentru imigrări, pentru:

- soţ/soţie;
- copiii minori necăsătoriţi ai sponsorului sau ai soţului/soţiei, inclusiv cei adoptaţi şi care se află în întreţinerea efectivă a sponsorului sau a soţului/soţiei

Excepţie: Străinii titulari ai unui drept de şedere pentru desfăşurarea de activităţi de cercetare ştiinţifică, pot solicita reîntregirea familiei, chiar dacă valabilitatea permisului de şedere este mai mică de un an.

II. Inspectoratul General pentru Imigrări poate aproba, dacă sunt întrunite condiţiile prevăzute de lege, reîntregirea familiei şi pentru următoarele categorii:

- rudele de gradul I în linie ascendentă ale sponsorului sau ale sotului /sotiei, in cazul in care nu se pot întreţine singure şi nu se bucură de un sprijin familial adecvat în ţara de origine;
- copiii adulţi necăsătoriţi ai sponsorului sau ai soţului/soţiei, în cazul în care aceştia nu se pot întreţine singuri din motive medicale.
- rudele de gradul I în linie ascendentă sau tutorele legal al minorului neînsoţit beneficiar al statutului de refugiat sau al protecţiei subsidiare
- orice altă rudă a acestuia (atunci când tutorele legal sau rudele de gradul I în line ascendentă nu există sau nu pot fi identificate)
- soţul/soţia şi copiii minori necăsătoriţi ai străinilor titulari ai unui drept de şedere în scop de studii, cu condiţia ca data încheierii căsătoriei să fie anterioară obţinerii dreptului de şedere.
- soţul/soţia străinului beneficiar al statutului de refugiat sau al protecţiei subsidiare, numai dacă data la care a fost încheiată căsătoria este anterioară obţinerii uneia dintre aceste forme de protecţie.

Aprobarea cererii de reîntregire a familiei va fi comunicată în scris solicitantului, în vederea transmiterii acesteia membrilor de familie interesaţi, care o prezintă la misiunea diplomatică sau la oficiul consular odată cu cererea de acordare a vizei române.

Pot solicita viză pentru reîntregirea familiei şi următoarele categorii de persoane:

- străinii căsătoriţi cu cetăţeni români (nu este obligatorie obţinerea prealabilă a aprobării Inspectoratului General pentru Imigrări);
- străinii necăsătoriţi care convieţuiesc cu cetăţeni români necăsătoriţi, dacă au cel puţin un copil împreună, denumiţi în continuare parteneri;
- copiii cetăţeanului român, ai soţului/soţiei sau ai partenerului, inclusiv cei adoptaţi, care nu au împlinit vârsta de 21 de ani sau care se află în întreţinerea cetăţeanului român, a soţului/soţiei sau a partenerului
- rudele de gradul I în linie ascendentă ale cetăţeanului român sau ale soţului/soţiei acestuia.

ACTIVITĂŢI DE CERCETARE ŞTIINŢIFICĂ (D/CS)

Se acordă străinilor în baza avizului Autorităţii Naţionale pentru Cercetare Ştiinţifică.

ACTIVITĂŢI RELIGIOASE (D/AR)

Se acordă străinilor în baza avizului Secretariatului de Stat pentru Culte, cu obligativitatea prezentării următoarelor documente:

- o dovadă a calităţii de reprezentant al unei organizaţii religioase legal înfiinţată în România
- o dovadă a cazării, pe termen lung, în România
- certificat medical din care să rezulte că nu suferă de boli care pot pune în pericol sănătatea publică

ALTE SCOPURI (D/AS)

Viza se acordă acelor categorii de străini care:

I. sunt desemnaţi ca administratori ai unei societăţi comerciale, dacă fac dovada că îndeplinesc în mod cumulativ următoarele condiţii:

- au calitatea de administrator;
- la data solicitării nu sunt asociaţi sau acţionari la societatea comercială în cauză sau la altă persoană juridică română şi nu au avut aceste calităţi în ultimii doi ani;
- la societatea comercială în cauză nu mai există un alt străin care a obţinut un drept de şedere în acest scop;
- societatea comercială în cauză a realizat un aport de capital sau transfer de tehnologie de cel puţin 50.000 euro;

II. solicită intrarea pe teritoriul României în scopul formării profesionale neremunerate în cadrul unei întreprinderi din sectorul public sau privat, autorizate în condiţiile legii să desfăşoare astfel de activităţi, dacă fac dovada că îndeplinesc cumulativ următoarele condiţii:

- au încheiat un contract de formare pentru participarea neremunerată la o formă de pregătire în cadrul unui furnizor de pregătire profesională acreditat ori în cadrul unei întreprinderi din sectorul public sau privat, autorizate în condiţiile legii să desfăşoare astfel de activităţi;
- dispun de mijloace de întreţinere în cuantum de cel puţin salariul mediu brut pe economie lunar pentru întreaga perioadă înscrisă în viză;
- au încuviinţarea părinţilor sau a tutorelui cu privire la şederea pe teritoriul României în acest scop, dacă străinul este minor;

III. persoanelor care desfăşoară activităţi în cadrul unor programe de voluntariat, dacă fac dovada că îndeplinesc în mod cumulativ următoarele condiţii:

- au încheiat un contract de voluntariat cu o persoană juridică de drept public sau privat fără scop lucrativ, denumită în continuare organizaţie-gazdă, în cuprinsul căruia se face menţiune cu privire la activitatea pe care urmează să o desfăşoare, condiţiile în care sunt supravegheaţi în îndeplinirea sarcinilor, precum şi la orele de lucru;
- organizaţia-gazdă asigură cazarea, mijloacele de întreţinere şi asigurarea medicală pentru întreaga perioadă de valabilitate a vizei, precum şi eventualele costuri privind îndepărtarea;
- îndeplinesc condiţia de vârstă (peste 14 ani inclusiv);
- au încuviinţarea părinţilor sau a tutorelui cu privire la şederea pe teritoriul României în acest scop, dacă străinul este minor;

IV. persoanelor care urmează tratament medical de lungă durată, în cadrul instituţiilor medicale publice sau private, dacă:

- prezintă scrisoare de acceptare din partea instituţiilor respective, în care să fie precizate diagnosticul şi durata tratamentului.

Această viză poate fi acordată şi pentru un eventual însoţitor, care asistă străinul aflat în imposibilitatea de a se îngriji singur, dacă acest lucru este menţionat expres în scrisoarea de acceptare.

V. persoanelor care desfăşoară alte activităţi ce nu contravin legilor române, dacă îşi justifică prezenţa pe teritoriul României.

Permise de mic trafic

Secţia consulară a Ambasadei României la Chişinău are competenţă de procesare a cererilor de permis de mic trafic în următoarele regiuni: Raionul Călărași, Raionul Hâncești, Raionul Ialoveni (satul Horodca), Raionul Cimișlia, Raionul Nisporeni, Raionul Strășeni (satele: Căpriana, Dolna, Lozova, Stejăreni, Huzun, Micleușeni și Vorniceni).

Consulatul General al României la Cahul are competenţă de procesare a cererilor de permis de mic trafic numai pentru persoanele care locuiesc în raioanele Basarabeasca, Cantemir, Cahul, Cimişlia, Leova, Taraclia sau în Unitatea Teritoriala Autonomă Găgăuzia la o distanta de maxim 30 de km de frontieră.

Începând cu data de 01 martie 2010, Secția Consulară a Ambasadei României la Chisinău (str. Grigore Ureche Nr.2) primeşte cererile pentru permise de mic trafic care le vor permite cetăţenilor moldoveni să călătorească în zona de frontieră a României fără vize. Cererile pot fi depuse în intervalul de timp 08.00 - 10.00 în zilele de lucru.

Pot solicita permise de mic trafic numai cetăţenii Republicii Moldova care locuiesc în zona de frontieră, vecină cu România, pe o distanţă de 30 kilometri, în baza unor motivaţii, susţinute cu documente procurate din zona de frontieră română. Potrivit acordului, persoanele care locuiesc în mod legal, de cel puţin 1 an, în zona de frontieră pot primi permise de mic trafic la frontieră, pentru o perioadă de la doi la cinci ani, în baza cărora pot călători în statul vecin pe o distanţă de până la 50 km de la graniţă.

Pentru obţinerea permisului de mic trafic de frontieră, solicitanţii sunt rugaţi să se prezinte personal şi să prezinte o serie de acte:

1. cerere tip (poate fi descărcată de pe site (http://chisinau.mae.ro) sau de la ghişeele Secţiei Consulare a Ambasadei României la Chişinău), trebuie să fie completată personal de către solicitant;
2. fotografie tip paşaport; paşaport valabil pentru cel puţin doi ani;
3. documente care atestă că solicitantul locuieşte legal în zona de frontieră de cel puţin un an;
4. declaraţii pe proprie răspundere tip (pot fi descărcată de pe site (http://chisinau.mae.ro) sau de la ghişeele Secţiei Consulare a Ambasadei României la Chişinău), care justifică motivele întemeiate pentru trecerea frecventă a frontierei şi se semnează în faţa funcţionarului consular.

Eliberarea permisului de mic trafic de frontieră pentru adulţi

Rezidenţii în zona de frontieră pot trece frontiera comună a statelor Părţilor contractante în conformitate cu regimul privind micul trafic de frontieră în următoarele condiţii:

• sunt în posesia permisului de mic trafic de frontieră şi a paşaportului valabil;
• nu reprezintă o ameninţare pentru ordinea publică, siguranţa naţională, sănătatea publică sau relaţiile internaţionale ale statelor Părţilor contractante.
• nu fac obiectul unei expulzări sau interdicţii, ori împotriva lor nu au fost introduse alerte în bazele de date ale statelor Părţilor contractante, cu scopul de a le fi refuzată intrarea.

Pentru obţinerea permisului de mic trafic de frontieră trebuie depuse următoarele documente:

• cerere tip; cererile se completeaza cu cerneala de culoare neagră, personal, de către solicitant, în faţa lucrătorului consular şi se semneaza de solicitant în interiorul chenarului anume desemnat, fără a se depăşi conturul chenarului;
• o fotografie color tip pasaport (3,5 x 4,5 cm), de data recentă; capul trebuie sa fie centrat, la o distanță de 0,5 cm de marginea superioară și de cele laterale iar umerii să apară ân cadru; fotografia să fie din față pe un fundal monocolor alb; ochii trebuie sa fie perfect vizibili chiar la purtătorii de ochelari; fotografia se face cu capul descoperit.
• paşaport valabil; valabilitatea permisului nu poate depăşi valabilitatea paşaportului.
• documente care atestă că solicitantul locuieşte legal în zona de frontieră, de cel putin un an (buletin de identitate şi anexa din care rezultă că solicitantul locuieşte în zona de frontieră de cel puţin un an; permisul de şedere pentru cetăţenii străini; buletin de identitate pentru apatrizi); atunci când din conţinutul documentelor nu reiese perioada în care persoana a locuit legal în zona de frontieră, acestea vor fi însoţite de un certificat clarificator eliberat pe hârtie cu antet, semnat şi stampilat de autoritatea care a emis documentul respectiv.
• documente care dovedesc că există motive întemeiate pentru trecerea frecventă a frontierei comune statelor Părţilor contractante, în temeiul regimului privind micul trafic de frontieră;

În funcţie de motivul deplasării, dovada temeiniciei acestuia se poate face cu unul din următoarele acte:

a) Menţinerea relaţiilor de familie prin vizitarea rudelor
- Declaratie pe proprie răspundere în care se specifică gradul de rudenie cu persoana vizitată, sau
- Invitaţie din partea rudelor din România.

b) Însoţirea rudelor pentru acordarea de asistenţă medicală
- Declaraţie pe propria răspundere în care se specifică diagnosticul şi necesitatea de efectuare a tratamentului medical în România, sau
- Atestat medical din care să reiasă diagnosticul sau recomandarea de tratament în România.

c) Participare la programe în domeniul economic şi schimburi în domeniile economic, ştiinţific, cultural, medical, sportiv, mass media sau în domeniul educaţiei
- Declaraţie pe propria răspundere prin care se specifică denumirea şi datele de contact ale persoanei juridice care organizează evenimentele din care să reiasă, sau continuitatea activităţilor
- Scrisoare în original din partea organizatorilor evenimentului din care să reiasă continuitatea activităţilor precum şi perioada pe care acţiunile ar urma să se desfăşoare.

d) Promovarea unor interese economice şi desfăşurarea de activităţi de sprijin economic
- Declaraţie pe propria răspundere prin care se specifică denumirea şi datele de contact ale persoanei juridice care organizează evenimentele din care să reiasă caracterul de promovare şi de sprijin economic şi perioada în care acţiunile ar urma să se desfăşoare, sau
- Scrisoare, în original, din partea persoanei juridice care organizează evenimentele din care să reiasă caracterul de promovare şi de sprijin economic şi perioada în care acţiunile ar urma să se desfăşoare.

e) Rezolvarea problemelor de natură juridică
- Declaraţie pe propria răspundere în care se explică problema ce urmează a fi soluţionată, sau
- Citaţie/invitaţie din partea organului judiciar sau administrativ competent să soluţioneze cauza.

f) Vizitarea mormintelor rudelor
- Declaraţie pe propria răspundere privind relaţia de rudenie între solicitant şi persoana decedată, precum şi localitatea unde se află mormântul respectiv, sau
- Corespondenţă, din care să rezulte relaţia de rudenie.

g) Alte motive întemeiate
- Declaraţie pe propria răspundere în care să se explice detaliat motivul şi temeinicia lui; se vor ataşa acte doveditoare ale temeiniciei motivului, în măsura în care există.

