Informație pentru migranți și diaspora din Republica Moldova

Date generale
Informații utile de călătorie

Date generale
După primul război mondial cehii și slovacii, cele două popoare foste părţi ale Imperiului Austro Ungar s-au unit şi au format Cehoslovacia. La sfârşitul celui de al doilea război mondial Cehoslovacia a intrat în sfera sovietică de influenţă. În 1968, o invazie a trupelor Pactului de la Varşovia a pus capăt eforturilor liderilor ţării de eliberare de sub conducerea partidului comunisit şi crearea unui "socialism cu faţă umană". România a refuzat să participe la această invazie. Anul următor, demostraţiile antisovietice au fost dur reprimate. Odată cu căderea regimului comunist în 1989, Cehoslovacia şi-a recâştigat independenţa printr-o paşnică Revoluţie de catifea. La 1 ianuarie 1993, ţara a trecut printr-un "divorţ de catifea" prin care cele două națiuni componente ale sale s-au separat formând două noi state, Republica Cehă şi Slovacia. Republica Cehă a intrat în NATO în 1999 și a aderat la Uniunea Europeană în 2004.

Locaţie : Europa Centrală 
Suprafaţă:
Totală: 78,866 sq km
Uscat: 77,276 sq km
Apă: 1,590 sq km
Climă: temperată cu veri răcoroase și ierni reci, noroase și dominate de umezeală 
Relieful: Boemia, în vest, este constituită în principal din câmpii, dealuri şi platouri înconjurate de munţi joşi; Moravia, in est, are un relief dominat de dealuri.
Resurse naturale: cărbune, caolin, argilă, graphit și cherestea
Populatie: 10,578,820 (2016)
Rata de creştere a populaţiei: 0.2%
Grupuri entice: cehi 64%, moravi 5%, slovaci1.4%, alte categorii 4% (2011)
Religii: Romano Catolici 10.5%, Protestanţi 1%, alte confesiuni 1%, nedeclarate 44%, fără preferinţe religioase 0,7% (conform recensământului din 2011)
Limbă: cehă
Tip de organizare politică: democraţie parlamentară
Capitală: Praga
Împarţire administrativă: 13 regiuni (kraje, singular - kraj) şi regiunea capitalei Praga (hlavni mesto Praha); Jihocesky kraj, Jihomoravsky kraj, Karlovarsky kraj, Kralovehradecky kraj, Liberecky kraj, Moravskoslezsky kraj, Olomoucky kraj, Pardubicky kraj, Plzensky kraj, Stredocesky kraj, Ustecky kraj, Kraj Vysocina, Zlinsky kraj.
Independenţa: 1 ianuarie 1993 (Cehoslovacia s-a divizat în Cehia şi Slovacia)
Zi naţională: Ziua formării statului ceh, 28 octombrie (1918)
Sistemul legislativ: Parlament bicameral format din Senat (81 de locuri; membrii săi sunt aleşi prin vot popular pentru un mandat de 6 ani; o treime dintre aceştia sunt aleşi la fiecare doi ani) şi Camera Deputaţilor (200 de locuri; membrii săi sunt aleşi prin vot popular pentru un mandat de 4 ani)
Alegeri:
Senat - ultimul scrutin a avut loc in octombrie 2016;
Camera Deputaţilor - ultimele alegeri au avut loc în noiembrie 2017;
Sistemul juridic: Curtea Supremă; Curtea Constituţională; preşedintele și vice preşedintele sunt numiţi de către şeful statului pentru un mandat de 10 ani;
Sistemul executiv:
Şeful statului: preşedintele este ales de către Parlament pentru un mandat de 5 ani şi poate avea cel mult două mandate consecutive. Preşedintele Milos Zeman a fost ales în martie 2013;
Guvern: Cabinetul este numit de către preşedintele ţării la propunerea premierului. Prim-ministru este Andrej Babiš din decembrie 2017 (preşedintele ANO 2011).

Informații utile de călătorie

Informaţii privind regimul vamal
Persoanele care călătoresc în Republica Cehă pot introduce în această ţară, fără a fi obligaţi să întocmească declaraţie vamală, următoarele bunuri:
· ţigări: 200 ţigări sau 50 buc. ţigări de foi, sau 250 g. tutun, pentru turiştii de peste 18 ani;
· băuturi alcoolice: 1 litru băuturi distilate şi 2 litri vin;
· benzina: un bidon de rezervă de maxim 10 litri;
· parfumuri: 50 g;
· medicamente: doar pentru uzul personal;
· cadouri sau alte mărfuri până la valoarea de cel mult 2.000 Kc (coroane cehe - 65 euro)

Bunuri personale:
· pentru uz personal: îmbrăcăminte şi articole de valoare (bijuterii);
· materiale sportive: lansete şi echipament pentru pescuit (turiştii care au aceste ustensile trebuie să plătească un permis de pescuit de 800 Kc (30 euro/săptămână);
· echipament pentru camping;
· canoe sau kayak.