Eliberarea permisului de mic trafic de frontieră pentru copii

Prin copil se înţelege persoana care nu a împlinit 18 ani până în ziua depunerii cererii de obţinere a permisului de mic trafic de frontieră. Acordul distinge doua situaţii: copiii care posedă paşaport individual şi copiii care sunt inscrişi în paşaportul unuia dintre părinţi.

A. Situaţia în care copiii posedă paşapoarte individuale

Copiilor rezidenţi în zona de frontieră li se poate elibera permisul de mic trafic de frontieră iniţial cu valabilitate de 2 ani, fără a putea depăşi perioada de valabilitate a paşaportului.
Copiii rezidenţii în zona de frontieră pot trece frontiera comună a statelor Părţilor contractante în conformitate cu regimul privind micul trafic de frontieră în următoarele condiţii:

1. sunt în posesia permisului de mic trafic de frontieră şi a paşaportului valabil;
2. nu reprezintă o ameninţare pentru ordinea publică, siguranţa naţională, sănătatea publică sau relaţiile internaţionale ale statelor Părţilor contractante;
3. nu fac obiectul unei expulzări sau interdicţii, ori împotriva lor nu au fost introduse alerte în bazele de date ale statelor Părţilor contractante, cu scopul de a le fi refuzată intrarea;
4. sunt însoţiţi de cel puţin unul dintre părinţi sau de tutore;
5. părinţii prezintă o declaraţie comună, Declaratie pe proprie răspundere, prin care consimt la eliberarea permisului de mic trafic; dacă unul dintre părinţi nu se poate deplasa la oficiul consular îşi va exprima acordul printr-o declaraţie în formă autentică dată în faţa unui notar public; în cazul în care copilul este incredinţat de instanţa judecătorească unui singur părinte sau tutore, declaraţia pe proprie răspundere este semnată şi prezentată de către acesta. Declaraţia pe proprie răspundere va fi semnată în faţa funcţionarului consular.

Pentru obţinerea permisului de mic trafic de frontieră trebuie depuse următoarele documente:

1. cerere tip; cererile, personal, de către părinte, în faţa lucrătorului consular şi se semnează de părinte în interiorul chenarului anume desemnat, fără a se depăsi conturul chenarului;
2. o fotografie (a copilului) color, tip pasaport (3,5 x 4,5 cm), de data recentă; capul trebuie să fie centrat, la o distanță de 0,5 cm de marginea superioară și de cele laterale iar umerii să apară în cadru; fotografia să fie din față pe un fundal monocolor alb; ochii trebuie sa fie perfect vizibili chiar la purtătorii de ochelari; fotografia se face cu capul descoperit.
3. paşaport valabil; valabilitatea permisului nu poate depăşi valabilitatea paşaportului;
4. Declarație pe proprie răspundere semnată în faţa funcţionarului consular, de ambii părinţi sau de părintele căruia instanţa judecătorească i-a încredinţat copilul spre creştere şi educare; dacă unul dintre părinţi nu se poate deplasa la oficiul consular îşi va exprima acordul printr-o declaraţie în formă autentică dată în faţa unui notar public.
5. copie legalizată de pe hotărârea judecătorescă de încredinţare unuia dintre părinţi a copilului, dacă este cazul
6. documente care atestă că minorul locuieşte legal în zona de frontieră, de cel putin un an (buletin de identitate dacă este cazul sau al părinţilor sau părintelui/tutorelui căruia minorului i-a fost încredinţat prin hotărâre judecătorească; permisul de şedere pentru cetăţenii străini; buletin de identitate pentru apatrizi); atunci când din conţinutul documentelor nu reiese perioada în care copilul a locuit legal în zona de frontieră, acestea vor fi însoţite de un certificat clarificator eliberat pe hârtie cu antet, semnat şi stampilat de autoritatea comptenetă a emite paşapoartele respectiv permisele de şedere.
7. documente care dovedesc că există motive întemeiate pentru trecerea frecventă a frontierei comune statelor Părţilor contractante, în temeiul regimului privind micul trafic de frontieră; motivele pentru care se solicită permisul pentru copil pot fi legate de persoana copilului sau de unul din părinţii săi.

Lista actelor doveditoare prin care se justifică motivele întemeiate pentru trecerea frecventă a frontierei. În funcţie de motivul deplasării, dovada temeiniciei acestuia se poate face cu unul din următoarele acte:

a) Menţinerea relaţiilor de familie prin vizitarea rudelor
- Declaratie pe proprie răspundere în care se specifică gradul de rudenie cu persoana vizitată, sau
- Invitaţie din partea rudelor din România.

b) Însoţirea rudelor pentru acordarea de asistenţă medicală
- Declaraţie pe propria răspundere în care se specifică diagnosticul şi necesitatea de efectuare a tratamentului medical în România, sau
- Atestat medical din care să reiasă diagnosticul sau recomandarea de tratament în România.

c) Participare la programe în domeniul economic şi schimburi în domeniile economic, ştiinţific, cultural, medical, sportiv, mass media sau în domeniul educaţiei
- Declaraţie pe propria răspundere prin care se specifică denumirea şi datele de contact ale persoanei juridice care organizează evenimentele din care să reiasă continuitatea activităţilor, sau
- Scrisoare în original din partea organizatorilor evenimentului din care să reiasă continuitatea activităţilor precum şi perioada pe care acţiunile ar urma să se desfăşoare.

d) Promovarea unor interese economice şi desfăşurarea de activităţi de sprijin economic
- Declaraţie pe propria răspundere prin care se specifică denumirea şi datele de contact ale persoanei juridice care organizează evenimentele din care să reiasă caracterul de promovare şi de sprijin economic şi perioada în care acţiunile ar urma să se desfăşoare, sau
- Scrisoare, în original, din partea persoanei juridice care organizează evenimentele din care să reiasă caracterul de promovare şi de sprijin economic şi perioada în care acţiunile ar urma să se desfăşoare.

e) Rezolvarea problemelor de natură juridică
- Declaraţie pe propria răspundere în care se explică problema ce urmează a fi soluţionată, sau
- Citaţie/invitaţie din partea organului judiciar sau administrativ competent să soluţioneze cauza.

f) Vizitarea mormintelor rudelor
- Declaraţie pe propria răspundere privind relaţia de rudenie între solicitant şi persoana decedată, precum şi localitatea unde se află mormântul respectiv, sau
- Corespondenţă, din care să rezulte relaţia de rudenie.

g) Alte motive întemeiate
- Declaraţie pe propria răspundere în care să se explice detaliat motivul şi temeinicia lui; se vor ataşa acte doveditoare ale temeiniciei motivului, în măsura în care există.

B. Situaţia în care copiii sunt incluşi în paşaportul unuia dintre părinţi
Se vor urma instrucţiunile de la litera A ce reglementează procedura în cazul copiilor posesori de paşapoarte individuale, cu următoarele precizări:

Pentru emiterea permisului pe o perioadă de 2 ani, recomandăm să se aibă în vedere obţinerea unui paşaport individual pentru minorii în vârsta de 14 ani deoarece dacă rămâne inclus în paşaportul unui părinte permisul nu poate fi emis pe o perioadă care să depăşească data la care copilul a împlinit vârsta de 16 ani.

Precizări:
Autorităţile române competente se vor asigura că:

• Solicitanţii de permise de mic trafic de frontieră nu reprezintă o ameninţare pentru ordinea publică, siguranţa naţională, sănătatea publică ale oricăruia dintre statele membre ale Uniunii Europene;
• Solicitanţii nu fac obiectul unei expulzări sau interdicţii, ori împotriva lor nu au fost introduse alerte în bazele de date ale României, cu scopul de a le fi refuzată intrarea.
• Autorităţile de frontieră vor verifica la intrarea şi ieşirea din România dacă posesorii de permise de mic trafic de frontieră mai îndeplinesc la data controlului condiţiile prevăzute în Acord.
• Verificările prealabile şi procedura de emitere a permisului vor dura până la 60 zile.
• Permisele se vor emite gratuit până la aderarea României la Spaţiul Schengen.
• Rezidenţilor în zona de frontieră le poate fi eliberat permisul de mic trafic de frontieră iniţial cu valabilitate de 2 ani, fără a putea depăşi perioada de valabilitate a paşaportului titularului.
• Cererile care nu au ataşate toate documentele solicitate NU pot fi preluate/prelucrate.
• Decizia cu privire la soluţionarea solicitării dv. va fi transmisă pe cale poştală, în cel mult 60 zile. Destinatarul va achita taxele poştale.
• Toate documentele vor fi prezentate în limba română. Documentele redactate în alte limbi vor fi traduse în limba română la unul din traducătorii autorizati, iar sigiliul şi semnătura traducătorului vor fi legalizate de un notar public.
• Declaraţiile pe propria răspundere se semnează obligatoriu în faţa funcţionarului consular, la depunerea dosarului.

Intrarea pe teritoriul României vă poate fi refuzată atunci când:

• aveţi interdicţie de intrare pe teritoriul Romaniei sau aţi fost declarat indezirabil (anterior);
• sunteţi considerat a reprezenta un pericol pentru securitatea națională, ordinea, morala sau sănătatea publică;
• aţi încălcat anterior, în mod nejustificat, scopul declarat la obţinerea vizei sau, după caz, la intrarea pe teritoriul României ori naţi încercat să treceţi frontiera României cu documente false;
• pe numele Dvs.au fost introduse alerte în Sistemul Informatic Schengen în scopul refuzării intrării;
• autorităţile române sunt semnalate de organizaţii internaţionale la care România este parte, precum şi de instituţiile specializate în combaterea terorismului că finanţează, pregătesc, sprijină în orice mod acte teroriste;
• există indicii că faceţi parte din grupuri infracţionale organizate cu caracter transnaţional sau că sprijină în orice mod activitatea acestor grupuri;
• aţi introdus sau aţi încercat să introduceţi ilegal în România alţi străini;
• suferiţi de maladii care pot pune în pericol grav sănătatea publică, stabilite prin ordin al ministerului sănătăţii.

Încălcarea reglementărilor legale cu privire la intrarea şi şederea în scop de muncă pe teritoriul României se sancţionează potrivit dispoziţiilor legale cu amendă de la 100 lei (RON) pana la 1200 lei (RON), în funcţie de gravitatea faptei.