Sunt interzise a fi introduse în ţară:
· articole care incită la manifestări rasiste sau fasciste;
· droguri;
· vehicule echipate cu motor în 2 cilindri.

Transportul animalelor domestice se realizează doar în baza unui certificat veterinar corespunzător, emis în Republica Moldova cu cel mult trei zile înainte de intrarea în R.Cehă. Este necesar a fi prezentată de asemenea dovada vaccinării antirabice.
Arme - o singură armă şi 1000 cartuşe sau 50 gloanţe, doar cu licenţa port-armă (permisul trebuie eliberat de reprezentanţele diplomatice cehe).
Pentru exportul din R. Cehă a obiectelor cu valoare artistică sau istorică este necesar ca deţinătorul să aibă certificat de achiziţie şi un permis de export eliberat de Muzeul Naţional sau de Galeriile de Artă. Pentru aceste bunuri se plăteşte taxe vamale.

Asistenţa medicală
Asistenţa medicală în R.Cehă nu este gratuită. În Praga, precum şi în celelalte oraşe mari din Cehia există cabinete medicale cu plată, situate în incinta policlinicilor şi spitalelor. Serviciul de Ambulanţă din R.Cehă poate fi apelat la tel.112.
În Praga au orar non-stop următoarele farmacii:
· Lekarna Praha 1, Vaclasvski namesti 64. tel. 222211423
· Lekarna Praha 2, Belgicka 37, tel. 224237207
Spitalele din Praga care acordă asistenţă de urgenţă şi pentru străini sunt:
· Na Homolce Hospital, Praha 5, Roentgenova 2, tel.252922146
· Clinica medicală nr.1, Praha 1, Na Perstyne 10, tel.224216200, 602225050
· Canadian Medical Center, Praha 6, Veleslavinska 1, tel. 601212320
Personalul acestor unităţi spitaliceşti poate fi contactat în limbile cehă, engleză, germană, franceză sau spaniolă.

Siguranţă şi criminalitate
Cehia este o ţară sigură din punctul de vedere al criminalităţii. Infracţiuni minore de tipul furtului din buzunare, înşelăciunilor sau furtului din maşini pot apărea în zone aglomerate (gări, staţii, parcări, centre comerciale, benzinării sau zone de servicii pe autostrăzi).

Recomandări generale:
- Autovehiculele trebuie încuiate şi asigurate cu sisteme de alarmă.
- În cazul călătoriei cu autobuzul sau trenul fiți atenți la bagaje pe întreaga durată a călătoriei.
- Pentru ieşirile în oraş, este obligatoriu să aveţi, în permanenţă, la dumneavoastră actele de identitate în original (paşaport, permis de şedere).
- Păstraţi în locuri sigure documentele şi valorile personale, biletele de călătorie banii şi cărţile de credit şi nu le expuneţi în mod vizibil asupra dumneavoastră sau în maşini.
În cazul unor incidente care afectează siguranţa persoanei sau a bunurilor, vă recomandăm să contactaţi poliţia locală precum şi secția consular a ambasadei Republicii Moldova în Republica Cehă cu sediul la Praga.
În cazul unor incidente grave (accidente, tâlhării), care necesită intervenţia imediată a autorităţilor cehe, trebuie apelate următoarele numere de urgenţă:
- 112 – servicii de urgenţă
- 158 – poliţie
Atenţie! Dacă sunaţi din greşeală la 112, nu închideţi! În caz contrar, vi se poate trimite o maşină în locul în care vă aflaţi, pentru a vedea dacă totul este în regulă!

Condiţii privind traficul auto
Circulaţia auto - în Cehia, circulaţia auto se efectuează pe partea dreaptă a drumului. Funcţionează sistemul priorităţii de dreapta. Pe drumurile publice, atât în localităţi cât şi în afara acestora este obligatorie folosirea fazei de întâlnire.
Atenţie! La intrarea în Republica Cehă este obligatorie cumpărarea rovinieta. Aceasta trebuie să fie aplicată pe parbriz, pentru a fi vizibilă cu uşurinţă, în caz contrar existând riscul de a fi amendat. Taxele pentru autostrăzi se plătesc sub forma tichetelor de autostradă, care se pot cumpăra de la staţiile de benzină.
Starea drumurilor - Starea generală a drumurilor şi infrastructurii este bună.
Centura de siguranţă - Este obligatorie.
Parcarea - este permisă numai în locuri rezervate, contra cost, iar tichetele trebuie afişate la vedere în interiorul maşinii.
Limitele de viteză admise - depăşirea limitelor de viteză poate atrage aplicarea unor amenzi de până la 500 de euro şi suspendarea permisului de conducere. Amenzile de circulaţie pot fi achitate la Czech State Bank (CNB).
- în localităţi – 50 km/oră
- în afara localităţilor – 90 km/oră
- autostrăzi – 130 km/oră.
Aparatele anti-radar şi de detectare a radarului - pe teritoriul Republicii Cehe este interzisă utilizarea aparatelor antiradar. Utilizarea lor constituie contravenţie şi se penalizează cu amendă de 2 000 coroane cehe, care reprezintă echivalentul a aproximativ 85 Euro.

Informaţii pentru cazurile de accident de circulaţie
În caz de accident uşor, notaţi elementele de identificare ale celuilalt autovehicul implicat în accident şi ale societăţii de asigurare a acestuia.
Dacă în urma accidentului sunt răniţi, chemaţi poliţia locală, după ce aţi acordat primul ajutor. Adresaţi-vă pentru sprijin partenerului societăţii de asigurări din Cehia.
Păstraţi documentele de plată până la înapoierea în ţară pentru a le prezenta societăţii de asigurare.
Telefoane utile apelabile în caz de urgenţă:
- 112 - Urgenţă
- 158 – Poliţia
Utilizarea cărţilor de credit - În Cehia există un sistem bine dezvoltat şi o reţea puternică de ATM-uri. Se acceptă plata cu cărţi de credit la cvasi-totalitatea magazinelor, restaurantelor, staţiilor de benzină.

Vize pentru cetăţenii Republicii Moldova
Tipuri de vize
Viză de scurtă şedere (pînă la 90 de zile)
Viză de lungă şedere (peste 90 de zile)
Contacte

Codul de vize
In data de 5 aprilie 2010 a intrat în vigoare Codul de vize care prezintă un document de bază pentru procedura comună a eliberării vizelor Schengen. Textul Codului de vize îl puteţi găsi pe site-ul UE.

Informaţii pentru solicitanţii de viză
Procedura de acordare a vizei este reglementată de Codul de vize (din 5.4.2010) pentru vizele Schengen şi legea nr. 326/1999 din Monitorul Oficial privind şederea străinilor pe teritoriul Republicii Cehe şi modificarea unor legi, în versiunea în vigoare pentru vizele de lungă durată.

În competenţa reprezentanţelor diplomatice ale Republicii Cehe este gestionarea cererilor de acordare a vizelor de scurtă durată. Aşadar, reprezentanţele diplomatice decid în cadrul competenţelor lor asupra acordării vizelor de tranzit aeroportuar şi vizelor de şedere de până la 90 de zile. Procesul de decizie privind cererile de acordare a vizelor de lungă durată (vize de şedere de peste 90 de zile) şi privind permisele de lungă şedere şi şederea permanentă este în competenţa poliţiei pentru străini a Republicii Cehe.

Nu exista dreptul juridic de acordare a vizei. O eventuală hotărâre de neacordare a vizei este definitivă și nu se poate depune contestaţie împotriva ei. Fiecare solicitant căruia nu i s-a acordat viza are dreptul de a fi informat despre motivele neacordării vizei în scris. După hotărârea de neacordare a vizei, solicitantul are dreptul de a depune o nouă cerere, care trebuie să fie însoţită de documentele solicitate. Noua cerere poate fi depusă chiar imediat după respingerea primei cereri.

Datele personale ale solicitantului menţionate în cererea sa de viză sunt, în conformitate cu Legea nr. 101/2000 din Monitorul Oficial, privind protecţia datelor personale şi modificarea unor legi, în versiunea în vigoare, prezentate exclusiv instituţiilor competente ale Republicii Cehe şi sunt destinate primirii hotărârii de acordare sau neacordare a vizei.