După intrarea în România aveţi următoarele obligaţii:

1. Anunţarea şederii la o Secţie de Poliţie sau la biroul teritorial ORI din localitatea în care vă aflaţi in termen de 3 zile de la data intrării
2. Anunţarea la ORI a schimbărilor situaţiei personale (schimbarea cetăţeniei, căsătorie, divorţ, deces al unui membru de familie, naşterea unui copil etc.), a schimbărilor legate de muncă şi adresă, sau a pierderii/schimbării documentului de trecere a frontierei de stat sau a permisului de şedere.

Pentru contacte:
Secţia Consulară a Ambasadei României în Republica Moldova
Adresa: Chişinău, str. Grigore Ureche nr. 2
Telefon (informații consulare pentru cetățeni români): +373 22 260 737; +373 22 260 747
Fax: +373 22 260 740
E-mail call-center (informații consulare pentru cetățeni români): contact@informatiiconsulare.ro
În cererea de informații precizați orașul și provincia de rezidență, pentru a primi informații consulare specifice în funcție de zona geografică.
Site-web call-center (informații consulare pentru cetățeni români): http://www.informatiiconsulare.ro
E-mail pentru solicitări vize (cetățeni străini): chisinau.vize@mae.ro
Program de lucru: luni-vineri, orele 08:00-16:00.

Permisul de şedere şi cartea de rezident în România
Permisul de şedere temporară
Permisul de şedere permanentă
Cartea de rezidenţă ca membru de familie al unui cetăţean român
Îndepărtarea străinilor
Pensii şi alte drepturi de asigurări sociale
Integrarea socială
Reîntregirea familiei
Accesul la o locuinţă

Permisul de şedere şi cartea de rezident în România

Pentru a putea obţine un permis de şedere sau o carte de rezidenţă (temporară sau permanentă) trebuie să depuneţi la sediul teritorial al Inspectoratului General pentru Imigrări (IGI) o cerere însoţită de documentele doveditoare cerute şi afişate la avizierul de la sediul instituţiei.

Aveţi obligaţia de a înştiinţa IRI de fiecare dată cand în situaţia personală intervin modificări (nume, prenume, cetăţenia, adresa) sau în cazul în care v-aţi pierdut/v-a fost furat documentul care atestă şederea.

În urma depunerii dosarului, solicitantul va primi un răspuns de la IRI în termenul prevăzut de lege. În cazul unui refuz, acesta va fi motivat în scris solicitantului.

Primul permis de şedere sau prima carte de rezident pe teritoriul României va conţine un cod numeric personal (CNP) format din 13 cifre. Acesta vă este acordat o singură dată, indiferent de numărul intrărilor sau de durata perioadei pe care o petreceţi in România, fiind transpus pe toate documentele de şedere temporară sau permanentă pe care le veţi obţine în viitor. Codul numeric personal reprezintă un număr semnificativ ce individualizează o persoană fizică şi constituie singurul identificator pentru toate sistemele informatice care prelucrează date nominale privind persoana fizică. Codul numeric personal se inscrie în actele şi certificatele de stare civilă şi se preia în celelalte acte cu character oficial, emise pe numele persoanei respective, precum şi în Registrul permanent de evidenţă a populaţiei. Deci acest cod este înscris pe carnetul dumneavoastră de conducere (dacă l-aţi obţinut in România), în contractul individual de muncă, în contractele de asigurare, de inchiriere, pe actele de deschidere ale unui cont în bancă, pe fişa medicală sau în evidenţele sistemului de asigurări sociale. Acest cod va fi schimbat doar în cazul în care obţineţi cetăţenia romană.

Permisul de şedere face dovada identităţii dumneavoastră, a adresei de reşedinţă sau de domiciliu pe teritoriul României şi atestă existenţa dreptului de şedere în România, precum şi durata şi scopul pentru care v-a fost acordat acest drept. Aveţi obligaţia de a avea în permanenţă asupra dumneavoastră acest document, de a nu-l înstrăina şi de a-l prezenta organelor autorităţilor competente ori de câte ori vă este solicitat.

Permisul de şedere temporară

Acordarea: permisul poate fi obţinut de cei care au intrat in România fără viză sau în baza unei vize de lungă şedere, dacă îndeplinesc cumulativ următoarele condiţii: deţin un document de călătorie valabil, solicită permisul de şedere in acelaşi scop in care obţinuseră anterior viza de lungă şedere, au respectat anterior scopul pentru care le fusese acordată şederea, deţineau asigurare socială de sănătate, fac dovada deţinerii legale a spaţiului de locuit.

Scopul şederii (informaţie menţionată pe permis): activităţi economice, profesionale şi comerciale, muncă, studii, reîntregirea familiei, activităţi umanitare sau religioase, etc.

Prelungirea permisului se face prin depunerea unei cereri şi a documentelor cerute (afişate la avizierul IRI) cu minim 30 zile înainte de expirarea vizei si a permisului de şedere anterior. Trebuie să aveţi în vedere faptul că puteţi fi chemat la interviu.

Durata prelungirii: 1-5 ani

Străinii titulari ai dreptului de şedere temporară pentru studii pot fi încadraţi în muncă pe teritoriul României fără aviz de angajare, numai cu contract individual de muncă cu timp parţial cu durata muncii de maximum 4 ore pe zi.

Detalii despre șederea de scurtă durată și actele necesare găsiți aici.

Permisul de şedere permanentă

Dacă sunteţi cetăţean al unui stat nonUE/SEE, aveţi un drept de şedere valabil în România şi doriţi să obţineţi şedere pe termen lung pe teritoriul acestui stat, trebuie să îndepliniţi anumite condiţii. Paşii de urmat sunt: solicitaţi acordarea dreptului de şedere pe termen lung la formaţiunile teritoriale ale Inspectoratului General pentru Imigrări din judeţul în care locuiţi, iar dacă raspunsul este pozitiv, depuneţi documentele pentru obţinerea permisului de şedere pe termen lung.

Puteţi obţine acest drept atât ca membru de familie al unui cetăţean român, cât şi pentru alt scop al şederii în România (de exemplu: muncă, activităţi comerciale, reîntregirea familiei, etc.)

Permisul de şedere pe termen lung are o valabilitate de 10 ani în cazul în care sunteţi membru de familie al unui cetăţean român şi de 5 ani dacă aveţi reglementată şederea în România pentru celelalte scopuri prevăzute de lege.

Condiţii pentru acordarea şederii pe termen lung

Pentru a obţine dreptul de şedere pe termen lung trebuie să fi avut o şedere continuă pe teritoriul României în ultimii 5 ani. Şederea este considerată continuă atunci când perioada de absenţă de pe teritoriul României este mai mică de 6 luni consecutive şi nu depăşeşte în total 10 luni şi dacă împotriva dumneavoastră nu a fost dispusă nici o măsură de îndepartare de pe teritoriul naţional.

De asemenea, perioada pentru care v-aţi deplasat în străinătate în vederea desfăşurării unor activităţi de transport internaţional şi pentru care puteţi prezenta înscrisuri doveditoare în acest sens, nu se consideră absenţă de pe teritoriul României.

Perioada de şedere în scop de studii se calculează la jumătate pentru rezidenţa pe termen lung şi nu se ia în calcul şederea conferită de viza de scurtă şedere, viza diplomatică sau de serviciu şi nici cea obţinută pentru desfăşurarea de activităţi ca lucrător sezonier.

Consultaţi lista completă a condiţiilor necesare pentru acordarea rezidenţei permanente şi excepţiile de la acestea.

Nu puteţi primi un drept de şedere pe termen lung în România dacă vă încadraţi în una dintre următoarele categorii:

• aveţi un drept de şedere temporară pentru studii,
• sunteţi solicitant de azil sau beneficiar al protecţiei umanitare temporare sau aveţi protecţia temporară a statului român,
• vă aflaţi în România cu viza de scurtă şedere sau viza/drept de şedere conferit de viza diplomatică sau de serviciu.

Documentele necesare obtinerii dreptului de sedere pe termen lung

Primul pas pentru a va stabili domiciliul in România este obţinerea dreptului de şedere pe termen lung. În acest sens trebuie să depuneţi următoarele documente:

- cerere;
- documentul de trecere a frontierei (paşaport, titlu de călătorie, etc.) în copie şi original;
- acte doveditoare privind spaţiul de locuit (copie și original);
- dovada asigurării sociale de sănătate;
- dovada mijloacelor de întreţinere (sunt exceptaţi membrii de familie ai cetăţenilor români);
- certificatul de cazier judiciar eliberat de autorităţile române;
- documente de stare civilă (dacă este cazul);

Puteţi solicita acordarea dreptului de şedere pe termen lung pentru minori doar dacă aţi primit dumneavoastră acest drept. În acest sens trebuie să depuneţi urmatoarele documente:

- cerere;
- documentul de trecere a frontierei (paşaport, titlu de călătorie, etc.) în copie şi original;
- acte doveditoare privind spatiul de locuit (copie şi original);
- certificatul de naștere tradus şi supralegalizat/apostilat (în funcţie de statul emitent al documentului);
- consimţământul în forma autentică al părintelui care nu are drept de şedere pe termen lung pe teritoriul României.

Cererile pentru acordarea dreptului de şedere pe termen lung vor fi soluţionate în maximum 6 luni, iar pentru motive obiective acest termen se poate prelungi cu înca 3 luni, cu înştiinţarea solicitantului. Veţi primi răspunsul în scris, în 15 zile lucrătoare de la soluţionarea cererii.

Dacă raspunsul este pozitiv, în 30 de zile de la primirea comunicării, trebuie să depuneţi documentele necesare eliberării permisului de şedere pe termen lung la formaţiunea teritorială a Inspectoratului General pentru Imigrări unde a fost înregistrată cererea.

Refuzul acordării dreptului de şedere pe termen lung, precum şi motivele care au stat la baza acestuia se comunică, în scris, solicitantului, în termen de 15 zile lucrătoare de la soluţionarea cererii. Refuzul acordării dreptului de şedere pe termen lung poate fi atacat în termen de 30 de zile de la data comunicării, la Curtea de Apel Bucureşti. Refuzul acordării dreptului de şedere pe termen lung nu produce efecte juridice asupra dreptului de şedere al titularului cererii.

Documentele necesare eliberării permisului de şedere pe termen lung:

- cerere;
- documentul de trecere a frontierei (paşaport, titlu de călătorie, etc.) în copie şi original;
- acte doveditoare privind spaţiul de locuit (copie şi original);
- taxe.

Documentele necesare reînnoirii permisului de şedere pe termen lung:

- cerere;
- documentul de trecere a frontierei (paşaport, titlu de călătorie, etc.) în copie şi original;
- acte doveditoare privind spaţiul de locuit (copie şi original);
- taxe.

Dacă sunteţi titularul unui drept de şedere pe termen lung în România beneficiaţi de tratament egal cu cetăţenii români, în condiţiile legii, astfel:

• puteţi lucra pe teritoriul României fără autorizaţie de muncă, în baza unui contract individual de muncă avizat de Inspectoratul Teritorial de Muncă.
• aveţi acces la toate formele şi nivelurile de învaţământ şi de pregatire profesională, inclusiv la acordarea burselor de studiu, echivalarea studiilor şi recunoasterea diplomelor, a certificatelor, a atestatelor de competenţă şi a calificărilor profesionale,
• vă bucuraţi de securitate şi protecţie socială, asistenţă medicală şi socială,
• beneficiaţi de deducerile la impozit pe venitul global și de scutirile de taxe,
• aveţi acces la bunuri şi servicii publice, inclusiv obţinerea de locuinţe, libertatea de asociere, afiliere şi apartenenţa la o organizaţie sindicală sau profesională.

Dreptul de şedere pe termen lung încetează în următoarele situaţii:

• în cazul anulării sau revocării;
• în cazul obţinerii unui drept de şedere pe termen lung pe teritoriul altui stat;
• în cazul absenţei de pe teritoriul statului român pentru o perioada mai mare de 12 luni consecutive, cu excepţia situaţiei în care, in această perioadă, aţi beneficiat de un drept de şedere temporară într-un stat membru al Uniunii Europene;
• în cazul absenţei de pe teritoriul statului român pe o perioadă mai mare de 6 ani consecutivi, chiar dacă în această perioadă aţi beneficiat de un drept de şedere temporară într-un stat membru al Uniunii Europene;
• la cerere;
• la dobandirea cetăţeniei române;
• in cazul absenţei de pe teritoriul statelor membre ale Uniunii Europene, Spatiului Economic European sau al Confederaţiei Elvețiene, pe o perioadă mai mare de 2 ani consecutivi, a rezidentului pe termen lung, posesor al unui permis de ședere pe termen lung cu menţiunea «fost posesor de Carte albastră a UE», sau a membrilor săi de familie cărora le-a fost acordat statutul de rezident pe termen lung;
• în cazul anulării protecţiei internaţionale în România, iar dreptul de şedere pe termen lung a fost obţinut în această calitate.

În situaţia în care dreptul de şedere pe termen lung va încetat în condiţiile art.70 alin. (3) lit. b),c) sau d) din OUG 194/2002 privind regimul străinilor în România, şi vă aflaţi pe teritoriul României, în termen de 30 de zile de la data comunicării, puteţi solicita eliberarea unui permis de şedere temporară pentru scopurile şi în condiţiile prevăzute în OUG 194/2002 cu modificările şi completările ulterioare (detalii în secțiunea Legislație).

Dacă dreptul de şedere pe termen lung v-a încetat în condiţiile art.70 alin. (3) lit. b) și c) din OUG 194/2002 cu modificările şi completările ulterioare vi se poate acorda un nou drept de şedere pe termen lung, în condiţiile ordonanţei de urgenţă, după o şedere legală şi continuă pe teritoriul României de 12 luni.

Dreptul de şedere pe termen lung al unui fost posesor de Carte albastră a UE nu încetează în cazul în care străinul poate face dovada că a lipsit de pe teritoriul statelor membre ale Uniunii Europene, ale Spatiului Economic European sau al Confederației Elveţiene, pentru a exercita o activitate economică în calitate de angajat remunerat sau de lucrător independent, pentru a exercita o activitate pe bază de voluntariat sau pentru a studia în ţara de origine.

Cartea de rezidenţă ca membru de familie al unui cetăţean român

Tipuri: temporară (acordată pe o perioadă de 6 luni – 5 ani) sau permanentă (acordată pe o perioadă de 10 ani). Se acordă membrilor de familie ai cetăţenilor romani după efectuarea verificărilor de rigoare din partea IGI. Acestea pot consta în: verificarea documentelor care atestă legătura stabilă dintre parteneri, vizite la domiciliu, interviu ,etc.

Beneficii: acces liber pe piaţa forţei de muncă, acces la toate formele de învăţămant şi pregătire profesională, securitate socială, asistenţă şi protecţie socială, posibilitatea de a călători în afara ţării fără viză împreună cu soţul/soţia (rezidenţă temporară) sau neînsoţiţi (rezidenţă permanentă)

Rezidenţa permanentă se solicită în aceleaşi condiţii ca şi şederea permanentă.
Ambele tipuri de carte de rezidenţă pot fi reînnoite succesiv.

Îndepărtarea străinilor

Îndepărtarea de pe teritoriul României reprezintă o măsură luată de către statul român şi vizează anumite categorii de persoane care: se află in imposibilitatea de a-şi prelungi şederea, au primit un răspuns final negativ la solicitarea de azil, au fost declaraţi indezirabili, au comis infracţiuni pentru care li s-a anulat dreptul de şedere, etc.

Decizia de returnare - ordin de părăsire a ţării neinsoţit in termen de 15-90 zile (după caz) de la eliberarea hotărarii - este emisă de către IRI atat la solicitarea străinului, căruia i-a expirat dreptul de şedere cat şi la constatarea unei şederi fără documente legale pe teritoriul Romaniei.

Poate fi contestată în termen de 10 zile de la data comunicării la Curtea de Apel în a cărei rază de competenţă se află formaţiunea teritorială care a emis decizia de returnare. Pentru detalii adiţionale accesați aici.

Indepărtarea sub escortă se aplică pentru străinii care:

• nu au părăsit ţara la termenul de expirare a deciziei de returnare;
• au trecut ilegal frontiera de stat;
• au fost declaraţi indezirabili;
• împotriva lor a fost dispusă măsura de expulzare.

Detalii aici.

Expulzarea

Se poate dispune impotriva străinilor care au săvarşit infracţiuni pe teritoriul României (conform Codului Penal). Pană la punerea in aplicare a expulzării, străinul poate fi luat în custodie publică.

Pensii şi alte drepturi de asigurări sociale

Dacă aveţi permis de şedere permanentă şi îndepliniţi condiţiile legale puteţi beneficia de toate drepturile oferite de legea română. Aceste condiţii se referă, în principal, la stagiul minim de cotizare în sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale şi la vârsta standard pe care trebuie să o împliniţi pentru a avea dreptul la pensie.

În România există patru tipuri de pensii: pensia pentru limită de varstă, pensia anticipată/ anticipată parţială, pensia de invaliditate şi pensia de urmaş. Drepturile de asigurări sociale cuvenite în sistemul public din România, precum şi prestaţiile aferente acestor drepturi se pot transfera în ţările în care asiguraţii îşi stabilesc domiciliul sau reşedinţa, în condiţiile reglementate prin acorduri sau convenţii internaţionale la care România este parte.

În prezent C.N.P.A.S. aplică unele convenţii de reciprocitate în domeniul asigurărilor sociale, fiind respectate principiile egalităţii de tratament în ceea ce priveşte raporturile de muncă şi cel al teritorialităţii. Statele cu care România aplică astfel de convenţii sunt următoarele: Albania, Algeria, Armenia, Coreea de Nord, Libia, Macedonia, Maroc, Moldova, Peru, Rusia, Turcia.

Integrarea socială

În România, politicile de integrare, ca parte constitutivă a politicilor de imigraţie, sunt implementate printr-un cadru legislativ şi instituţional prin care se asigură servicii şi se dezvoltă programe de integrare pentru străini, la nivel central şi local.

Astfel, prin dispoziţiile OG nr. 44/2004 se urmăreşte facilitarea integrării sociale a persoanelor care au dobandit o formă de protecţie in România şi a străinilor care au dobandit un drept de şedere în România.

Integrarea socială este produsul final al unui proces multi-dimesional şi continuu, de „participare activă a străinilor care au dobândit o formă de protecţie sau un drept de şedere în România la viaţa economică, socială şi culturală a societăţii romaneşti, în vederea prevenirii şi combaterii marginalizării sociale, respectiv în vederea adaptării la condiţiile societăţii româneşti”.

Integrarea socială presupune realizarea a patru dimensiuni: cea culturală (care se referă la nivelul de cunoaştere al limbii romane, timpul petrecut in România, asimilarea valorilor de cultură, civilizaţie etc.), cea socială (evaluată prin existenţa prietenilor, căsătoriile mixte, atitudinea nediscriminatorie), cea economică (cuantificată prin posibilitatea de acces la piaţa muncii, locuinţe, educaţie, ingrijirea sănătăţii şi alte servicii), dar şi aceea a opiniei publice (concretizată prin opinia despre străini, reprezentări sociale, prezenţa sau absenţa unor stereotipuri şi prejudecăţi etc.).

Un străin parcurge cu succes procesul de integrare in societatea gazdă dacă: obţine rezultate „vizibile public” şi echivalente cu cele obţinute de cetăţenii stratului respectiv în domenii precum angajare, locuinţă, educaţie, sănătate; dacă menţine legături sociale cu membrii comunităţii cu care se identifică, cu cei ai societăţii gazdă şi cu instituţii ale statului şi dispune de suficiente cunoştinţe de limbă şi cultură încat să se poată simţi in siguranţă şi să işi perceapă situaţia ca fiind stabilă şi similară cu a unui cetăţean al ţării gazdă, fiind astfel încurajat să dobândească cetăţenia ţării gazdă.

Reîntregirea familiei

Plecând de la premisa conform căreia orice persoană care are un drept de şedere temporară în România poate aplica în viitor pentru obţinerea unui drept de şedere permanentă, reunificarea familiei reprezintă un drept fundamental de care puteţi beneficia pentru o mai bună integrare în societatea românească.

Condiţii:

• Dacă aveţi un drept de şedere temporară valabil minim un an sau şedere permanentă puteţi solicita reîntregirea familiei pentru: soţ/soţie, copii minori aflaţi în intreţinere şi, în cazuri excepţionale şi pentru alte rude de gradul I.
• Dacă sunteţi titularul unui permis de şedere pentru studii, puteţi solicita reîntregirea familiei pentru soţ/soţie şi copii minori numai în cazul în care căsătoria a fost incheiată anterior obţinerii dreptului de şedere.
• Dacă aveţi un permis de şedere pentru desfăşurarea de activităţi de cercetare ştiinţifică puteţi solicita reîntregirea familiei, chiar dacă dreptul de şedere este mai mic de 1 an de zile.

Solicitarea se depune la sediul Inspectoratului General pentru Imigrări împreună cu o serie de documente doveditoare precum: certificatul de căsătorie, dovada mijloacelor de întreţinere şi a asigurărilor de sănătate etc. Cererea va fi analizată, urmând ca solicitantul să primească în scris un răspuns.

Pentru cine puteți solicita reîntregirea familiei

Ca sponsor, puteți solicita reîntregirea familiei pentru soț/soție, pentru copiii dumneavoastră minori necăsătoriți sau ai soțului/ soției, inclusiv cei adoptați și care se află în întreținerea dumneavoastră sau a soțului/soției. Pot veni pe reîntregirea familiei și rudele dumneavoastră de gradul I în linie ascendentă sau ale soțului/soției, în cazul în care nu se pot întreține singure și nu se bucură de un sprijin familial adecvat în țara de origine. De asemenea, reîntregirea familiei se poate face și pentru copiii dumneavoastră adulți necăsătoriți sau ai soțului/soției, în cazul în care aceștia nu se pot întreține singuri din motive medicale.

Pot solicita reîntregirea familiei și minorii neînsoțiți, beneficiari ai statutului de refugiat sau ai protecției subsidiare, pentru rudele de gradul I în linie ascendentă sau tutorele legal, sau atunci când aceștia nu există sau nu pot fi identificați, orice altă rudă a acestuia.

Situaţii speciale

Dacă sunteți titular al unui drept de ședere în scop de studii puteți solicita reîntregirea familiei pentru soț/soție și copiii minori necăcăsătoriți, cu condiția ca data încheierii căsătoriei să fie anterioară obținerii dreptului de ședere.
Ca beneficiar al statutului de refugiat sau al protecției subsidiare puteți solicita reîntregirea familiei pentru soț/soție numai dacă data la care a fost încheiată căsătoria este anterioară obținerii uneia dintre aceste forme de protecție.
Dacă dețineți un permis de ședere pentru desfășurarea de activități de cercetare științifică, puteți solicita reîntregirea familiei, chiar dacă valabilitatea permisului de ședere este mai mică de un an.

Avizarea cererii de reîntregirea familiei

Primul pas pentru a vă aduce familia în România constă în obținerea avizului IRI. Pentru aceasta trebuie să depuneți o serie de documente la formațiunile teritoriale ale Inspectoratului General pentru Imigrări din judetul în care locuiți. Iată lista acestor documente:

a. cerere;
b. certificatul de căsătorie/certificatul de naștere sau, după caz, dovada legăturii de rudenie, eliberate de autoritățile competente, traduse și supralegalizate sau apostilate în condițiile legii;
c. declarația în formă autentică, din care să reiasă că membrii de familie vor locui împreună cu dumneavoastră;
d. copia documentului care atestă dreptul dvs. de ședere pe teritoriul României;
e. dovada deținerii legale a spațiului de locuit;
f. dovada mijloacelor de întreținere;
g. asigurarea dvs. medicală;
h. taxe.