Solicitantul are drept de acces la datele personale care sunt stocate despre el în această privinţă, inclusiv drepturi de eventuală modificare a acestor date personale. În caz că aceste date personale sunt inexacte în ceea ce priveşte scopul procesării lor, solicitantul poate cere explicarea sau remedierea acestei stări. Dacă această cerere se dovedeşte justificată, reprezentanţa diplomatică competentă va remedia această situaţie greşită neîntârziat. Dacă reprezentanţa diplomatică competentă nu va da curs acestei cereri, solicitantul are dreptul să se adreseze direct la Autoritatea pentru protecţia datelor personale a Republicii Cehe. Informaţii mai detaliate vor oferi la cerere lucrătorii secţiei de vize a reprezentanţei diplomatice.

Contact:
Úřad pro ochranu osobních údajů (Autoritatea pentru protecţia datelor personale)
Pplk. Sochora 27
CZ - 170 00 PRAHA 7
Tel.: +420 234 665 354
Fax: +420 234 665 501
e-mail: posta@uoou.cz

1. Viza de tranzit de tip A
   Viza de tranzit aeroportuar de tip A permite accesul în zona de tranzit a aeroportului internaţional şi aşteptarea pe teritoriul acestei zone (conform biletelor). Se eliberează pentru persoanele care călătoresc cu avionul. Cetăţeanul străin care solicită o viză tranzit aeroportuară trebuie să deţină permis de intrare în ţara de destinaţie, precum şi biletul respectiv. Viza de tranzit A se eliberează timp de 10-30 zile .
2. Viza de scurtă durată de tip C
   Viza de scurtă durată cu o singură intrare de tip C permite tranzitul sau intrarea pe teritoriul Republicii Cehe şi altor ţări Schengen o singură dată şi aflarea pe teritoriul acestora pînă la expirarea acestei vize. În cazul vizei cu intrări multiple, se permite intrarea multiplă pe teritoriul acestor ţări. Viza de scurtă durată se eliberează în decurs de 10-30 zile.
3. Viza de lungă durată de tip D
   Viza de lungă durată de tip D este eliberată pentru un termen mai mare de 90 de zile, şi se eliberează cu scopul:
   · de studii
   · de întreprinzător
   · de angajare în câmpul muncii
   · de reunificare a familiei
   · de şedere permanentă sau de lungă şedere.
   Viza de lungă durată permite mai multe intrări pe teritoriul Republicii Cehe, şi aflarea pe acest teritoriu pînă la expirarea acestei vize. Ea se eliberează în decurs de la 60 de zile (studenţi şi mediul academic), respectiv de la 90 până la 120 de zile (în cazul permisului de şedere permanentă în termen de 180 zile, iar în cazul permisului de lungă şedere cu scopul reîntregirii familiei în termen de 270 de zile) din momentul depunerii actelor.

Începând cu data de 5 aprilie 2010 sunt valabile noile formulare pentru cerere de viză Schengen şi de la 1 septembrie 2010 noile formulare pentru cerere de viză de scurtă durată.

Cererea pentru viză de lungă durată - viza de tip D există numai în limbile cehă, engleză şi rusă şi poate fi descărcat de pe site-ul Ministerului Afacerilor Externe al Republicii Cehe.

Taxe pentru procesarea vizelor
Cehia face parte din Uniunea Europeană din 2004. Deoarece Uniunea Europeană a liberalizat regimul de viză cu Republica Moldova, cetățenii moldoveni nu au nevoie de viză pentru călătorii de scurtă durată în Cehia până la 90 zile cu un pașaport biometric valabil. Pentru detalii referitor la liberalizarea regimului de vize Schengen accesați aici. Suma menţionată este stabilită de Acordul între Comunitatea Europeană şi Republica Moldova privind facilitarea eliberării vizelor. Taxa pentru procesarea cererilor de viză se achită la bancă, imediat după depunerea cererii de viză. Adresa băncii respective este anunţată în momentul depunerii actelor.

Vize de lungă durată - 93 EUR (în funcţie de cursul valutar valabil în ziua depunerii actelor)
Cazierul juridic din Republica Cehă - 8 EUR
Taxele respective sunt stabilite pentru cetăţenii Republicii Moldova. Taxele pentru cetăţenii altor state le puteţi afla la secţia consulară.