Cererea va fi soluționată în termen de maximum 3 luni de la data depunerii. Veți primi răspunsul în scris, iar dacă cererea a fost aprobată veți transmite comunicarea membrilor de familie care o vor prezenta la misiunea diplomatică sau la oficiul consular, împreună cu cererea de acordare a vizei române.

Cererea de reîntregire a familiei se aprobă dacă sunt îndeplinite următoarele condiții:

1. nu există o stare de bigamie sau de poligamie;
2. solicitantul deține un spațiu de locuit considerat normal pentru o familie similară din România;
3. solicitantul posedă mijloace de întreținere, pe lângă cele necesare pentru propria întreținere potrivit legii, în cuantum corespunzător salariului minim net pe economie pentru fiecare membru de familie.

Următorul pas este obținerea vizei de lungă ședere pentru reîntregirea familiei, de la misiunile diplomatice și oficiile consulare ale României din statul în care membrii dumneavoastră de familie au reședința.

Consultați lista misiunilor diplomatice și a oficiilor consulare.

Reîntregirea familiei pentru cetățenii români

Cetățenii români pot solicita și ei reîntregirea familiei, dar nu mai este necesar primul pas, adică avizarea cererii de către Inspectoratul General pentru Imigrări. Astfel, membrii de familie ai cetățenilor români vor solicita direct misiunilor diplomatice si oficiilor consulare ale României din statul în care au reședința, viza de lungă ședere pentru reîntregirea familiei.

Cine poate solicita viza de lungă şedere ca membru de familie al unui cetăţean român

Pot solicita viza pentru reîntregirea familiei următoarele categorii de persoane: străinii căsătoriți cu cetățeni români, străinii necăsătoriți care conviețuiesc cu cetățeni români necăsătoriți, dacă au cel puțin un copil împreună, denumiți în continuare parteneri, copiii cetățeanului român, ai soțului/soției sau ai partenerului, inclusiv cei adoptați, care nu au împlinit vârsta de 21 de ani sau care se află în întreținerea cetățeanului român, a soțului/soției sau a partenerului, rudele de gradul I în linie ascendentă ale cetățeanului român sau ale soțului/soției acestuia.

Viza de lungă şedere

Pentru obținerea vizei de lungă ședere pentru reîntregirea familiei, membrii de familie ai cetățeanului non UE/SEE trebuie să depună următoarele documente:

1. comunicarea Inspectoratului General pentru Imigrări;
2. dovada asigurării medicale pe perioada valabilității vizei;
3. certificatul de cazier judiciar sau alt document cu aceeași valoare juridică, eliberat de autoritățile din țara de domiciliu sau de reședință a străinului.

Membrii de familie ai cetățeanului român vor depune următoarele documente pentru obținerea vizei:

1. certificatul de căsătorie sau, după caz, dovada existenței legăturii de rudenie sau a calității de partener;
2. dovada asigurării medicale pe perioada valabilității vizei;
3. certificatul de cazier judiciar sau alt document cu aceeași valoare juridică, eliberat de autoritățile din țara de domiciliu sau de reședință a străinului.

Ca și procedura internă, viza de lungă ședere primește aprobarea Centrului Național de Vize, numai după obținerea avizului Inspectoratului General pentru Imigrări (IGI). IGI emite acest aviz în cel mult 30 de zile de la primirea solicitării.

Viza de lungă ședere se acordă pentru o perioadă de 90 de zile, cu una sau mai multe călătorii.

Permisul de şedere

După intrarea în România, membrii de familie trebuie să obțină un permis de ședere sau carte de rezidență, după caz, de la formațiunile teritoriale ale Inspectoratului General pentru Imigrări din județul în care locuiesc. Pentru obținerea permisului de ședere vor depune personal o serie de documente (li se va prelua și imaginea), cu cel puțin 30 de zile înainte de expirarea dreptului de ședere acordat de viză.

Consultați lista documentelor necesare pentru obținerea permisului de ședere în scopul reîntregirii familiei (pentru membrii de familie ai cetățenilor non UE/SEE).

Consultați lista documentelor necesare pentru obținerea cărții de rezidență ca membru de familie al unui cetățean român.

Termene pentru permisul de şedere / cartea de rezidenţă

Permisul de ședere și cartea de rezidență ca membru de familie al unui cetățean român se reînnoiesc cu cel puțin 30 de zile înainte de expirarea celor anterioare.

Cererea de acordare sau prelungire a permisului de ședere pentru membrii de familie ai cetățenilor non UE/SEE va fi soluționată în termen de 30 de zile de la data depunerii acesteia. Pentru obținerea primei cărți de rezidență ca membru de familie al unui cetățean român termenul de soluționare este de 90 de zile, iar pentru cele ulterioare este de 30 de zile. În cazurile în care sunt necesare verificări suplimentare, termenul de soluționare a cererii poate fi prelungit cu cel mult 15 zile, atât pentru permisul de ședere, cât și pentru cartea de rezidență.

Dreptul de ședere temporară pentru reîntregirea familiei se prelungește cu perioada de valabilitate a documentului de ședere al sponsorului.

Cartea de rezidență ca membru de familie al unui cetățean român se acordă pentru perioade de maximum 5 ani.

Permisul de ședere în mod independent va avea o valabilitate de 6 luni, timp în care solicitantul va putea să se orienteze către un alt scop al șederii în România.

Accesul la o locuinţă

În România, accesul la o locuinţă, nu este condiţionat de existenţa unui drept de proprietate asupra unui imobil. Puteţi deţine un apartament sau o casă în baza unui contract de inchiriere (dumneavoastră având calitatea de locatar sau chiriaş), ori prin încheierea unui contract de vânzare-cumpărare. Calitatea locuirii depinde mai ales de accesul la utilităţi, între mediul urban şi mediul rural existând, în unele cazuri, diferenţe semnificative. Întrucât pe piaţă există o cerere de locuinţe mai mare decât oferta disponibilă, vă sfătuim să vă căutaţi din timp un spaţiu de locuit.

• Vă puteţi căuta o locuinţă verificând: anunţurile prezentate în ziarele specializate sau în rubricile speciale ale ziarelor locale, serviciile agenţiilor imobiliare (www.imobiliare.ro) şi anunţurile stradale.
• Hostelurile – pot reprezenta o soluţie provizorie până la găsirea unei locuinţe stabile într-un oraş. Acestea oferă de regulă camere cu mai multe paturi, însă preţurile sunt cu mult mai mici decât cele practicate de hoteluri.

Închirierea unui apartament

Una dintre soluţiile cel mai des utilizate pentru soluţionarea problemei legate de locuire o reprezintă încheierea unui contract de închiriere. Preţul chiriei variază în funcţie de oraş şi de poziţionarea urbană a locuinţei (ex: chiriile cele mai scăzute sunt de regulă la periferia oraşului).

Este mai avantajos să împărţiţi cu cineva un apartament cu mai multe camere decât să locuiţi singur/ă într-o garsonieră.

Piaţa imobiliară din mediu pe economie (320 EURO) pentru un apartament de 2-3 camere situat în afara centrului marilor oraşe.

De obicei, în preţul chiriei nu sunt incluse cheltuielile cu utilităţile precum: întreţinerea, gazul, apa, lumina, telefonul etc, dumneavoastră având obligaţia de a le plăti separat.

Este foarte important să încheiaţi un contract de închiriere în formă scrisă cu proprietarul, mai ales dacă trebuie să faceţi dovada asigurării locuinţei pentru îndeplinirea formalităţilor de prelungire a vizei.

Redobândirea cetăţeniei române
Renunţarea la cetăţenia română
Clarificarea cetăţeniei române

Se acordă la cerere străinilor care fac dovada că domiciliază legal pe teritoriul României de minim 8 ani sau de minim 5 ani (in cazul în care sunt căsătoriţi cu cetăţeni români) şi că dispun de mijloace materiale pentru a se întreţine.

Pentru a obţine cetăţenia română va trebui să promovaţi anumite teste de verificare a cunoştinţelor de limba română, istorie, geografie precum şi referitoare la Constituţia Romaniei.

1. Paşaport în original și în copie legalizată;
2. Cazier judiciar din străinătate în original, apostilat/supralegalizat şi cu traducere în limba română, legalizată;
3. Acte de stare civilă pentru titularul cererii (certificat de naştere, căsătorie, de schimbare nume/prenume sau divorţ, etc.) apostilate/supralegalizate şi cu traducere în limba română, legalizată, dacă este cazul;
4. Dacă titularul cererii nu a avut cetăţenia română sunt necesare acte de stare civilă (certificat de naştere, căsătorie, de schimbare nume/prenume, deces sau divorţ etc.) în original și în copii legalizate pentru ascendenţi (părinţi, bunici) foşti cetăţeni români, apostilate/supralegalizate şi cu traducere în limba română, legalizată, dacă este cazul;
5. Declaraţie pe proprie răspundere, autentificată la notar sau la misiunea diplomatică a României, din care să rezulte dacă a mai depus sau nu o altă cerere de dobândire a cetăţeniei române;
6. Declaraţie pe proprie răspundere, autentificată la notar sau la misiunea diplomatică a României, din care să rezulte dacă doreşte dobândirea cetăţeniei române cu păstrarea domiciliului în străinătate sau stabilirea domiciliului în România;
7. Declaraţie pe proprie răspundere, autentificată la notar sau la misiunea diplomatică a României, din care să rezulte că în prezent nu întreprinde şi nu sprijină acţiuni împotriva ordinii de drept, ori a siguranţei naţionale şi nici în trecut nu a desfăşurat asemenea activităţi;
8. Acte de stare civilă în original și în copii legalizate pentru copiii minori ai solicitanţilor, dacă este cazul, apostilate/supralegalizate şi cu traducere în limba română, legalizată;
9. Acordul părinţilor pentru dobândirea cetăţeniei române de către copiii minori, autentificat la notar sau la misiunea diplomatică a României, dacă este cazul;
10. Consimţământul minorilor de peste 14 ani pentru dobândirea cetăţeniei române dat prin declaraţie autentificată la notar sau la misiunea diplomatică a României în prezenţa unui părinte.
11. Dovadă scrisă privind data pierderii cetăţeniei române – adeverinţă eliberată de misiunea diplomatică a României sau Direcţia Generală de Paşapoarte ori copia hotărârii Guvernului prin care s-a aprobat renunţarea la cetăţenia română titularului cererii sau ascendenţilor acestuia până la gradul II inclusiv (părinţi, bunici);

Dacă nu există o asemenea dovadă, sunt necesare:

- certificat de naturalizare sau certificat doveditor al obţinerii cetăţeniei străine, în copie legalizată, cu apostilă şi traducere legalizată, prin care petentul sau ascendenţii petentului (părinţi, bunici), foşti cetăţeni români, au obţinut pentru prima dată de la plecarea din România o cetăţenie străină din care să reiasă data acordării acesteia;
- acte din care să rezulte data când petentul sau ascendenţii petentului (părinţi, bunici), foşti cetăţeni români, au emigrat din România (copie legalizată după paşaportul românesc cu viza de ieşire sau document de călătorie);

Precizări:

• cetăţenia română se obţine pe data depunerii jurământului de credinţă faţă de România, procedură solemnă ce trebuie să aiba loc în termen de 90 de zile de la primirea comunicării aprobării, în faţa ministrului justiţiei şi a preşedinetelul Autorităţii Naţionale pentru Cetăţenie – la Bucureşti – sau în faţa şefului misiunii diplomatice/oficiului consular al României din zona în care se află cel in cauză (nedepunerea jurământului în termen, din motive imputabile celui în cauză, atrage pierderea beneficiului legii)
• dupa obţinerea cetăţeniei(depunarea jurământului) persoana în cauză urmează ațși reglementa statutul pe linie de stare civilă (transcrierea/înscrierea actelor de naştere, căsătorie,obţinerea codului numeric personal).
• după obţinerea actelor de stare civilă româneşti (certificate de naştere, căsătorie după caz) se poate solicita paşaport.

Pentru a veni în sprijinul celor interesaţi, este important de precizat că cererile de redobândire a cetăţeniei române formulate în temeiul art. 10 indice 1 din Legea nr. 21/1991, republicată şi modificată, vor fi înregistrate şi examinate de către Comisia pentru cetăţenie, cu aceeaşi celeritate, atât cele depuse la structura centrală, Bucureşti, str. Petofi Şandor nr. 47, sector 1, cât şi cele depuse la birourile teritoriale din Iaşi, Suceava, Galaţi, Timişoara şi Cluj-Napoca, întrucât baza de date este comună.

Birourile teritoriale pentru cetăţenie au program de lucru cu publicul de luni până vineri între orele 9.00 – 17.00. Aici se pot depune dosare numai pentru redobândirea cetăţeniei române în baza art. 10 indice 1(„foştii cetăţeni români care au dobândit cetăţenia română prin naştere sau prin adopţie şi care au pierdut-o din motive neimputabile lor sau această cetăţenie le-a fost ridicată fără voia lor, precum şi descendenţilor acestora până la gradul III”).

Pentru depunerea dosarului nu este necesar permis de şedere pe teritoriul României.

Adresele şi datele de contact ale centrelor teritoriale sunt următoarele:

• IAŞI - judeţul Iaşi, Iaşi, str. Anastasie Panu nr.60, parter (în sediul Prefecturii Iaşi)
• TIMIŞOARA - judeţul Timiş, Timişoara, str. Paris nr. 2A, etaj 1, camera 10; telefon: 0256 220 835 sau 0256 220 863 int 127 (în sediul ONRC de pe lângă Tribunalul Timişoara);
• GALAŢI - judeţul Galaţi, Galaţi, str. Portului nr. 20, parter; telefon 0236 306 173 sau 0236 306 174 int 110 (în sediul ONRC de pe lângă Tribunalul Galaţi);
• SUCEAVA - judeţul Suceava, Suceava, str. Universităţii nr. 28 A, parter; telefon: 0230 522 937 int 110 (în sediul ONRC de pe lângă Tribunalul Suceava);
• CLUJ-NAPOCA – judeţul Cluj, Cluj-Napoca, Piaţa Ştefan cel Mare nr. 4, parter, cam. 2S.

Adresa de e-mail este cetatenie@just.ro.

Pentru renunţarea la cetăţenia română, persoanele interesate trebuie să se prezinte la sediul ambasadei sau consulatului român din ţara în care locuiesc şi să depună următoarele documente:

• paşaportul românesc, a cărui copie va fi legalizată de ambasadă sau consulat(dacă pasaportul românesc este expirat, dovada cetăţeniei române);
• acte de stare civilă ale solicitantului (certificate de naştere şi, dacă este cazul, de căsătorie), ale căror copii vor fi legalizate de ambasadă sau consulat;
• certificatul de cazier judiciar obţinut în prealabil din România (vezi rubrica privind obţinerea certificatelor de cazier judiciar din România);
• adeverinţă privind situaţia la zi a debitelor către statul român, eliberată de administraţia financiară din localitatea ultimului domiciliu în România;
• adeverinţă privind situaţia la zi a debitelor către statul român, eliberată de direcţia de impozite şi taxe a primăriei din localitatea ultimului domiciliu în România;
• dovada deţinerii cetăţeniei altui stat (paşaport) sau a promisiunii de acordare a cetăţeniei de către autorităţile statului respectiv (sub forma unei adeverinţe, care va trebui să fie legalizată sau supralegalizată de autorităţile acelui stat, în conformitate cu legislaţia locală şi convenţiile internaţionale aplicabile), a cărei copie şi traducere vor fi legalizate de ambasadă sau consulat;
• declaraţie pe proprie răspundere privind existenţa unor eventuale debite faţă de persoane fizice sau juridice din România, care va fi autentificată de ambasadă sau consulat.

În cazul în care se solicită renunţarea la cetăţenia română şi pentru copiii minori ai solicitantului, se vor depune şi următoarele documente:

• certificate de stare civilă pentru copiii minori, al căror copii vor fi legalizate de ambasadă sau consulat;
• dovada asigurării că minorii au dobândit sau vor dobândi cetăţenia altui stat;
• declaraţia părinţilor asupra faptului că minorii locuiesc în străinătate împreună cu aceştia (declaraţia va fi autentificată de ambasadă sau consulat);
• declaraţie de consimţământ pentru renunţarea la cetăţenia română dată către minorii care au împlinit vârsta de 14 ani, care va fi autentificată de ambasadă sau consulat.

Renunţarea la cetăţenia română, legalizarea copiilor şi a traducerilor şi autentificarea declaraţiilor sunt supuse taxelor consulare, care se pălătesc de solicitanţi la ambasada sau consulatul competent.

Informaţii suplimentare despre procedura renunţării la cetăţenia română pot fi accesate pot fi accesate pe site-ul Ministerului Justiţiei, Informaţii utile (Autoritatea Naţională pentru Cetăţenie).
Adresa de e-mail este cetatenie@just.ro.

Pentru clarificarea cetăţeniei române, persoanele interesate trebuie să prezinte funcţionarului ambasadei sau consulatului român:

• Cerere pentru atestarea cetăţeniei române completată şi semnată;
• un act de identitate valabil;
• actul de călătorie cu care s-a plecat din România(dacă există);
• alte acte emise de autorităţile române(stare civilă, etc.)ale sale sau ale părintelui de origine română.

Clarificarea cetăţeniei române este supusă taxelor consulare, care se plătesc de solicitanţi la ambasadă sau consulat.

Condiţiile generale pe care trebuie să le îndeplinească cetăţeanul străin pentru a i se permite intrarea şi şederea în scop de muncă pe teritoriul României
Avizul de muncă
Condiţii de muncă
Valoarea impozitelor pe salarii şi cotelor contribuţiilor de asigurări sociale
Asigurarea medicală
Ghidul lucrătorului străin în România
Începerea unei afaceri în România
Legislaţie relevantă
Sumarul procedurilor necesare pentru înfiinţarea unei societăţi cu răspundere limitată

Pentru a putea intra în România, cetăţeanii străini trebuie:

• să posede un document valabil de trecere a frontierei de stat, care este acceptat de statul român;
• să posede viza română valabilă sau permis de şedere valabil;
• să posede documente care justifică scopul şi condiţiile şederii lui şi care fac dovada existenţei unor mijloace corespunzătoare atât pentru întreţinere pe perioada şederii, cât şi pentru întoarcerea în ţara de origine sau pentru tranzitul către alt stat în care există siguranţa că i se va permite intrarea;
• să prezinte garanţii că i se va permite intrarea pe teritoriul statului de destinaţie sau că va părăsi teritoriul României, în cazul străinului aflat în tranzit;
• să nu fie inclus în categoria străinilor împotriva cărora s-a instituit măsura interzicerii intrării în România sau care au fost declaraţi indezirabili;
• să nu fi încălcat anterior, în mod nejustificat, scopul declarat la obţinerea vizei sau, după caz, la intrarea pe teritoriul României ori nu a încercat să treacă frontiera României cu documente false;
• pe numele lui să nu fi fost introduse alerte în Sistemul Informatic Schengen în scopul refuzării intrării;
• să nu prezinte un pericol pentru apărarea şi siguranţa naţională, ordinea, sănătatea ori morala publică.

Situaţiile în care li se refuză cetăţenilor străini intrarea pe teritoriul statului român

Cetăţenilor străini li se refuză intrarea pe teritoriul statului român dacă:

• nu îndeplinesc condiţiile menţionate la punctul 2);
• sunt semnalaţi de organizaţii internaţionale la care România este parte, precum şi de instituţiile specializate în combaterea terorismului că finanţează, pregătesc, sprijină în orice mod acte teroriste;
• există indicii că fac parte din grupuri infracţionale organizate cu caracter transnaţional sau că sprijină în orice mod activitatea acestor grupuri;
• există motive serioase să se considere că au participat la săvârşirea unei infracţiuni contra păcii şi omenirii ori a unor crime de război sau crime contra umanităţii, prevăzute în convenţiile internaţionale la care România este parte;
• au săvârşit infracţiuni pe perioada altor şederi în România ori în străinătate împotriva statului român sau a unui cetăţean român;
• au introdus sau au încercat să introducă ilegal în România alţi străini;
• suferă de maladii care pot pune în pericol grav sănătatea publică, stabilite prin ordin al ministerului sănătăţii.

Pentru a desfăşura o activitate în România, străinii au nevoie de un aviz de muncă. Avizul de muncă poate fi eliberat, la cererea angajatorului, de către Inspectoratul General pentru Imigrări. Aceasta este necesar pentru obţinerea vizei de lungă şedere pentru angajare în muncă sau, după caz, a permisului de şedere în scop de muncă.

Tipurile de autorizaţii de muncă ce pot fi acordate străinilor

Tipurile de autorizaţii de muncă ce pot fi acordate străinilor sunt următoarele:

a) aviz de muncă pentru lucrătorii permanenţi;
b) aviz de muncă pentru lucrătorii detaşaţi;
c) aviz de muncă pentru lucrătorii sezonieri;
d) aviz de muncă pentru lucrătorii stagiari;
e) aviz de muncă pentru lucrători înalt calificați;
f) aviz de muncă pentru lucrători ICT (persoane transferate în cadrul aceleiași companii)
g) aviz de muncă pentru lucrătorii transfrontalieri.

Documente necesare unui cetăţean străin pentru eliberarea autorizaţiei de muncă

Consultați condițiile și documentele necesare pentru obținerea avizului de angajare, în funcție de tipul acestuia:

• aviz de angajare pentru lucrătorii permanenti >> opis documente
• aviz de angajare pentru lucrătorii detasati >> opis documente
• aviz de angajare pentru lucrătorii sezonieri >> opis documente
• aviz de angajare pentru lucrătorii stagiari >> opis documente
• aviz de angajare pentru lucrătorii transfrontalieri >> opis documente
• aviz de angajare pentru lucrătorii înalt calificați >> opis document
• aviz de angajare pentru schimbare angajator >> opis documente
• aviz de detasare pentru lucrători ICT >> opis documente

Inspectoratul General pentru Imigrări soluționează cererea pentru eliberarea avizului de angajare/detașare în termen de 30 de zile de la data înregistrării acesteia. În cazurile în care sunt necesare verificări suplimentare, termenul poate fi prelungit cu cel mult 15 zile. Cererea de eliberare a avizului de angajare formulată de angajatorul unui posesor de Carte albastră a Uniunii Europene obținută într-un alt stat membru se soluționează în termen de 15 zile de la data primirii.

Potrivit legii, cetăţenii străini şi apatrizii pot fi angajaţi cu contract individual de muncă în baza avizului de muncă eliberată potrivit legii.
Clauzele inserate într-un contract de muncă sunt urmare a negocierii directe între angajator şi angajat.

Anterior încheierii sau modificării contractului individual de muncă, angajatorul are obligaţia de a informa cu privire la clauzele generale pe care intenţionează să le înscrie în contract sau să le modifice, conform dispoziţiilor Codului muncii.
Contractul individual de muncă se încheie în trei exemplare, câte unul pentru fiecare parte şi unul pentru a fi depus la Inspectoratul Teritorial de Muncă.

Guvernul a redus, la 1 ianuarie 2018, numărul de contribuții sociale obligatorii pe care trebuie să le plătească angajatorii pentru propriii salariați, conform unui act normativ publicat în noiembrie 2017 în Monitorul Oficial. Concret, au rămas contribuția la pensii (CAS) și contribuția la sănătate (CASS), ce sunt suportate în totalitate de salariat, plus contribuția asiguratorie pentru muncă (CAM), ce este suportată doar de angajator.

Din acest an există doar trei contribuții sociale obligatorii, față de șase, câte erau până la finele anului 2017, reiese din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 79/2017 pentru modificarea și completarea Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal. Documentul a fost publicat în noiembrie 2017 în Monitorul Oficial, astfel că se aplică de la 1 ianuarie 2018.