Pentru mai multe informații referitor la fiecare tip de viză, accesați mai jos:
·Călătorie de afaceri
·Cultură
·Şoferi
·Sport
·Studii
·Tranzit
·Tratament medical
·Vizită oficială
·Vizită pe baza invitaţiei
·Vizită turistică

Pentru mai multe informații, accesați:
·Cardul albastru
·Schimbările după 1. 1. 2011
·Lista actelor necesare pentru deschiderea vizei de student
·Lista actelor necesare pentru deschiderea vizei în baza actelor de întreprinzător
·Lista actelor necesare pentru deschiderea vizei în baza contractului de muncă
·Lista actelor necesare pentru reunificarea familiei

Formulare pentru orice tip de viză pentru cetățenii Republicii Moldova.

Ambasada Republicii Cehe în Republica Moldova

Str. Moara Roşie 23, 2005 Chişinău, Republica Moldova
E-mail: chisinau@embassy.mzv.cz
Tel.: 00 373/22/209942 - recepţia
Tel.: 00 373/22/209933 - secţia consulară
Fax: 00 373/22/296437
Fax: 00 373/22/209944 - secţia consulară

Orele de lucru luni - vineri 8.00 - 16.30 (în afara sărbătorilor)
Program pentru public al secţiei consulare: luni, miercuri, joi 8.30 - 12.00, 14.00 - 16.00

Permisele de şedere
Informaţii generale privind unele anexe pentru cerere
Formularele
Sistemul de sănătate
Seviciile medicale acoperite de asigurarea medicală
Drepturile şi obligaţiile participanţilor la asigurarea medicală
Asiguratorii medicali
Depunerea reclamaţiilor cu privire la asistenţa socială
Sistemul social
Solicitarea beneficiilor
Familie

Cetăţenii ţărilor terţe
Cetăţenii ţărilor terţe (adică cei care nu sunt cetăţeni ai unui stat membru al Uniunii Europene, Elveţia, Liechtenstein, Norvegia şi Islanda şi acei cetăţeni străini care nu sunt membri de familie ai unui cetăţean din oricare dintre ţările menţionate) pot aplica pentru şedere permanentă în conformitate cu punctele 66, 67 şi 68 din Legea privind reşedinţa cetăţenilor străini.

Este posibil să aplici pentru permis de şedere permanentă în conformitate cu secţiunea 66 din Legea privind reşedinţa cetăţenilor străini:

• pentru motive umanitare (secţiunea 6 alineatul (1) litera (a) din Legea privind reşedinţa cetăţenilor străini, care prevede, de asemenea, câteva exemple de motive umanitare;
• din motive demne de atenţie specială (secţiunea 66 (1) litera (b) din Legea privind reşedinţa cetăţenilor străini);
• în cazul în care şederea cetăţenilor străini pe teritoriu țării este în interesul Republicii Cehe (secţiunea 66 (1) litera (c) din Legea privind reşedinţa cetăţenilor străini);
• în cazul în care persoana este un copil minor, , unui cetăţean străin care locuieşte pe teritoriul țării în baza unui permis de şedere permanentă, în cazul în care motivul pentru cerere este traiul acestor cetăţeni străini în aceeaşi gospodărie (Secţiunea 66 alineatul (1) litera (d) din Legea privind reşedinţa cetăţenilor străini).

Motivele posibile pentru respingerea unei cereri sunt definite în secţiunea 75 din Legea privind reşedinţa cetăţenilor străini.

Cererea pentru permis de şedere permanentă, după cum este definit în secţiunea 66, trebuie să fie depusă printr-o ambasadă; pe teritoriul Republicii Cehe, o cerere poate fi depusă numai în următoarele cazuri:

• a) în conformitate cu secţiunea 66 alineatul (1) litera (a), şi anume pentru motive umanitare, sau în conformitate cu secţiunea 66 alineatul (1) litera (b), şi anume pentru motive demne de atenţie specială, în cazul în care cetăţeanul străin, care urmează să primească permis de şedere permanentă:
  • se află pe teritoriul țării în baza unui permis de şedere temporară şi este un soţ sau un copil minor al cetăţeanului străin, căruia i-a fost acordat azil în conformitate cu secţiunea 12 din Legea nr 325/1999 Coll. privind azilul şi cu privire la modificarea Legii nr 283/1991 Coll. cu privire la Poliţia din Republica Cehă, după cum a fost modificat (denumit în continuare "Legea privind azilul");
  • se află pe teritoriu în baza unei vize de şedere eliberată pentru mai mult de 90 de zile sau în temeiul unui permis de reședință pe termen lung; sau
  • se află pe teritoriu în baza unui permis de şedere eliberat pe termen lung, în scop de protecţie pe teritoriu, dacă cooperarea ei / lui cu un organism responsabil de procedură penală a contribuit la dovedirea unei infracţiuni de trafic sau la dovedirea unei infracţiuni de organizare a unei treceri ilegale a frontierei de stat sau crima de facilitare a acesteia.
• b) în conformitate cu secţiunea 66 alineatul (1) litera (c), şi anume în cazul în care şederea cetăţeanului străin în teritoriu este în interesul Republicii Cehe, în cazul în care şederea ei sau a lui pe teritoriul țării este în formă de reşedinţă temporară;
• c) în conformitate cu secţiunea 66 alineatul (1) litera (d), şi anume în cazul în care persoana este un copil neacceptat, de vârstă sau nu de vârsta, unui cetăţean străin care se află pe teritoriul țării în baza unui permis de şedere permanentă, în cazul în care şederea cetăţeanului străin care urmează să primească permisul de şedere permanentă are o reşedinţă temporară pe teritoriu țării.