Mai exact, este vorba de următoarele contribuții obligatorii:

• contribuția la pensii pentru condiții normale de muncă, în cotă de 25%, ce este în totalitate în sarcina salariatului;
  • dacă este vorba de condiții deosebite de muncă, angajatorul are în sarcină o cotă suplimentară de 4% (deci 29% în total, salariat + angajator);
  • dacă este vorba de condiții speciale de muncă, angajatorul are în sarcină o cotă suplimentară de 8% (deci 33% în total, salariat + angajator);
• contribuția la sănătate, în cotă de 10%, ce este în totalitate în sarcina salariatului;
• contribuția asiguratorie pentru muncă, în cotă de 2,25%, ce este în totalitate în sarcina angajatorului.

Concret, pentru salariații care lucrează în condiții normale, se datorează CAS de 25%, însă dacă este vorba de condiții mai grele de muncă, se datorează CAS de 29% sau 33%. Cu alte cuvinte, angajatorul datorează CAS, împreună cu salariatul, numai când vine vorba de condiții mai grele de muncă.

Referitor la CAM, aceasta înglobează celelalte patru contribuții sociale existente până luna trecută. Mai precis, contribuția asiguratorie pentru muncă este formată din fostele contribuții pentru șomaj, concedii medicale, riscuri profesionale și creanțe salariale. Banii strânși din contribuția asiguratorie pentru muncă (2,25%) sunt împărțiți după cum urmează:

• 15% se duce la Fondul de garantare pentru plata creanțelor salariale;
• 20% se duce la bugetul pentru șomaj;
• 5% se duce la Sistemul de asigurare pentru accidente de muncă și boli profesionale;
• 40% se duce la Fondul național unic de asigurări sociale de sănătate pentru plata concediilor medicale;
• 20% se duce la bugetul de stat, într-un cont distinct.

În esență, asta înseamnă că, în mod normal, doar salariatul datorează CAS și CASS, dar că angajatorul se ocupă de calcularea, reținerea și plata lor către stat. Apoi, contribuția asiguratorie pentru muncă este exclusiv în sarcina angajatorilor. Până zilele trecute, în afară de contribuția la șomaj, ce era suportată în mod egal de salariat și angajator, contribuțiile pentru concedii medicale, riscuri profesionale și creanțe salariale cădeau numai în sarcina angajatorului.

Din 2018, angajatorul datorează pentru un salariat un total minim de 37,25% (condiții normale de muncă), față de 39,25%, cât era totalul minim până la finele lui 2017. Pentru condiții mai grele de muncă, totalul ajunge la 41,25% sau la 45,25%.

Cotele contribuţiilor sociale şi valoarea altor impozite se stabilesc în fiecare an prin Legea bugetului asigurărilor sociale de stat şi Legea Bugetului de stat.

Un cetăţean străin care are domiciliul sau reşedinţa în România, pentru a beneficia de pachetul de servicii medicale pentru persoanele care se asigură facultativ, trebuie să se asigure la casele de asigurări sociale de sănătate judeţene şi a municipiului Bucureşti în caz contrar, dacă apeleaza la serviciile furnizorilor de servicii medicale va suporta contravaloarea serviciilor prestate.

Conform prevederilor art. 211 din Legea nr. 95/2006 sunt asiguraţi, potrivit prezentei legi, toţi cetăţenii români cu domiciliul în ţară, precum şi cetăţenii străini şi apatrizii care au solicitat şi obţinut prelungirea dreptului de şedere temporară sau au domiciliul în România şi fac dovada plăţii contribuţiei la fond, în condiţiile prezentei legi.

Conform prevederilor art. 214 din Legea nr. 95/2006 "(1) Persoanele asigurate din statele cu care România a încheiat documente internaţionale cu prevederi în domeniul sănătăţii beneficiază de servicii medicale şi alte prestaţii acordate pe teritoriul României, în condiţiile prevăzute de respectivele documente internaţionale.

Asigurarea socială de sănătate este facultativă pentru urmatoarele categorii de persoane care nu se încadrează în prevederile alin. (1):

a) membrii misiunilor diplomatice acreditate în România;
b) cetăţenii străini şi apatrizii care se află temporar în ţară, fără a solicita viza de lunga şedere;
c) cetăţenii români cu domiciliul în străinătate care se află temporar în ţară."

Conform prevederilor art. 2 din Ordinul nr. 221/2005:

(1) Calitatea de asigurat o au toţi cetăţenii români cu domiciliul în ţară, precum şi cetaţenii străini şi apatrizii care au domiciliul în România sau au solicitat şi obţinut prelungirea dreptului de şedere temporară în România în condiţiile legii şi fac dovada plăţii contribuţiei de asigurari sociale de sănătate la fond, denumită în continuare contribuţie, în condiţiile legii şi ale prezentelor norme metodologice.
(2) Calitatea de asigurat încetează odată cu pierderea dreptului de domiciliu sau de şedere în România, cu decesul sau cu declararea judecătorească a morţii asiguratului.
(3) Drepturile de asigurare încetează după 3 luni de la ultima plată a contribuţiei.
(4) Cetăţenii statelor membre ale Uniunii Europene şi ai altor state cu care România a încheiat acorduri, înţelegeri, convenţii sau protocoale internaţionale cu prevederi în domeniul sănătăţii beneficiază de acoperirea serviciilor medicale acordate pe teritoriul României, în condiţiile prevăzute de acordurile, înţelegerile, convenţiile sau protocoalele încheiate între România şi ţara respectivă.
(5) Asigurarea socială de sănătate este facultativă pentru urmatoarele categorii de persoane care nu se încadrează în prevederile alin. (4):
a) membrii misiunilor diplomatice acreditate în România;
b) cetăţenii străini şi apatrizii care se află temporar în ţară;
c) cetăţenii români cu domiciliul în străinătate, care se află temporar în ţară.
(6) Prin sintagma: „care se află temporar în ţară”, se înţelege vizita, turismul, misiunea, transportul, activităţile sportive, activităţile culturale, ştiinţifice, umanitare, tratamentul medical de scurtă durată sau alte situaţii asemănătoare, efectuate de către cetăţenii români cu domiciliul în străinătate, precum şi de cetăţenii străini şi apatrizi."

Conform prevederilor art. 18 din Ordinul nr. 221/2005:

1. Pentru asiguraţii prevăzuţi la art. 7 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 150/2002, cu modificările şi completările ulterioare, contribuţia lunară se calculează prin aplicarea cotei de 13,5% la valoarea a două salarii de bază minime brute pe ţară pentru un pachet de servicii stabilit prin contractul-cadru, înceând cu luna în care s-a făcut solicitarea privind asigurarea socială de sănătate.
2. Cetăţenii străini şi apatrizii care solicită prelungirea dreptului de şedere temporară în România în condiţiile legislaţiei care reglementează regimul străinilor în România au obligaţia plăţii unei contribuţii sub forma unei cote de 6,5%, calculată asupra veniturilor impozabile realizate pe teritoriul României, conform art. 51 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 150/2002, cu modificările şi completările ulterioare.
3. Persoanele menţionate la alin. (2) care nu realizează venituri impozabile pe teritoriul României şi care nu fac dovada calităţii de asigurat vor achita o contribuţie lunară calculată prin aplicarea cotei de 6,5% la valoarea unui salariu de bază minim brut pe ţară.

Ghidul lucrătorului străin în România
Bun venit în România. Ghid pentru cetățenii din state terțe.

Primul pas spre înfiinţarea unei societăţi noi este de a decide care va fi forma juridică a firmei. În România societățile comerciale se pot constitui în una din următoarele forme juridice:

1. Societate cu răspundere limitată (SRL);
2. Societate pe acţiuni (SA);
3. Societate în nume colectiv (SNC);
4. Societate în comandită simplă (SCS);
5. Societate în comandită pe acţiuni (SCA).

Principalele tipuri de societăţi
Pentru a avea succes, o firmă nouă trebuie să aibă o strategie comercială desăvârşită şi finanţare sigură. Informații privind finanțarea.
Unele cerinţe standard de îndeplinit la înfiinţarea unei firme sunt identice cu cele pentru deschiderea unei filiale. Informații privind deschiderea filialelor.

Proceduri Administrative.

Biroul unic. Dosarul complet pentru înregistrarea şi autorizarea funcţionării unei societăţi se depune la "Biroul Unic" (biroul unic de înregistrare a societăţilor comerciale) din cadrul Oficiului Național al Registrului Comerțului. După depunerea dosarului, firma se înregistrează în Registrul Comerţului, i se atribuie un cod unic de înregistrare - CUI (număr de identificare fiscală) de către Ministerul Finanţelor Publice şi, în final, aviz de funcţionare.

Formulare electronice
Agenţia Naţională de Administrare Fiscală
Depunerea declaraţiei fiscale

Înregistrarea unei societăţi comerciale
Pentru constituirea unei societăți comerciale trebuie îndeplinite următoarele formalități:

• verificarea disponibilităţii şi rezervarea denumirii şi emblemei firmei. În mod opțional se poate verifica similaritatea acestora cu alte mărci comerciale înregistrate la Oficiul de Stat pentru Invenții și Mărci (OSIM);
• redactarea şi autentificarea actului constitutiv;
• prezentarea dovezii sediului social unde se va desfăşura activitatea, deţinut în proprietate, închiriat, cu contract de comodat sau leasing;
• redactarea declaraţiilor pe propria răspundere ale fondatorilor, administratorilor şi auditorilor privind îndeplinirea cerinţelor legale;
• completarea cererii de înregistrare;
• întocmirea dosarului de înregistrare şi de autorizare a funcţionării.

Documente necesare în vederea înregistrării
Verificarea disponibilităţii denumirii firmei
Oficiul de Stat pentru Invenţii şi Mărci
Formulare tipizate pentru înregistrare în Registrul Comerţului
Site-ul web al Oficiului Naţional al Registrului Comerţului oferă informații utile privind procedurile administrative pentru înfiinţarea unei societăţi noi.

Programe pentru dezvoltarea și sprijinirea antreprenorială:
Programul UNCTAD/EMPRETEC pentru sprijinirea dezvoltării IMM-urilor
Programe dezvoltate de Agenţia Naţională pentru Întreprinderi Mici şi Mijlocii

1. ORDONANŢA DE URGENŢĂ Nr. 56 din 20 iunie 2007, privind încadrarea în muncă şi detaşarea străinilor pe teritoriul României;
2. ORDONANŢA DE URGENŢĂ Nr. 194 din 12 decembrie 2002 ) *** Republicată, privind regimul străinilor în România;
3. Legea Nr. 19 din 17 martie 2000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi şi asigurări sociale;
4. Legea Nr. 200/2004 privind recunoaşterea diplomelor şi calificărilor profesionale pentru profesiile reglementate din România;
5. Legea Nr. 53 din 24 ianuarie 2003 - Codul Muncii.

Înscrierea într-o formă de învăţământ
Intrarea şi şederea studenţilor străini în România
Cazarea studenţilor în căminele studenţeşti
Recunoaşterea şi echivalarea diplomelor

Sistemul românesc de învăţământ superior este structurat pe trei niveluri de studii universitare/postuniversitare: ciclu 1 (licenţă) care corespunde cu „bachelor degree”, ciclul 2 (masterat/specializare) şi ciclul 3 (doctorat).

Instituţia care administrează învăţământul universitar în România este Ministerul Educației Naționale (MEN) .

Accesul la educaţie se bazează pe principiul oportunităţilor egale pentru toţi, al identificării nevoilor şi cerinţelor de educaţie diferenţiată, precum şi al creării cadrului de dezvoltare personală. Învăţămantul de toate gradele se desfăşoară in limba română, în limbile minorităţilor naţionale, precum şi în limbi de circulaţie internaţională.

CETĂŢENII STRĂINI pot studia în România:

1. Pe cont propriu valutar la universităţile de stat sau la universităţile particulare acreditate, în limba română, cu un an pregătitor suplimentar pentru învăţarea limbii (în cazul în care candidatul nu este vorbitor de limba română), sau într-o limbă de circulaţie internaţională.

2. Cu burse oferite de statul român:

• bilaterale - Programele de burse oferite de statul român în baza tratatelor bilaterale în vigoare sau a ofertelor unilaterale făcute de România altor state sunt gestionate de MEN, prin Direcţia Generală de Relaţii Internaţionale şi Afaceri Europene, pe baza propunerilor primite din partea autorităţilor competente din statul de origine al candidaţilor.
• prin Ministerul Afacerilor Externe la universităţile de stat acreditate.
• pentru cetăţenii de origine etnică română.

Metodologia de şcolarizare a cetăţenilor de origine etnică română din Republica Moldova, din alte state învecinate şi a etnicilor români cu domiciliul stabil în străinătate în învăţământul din România, în anul şcolar/universitar 2017 – 2018

3. În baza programelor europene de cooperare şi mobilitate universitară:

• ERASMUS MUNDUS
• CEEPUS
• ASIA

Procedura de înscriere într-o formă de învăţămînt decurge astfel:

A. Trimiteţi dosarul de aplicare la instituţia de învăţământ dorită (toate documentele din dosar trebuie să fie traduse, legalizate, iar in unele cazuri, apostilate). Există anumite cazuri când veţi fi solicitat să vă depuneţi dosarul personal, caz în care veţi putea veni in România în baza unei vize de scurtă şedere (ex: turistică), deoarece instituţia de invăţămant nu vă poate elibera un document care să ateste faptul că dumneavoastră vă veţi prezenta pentru depunerea dosarului.

B. Veţi primi o scrisoare de acceptare sau de respingere. La înscriere nu este necesar să susţineţi un examen de admitere, ci doar, in unele cazuri, anumite teste de aptitudini.

C. În cazul în care aţi fost acceptat la studii în România, transmiteţi la Ministerul Educaţiei Naționale, un dosar care trebuie să conţină următoarele documente: cererea de eliberare a scrisorii de acceptare la studii, situaţiile şcolare (copii in original şi traduceri legalizate), copie şi traducere legalizată după certificatul de naştere, copii după documentele de identitate (ale dumneavostră şi ale părinţilor, in cazul în care sunteţi minor), cerere de înscriere la studii avizată de instituţia de invăţămant aleasă.

Dacă doriţi să vă înscrieţi intr-o formă de invăţămant superior, va trebui să prezentaţi şi alte documente precum: actul de studii –diplome/calificări obţinute anterior (copie şi traducere legalizată), foile matricole, certificat medical, permis de şedere (in caz că deja posedaţi un astfel de permis).

D. În cazul în care aţi intrat în România în baza unei vize de scurtă şedere anterior obţinerii scrisorii de acceptare din partea instituţiei de invăţămant, este necesar să vă întoarceţi in ţara de origine pentru a putea solicita de la Ambasada sau Consulatul Romaniei o viză de lungă şedere în scop de studii.România a adoptat sistemul Bologna de armonizare a sistemelor de învăţământ în vederea creării unui Spaţiu European al Învăţământului Superior. În acest sens România a introdus o serie de prevederi precum:

- înlocuirea învăţământului superior de licenţă de 4 ani cu cel de 3 ani
- întroducerea Sistemului European de Credite Transferabile (ECTS)
- recunoşterea diplomele obţinute în oricare ţară UE de către toate celelalte ţări

De asemenea, România ia parte la sistemul de schimb internaţional de studenţi prin programe precum: Erasmus, Monet, etc.

După ce aţi primit scrisoarea de acceptare la studii din partea instituţiei de invăţământ din România va trebui să vă prezentaţi la Ambasada sau Consulatul Romaniei din Republica Moldova, pentru a vă putea depune documentele pentru eliberarea unei vize de lungă şedere în scop de studii.

Odată ce aţi ajuns pe teritoriul României, va trebui să depuneţi la Inspectoratul General pentru Imigrări dosarul pentru obţinerea permisului de şedere în scop de studii valabil pe un an, acesta urmând sa fie reînnoit anual cu cel puţin 30 de zile înainte de expirarea celui anterior.

Lista documentelor necesare pentru obţinerea vizelor de lungă şedere în scop de studii şi a permisului de şedere în scop de studii. 

Pe perioada efectuării studiilor in România, puteţi beneficia la cerere şi în limita posibilităţilor de un loc de cazare în căminele studenţeşti. Pentru aceasta este necesar să faceţi această solicitare la secretariatul universităţii sau să bifaţi această opţiune pe formularul de aplicare, în momentul în care vă depuneţi dosarul de înscriere.

În cazul în care doriţi să vă continuaţi studiile sau să vă încadraţi în muncă pe teritoriul României, este necesară recunoaşterea şi echivalarea diplomelor obţinute în străinătate. Pentru a putea iniţia această procedură, diplomele trebuie să fi fost emise de o instituţie de învăţămant acreditată pe teritoriul statului respectiv.

Recunoaşterea – constituie acceptarea unei diplome sau a unui act de studii ca autentice. Criteriile de evaluare pentru recunoaşterea diplomelor sunt: tipul de program de studii, numărul de credite transferabile, conţinut, formare, domeniu, specializare, calificare profesională, prin comparaţie cu sistemul românesc de învăţământ, în vederea stabilirii nivelului pe care acestea le conferă în învăţământul românesc.

Echivalarea – reprezintă evaluarea curriculum-ului parcurs până la eliberarea respectivei diplome sau act de studii şi a compatibilităţii acestuia cu sistemul de învăţământ românesc. Echivalarea este urmată de eliberarea unui atestat care vă conferă drepturi egale cu ale celor care au studiat în România.

Diplomele şi certificatele de studii complete şi parţiale sunt recunoscute automat dacă sunt obţinute la instituţii de învățământ acreditate din UE şi SEE; diplomele şi certificatele de studii obţinute în state terţe sunt recunoscute doar în cazul în care structura studiilor din ţara terţă este similară cu cea din România, iar între cele două ţări există un acord de recunoaştere reciprocă a diplomelor. În caz contrar se va apela la aplicarea de măsuri compensatorii (teste, examene de diferenţă, stagii de studiu etc.)

Informaţii suplimentare referitoare la proceduri sunt disponibile la Centrul Naţional de Recunoaştere şi Echivalare a Diplomelor (CNRED).

Potrivit Strategiei Diaspora 2025, diaspora include cetățenii Republicii Moldova stabiliți temporar sau permanent peste hotarele țării, persoanele originare din Republica Moldova şi descendenții lor, precum şi comunitățile formate de aceștia Cancelaria de Stat este autoritatea centrală responsabilă de politica de stat în domeniul relaţiilor cu diaspora, prin Biroul pentru relaţii cu diaspora, care coordonează procesul de realizare a politicii de stat în domeniu, contribuind la păstrarea şi afirmarea identităţii etnice, culturale şi lingvistice a moldovenilor de peste hotare, valorificarea potenţialului uman şi material al diasporei.

De asemenea, Biroul pentru relaţii cu diaspora coordonează activităţile de ordin cultural, educaţional, economic şi social, realizate de diferite ministere şi alte autorităţi publice pentru susţinerea şi colaborarea cu reprezentanţii diasporei. Susţinerea financiară a activităţilor de păstrare a identităţii naţional-culturale a persoanelor originare din Republica Moldova domiciliate peste hotare (diasporei moldoveneşti) se efectuează din contul mijloacelor prevăzute anual în acest scop în bugetul de stat al Republicii Moldova, precum şi din mijloacele alocate de sponsori, din donaţiile benevole ale persoanelor fizice şi juridice, ale organizaţiilor şi fundaţiilor de binefacere autohtone şi de peste hotare, din alte surse financiare legale.

Activităţile de susţinere şi consolidare a diasporei moldoveneşti sunt reglementate de un şir de acte normative ale Republicii Moldova care pot fi accesate aici.

Asociaţiile diasporei moldoveneşti în România

Ambasada Republicii Moldova în România

Adresa Ambasadei:

Aleea Alexandru nr.40, sector 1,
Bucureşti, 011824 , România
tel.: (+ 4 021) 230 04 74
fax: (+ 4 021) 230 77 90
E-mail: bucuresti@mfa.md
Program de lucru: Luni - vineri: 08:30 - 12:30, 13:30 - 17:30

Secţia Consulară a Ambasadei Republicii Moldova în România

Adresa Secţiei Consulare:
Strada Emanoil Porumbaru nr. 89, parter, sector 1,
Bucureşti 011424, România
tel.: (+ 4 021) 410 98 27
fax: (+ 4 021) 410 98 26
mob: +40787898050 (Exclusiv pentru cetăţenii Republicii Moldova care se confruntă cu o situaţie dificilă, specială, cu caracter de urgenţă (accidente cu victime, decese, calamităţi şi alte situaţii de pericol sau cu caracter extraordinar. La acest număr de telefon NU se furnizează informații consulare).
E-mail: consulat.bucuresti@mfa.md
Program de lucru cu cetăţenii:
Luni - vineri:
08:30 - 12:30 (depunerea actelor)
15:00 - 16:30 (eliberarea actelor)

Consulatul General al Republicii Moldova la Iaşi

Adresa Consulatului:

Str. Aleea Grigore Ghica Vodă, nr. 60A, zona Copou,
Iași 700127, România
tel.: (+4023) 222 03 15
tel./fax: (+4023) 222 03 16
E-mail: iasi@mfa.md
consulat.iasi@mfa.md

Ambasada României în Republica Moldova

Adresă: Str. Bucureşti, nr. 66/1, cod 277012
Telefon: +373 22 211 813
+373 22 213 037
La acest număr de telefon NU se furnizează informații consulare.
Fax: +373 22 228 129
E-mail: chisinau@mae.ro
Adresă de e-mail utilizată de Ambasadă NUMAI pentru legătura cu autoritățile locale din țara de reședință. La această adresă de e-mail NU se furnizează informații consulare.

Program de lucru: luni-vineri, orele: 8:30-17:30
Telefoane de urgență: +373 68 33 63 63 - NU se acordă nici un fel de informaţii consulare sau programări la acest telefon
Telefoanele sunt exclusiv pentru cetăţenii români care se confruntă cu o situaţie dificilă, specială, cu caracter de urgenţă (accidente cu victime, decese, calamităţi şi alte situaţii de pericol sau cu caracter extraordinar).

Secţia Consulară

Adresă: Chișinău, Str. Grigore Ureche, 2
Telefon (informații consulare pentru cetățeni români): +373 22 260 737; +373 22 260 747
Fax: +373 22 260 740
E-mail call-center (informații consulare pentru cetățeni români): contact@informatiiconsulare.ro
În cererea de informații vă rugăm să precizați orașul și provincia de rezidență, pentru a primi informații consulare specifice în funcție de zona geografică.
Site-web call-center (informații consulare pentru cetățeni români): http://www.informatiiconsulare.ro
E-mail pentru solicitări vize (cetățeni străini): chisinau.vize@mae.ro
Program de lucru: luni-vineri, orele 08:00-16:00. Pentru detalii accesați pagina Program.

Pentru informații referitoare la obținerea vizei române (necesare cetățenilor străini)

• RO: Cetățenii străini care solicită informații despre obținerea vizei de intrare în România se pot adresa la adresa de e-mail: chisinau.vize@mae.ro sau accesând portalul http://www.eviza.ro
• EN: Regarding foreign citizens, that request visa services, we advise to send the inquires at the e-mail address: chisinau.vize@mae.ro or at the webpage:http://www.eviza.ro

Biroul de promovare comercială

Adresa: Chișinău, str. Vlaicu Pârcălab, 39
Telefon/Fax: +373 22 235 389
E-mail: economic@ambasadaromaniei.md

Institutul Cultural Român

Adresa: Chişinău, str. Vlaicu Pârcălab, 39
Telefon: +373 22 228 360
E-mail: icr@ambasadaromaniei.md