O cerere pentru permis de şedere permanentă în conformitate cu secţiunea 66 alineatul (1) litera (a), (b) sau (c) din Legea privind reşedinţa cetăţenilor străini poate fi depusă la biroul regional al Departamentului pentru Politica de Azil şi Migraţie din Ministerul de Interne în funcţie de locul de reşedinţă înregistrat al străinului (la biroul din Praga - Letna pentru Regiunea Praga şi Boemia Centrală).

O cerere pentru permis de şedere permanentă în conformitate cu secţiunea 66 alineatul (1) litera (d) din Legea privind reşedinţa cetăţenilor străini poate fi depusă la biroul regional al Departamentului pentru Politica de Azil şi Migraţie din Ministerul de Interne în funcţie de locul de reşedinţă înregistrat al străinului (la biroul din Praga - Bohdalec pentru Regiunea Praga şi Boemia Centrală).

Următoarele documente necesare, menţionate în secţiunea 70 alineatul (2) din Legea privind reşedinţă cetăţenilor străini, trebuie să fie ataşate la un formular completat "Cerere pentru permis de şedere permanentă":

• un document de călătorie;
• 2 fotografii într-un format pentru actul de identitate;
• un document care confirmă scopul şederii pe teritoriul Republicii Cehe (cum ar fi un certificatul de naştere, un certificat de căsătorie sau un alt document care atestă legătura de rudenie, un document că cetăţeanul străin a fost cetăţean al Republicii Cehe în trecut);
• un document similar cu un extras din Registrul de Caziere Judiciare, ca bază pentru examinarea de probitate a persoanei, eliberat de statul, al cărui cetăţean străin este sau în care persoana străină are reședință permanentă, precum şi de statele în care cetăţeanul străin a stat fără întrerupere pentru o perioadă mai mare de 6 luni în ultimii 3 ani (în cazul în care oricare dintre aceste state nu emite un astfel de document, solicitantul va depune o declaraţie pe propria răspundere). Cerinţa de a prezenta acest document nu se aplică unui cetăţean străin cu vârsta sub 15 ani şi unui cetăţean străin mai mare de 15 ani, care a primit o viză de şedere pentru mai mult de 90 de zile drept concediu pentru a rămâne pe teritoriul țării sau cu permis de ședere pe termen lung drept concediu de ședere pe teritoriul țării și care a fost asigurat cu protecţie suplimentară în conformitate cu un regulament legal special. Dacă vorbim despre un cetăţean străin menţionat în secţiunea 87 din Legea privind reşedinţa cetăţenilor străini, care aplică pentru permis de şedere permanentă după împlinirea vârstei de 18 ani pentru motive bine definite în secţiunea 66 alineatul (1) litera (a) din Legea privind reşedinţa cetăţenilor străini, el sau ea este obligat să prezinte un document similar unui extras din Registrul de Caziere Juridice, dacă se solicită acest lucru;
• un document cu privire la faptul că resursele financiare pentru şedere permanentă pe teritoriu au fost asigurate (Secţiunea 71 (1) din Legea privind reşedinţa cetăţenilor străini); acest lucru nu se aplică, în cazul în care persoana este un cetăţean străin menţionat în secţiunea 87 din Legea privind reşedinţa cetăţenilor străini (un cetăţean străin căruia i-a fost încredinţată în îngrijire parentală printr-o decizie a autorităţii corespunzătoare), care aplică pentru unui permis de şedere permanentă după împlinirea vârstei de 18 ani pentru motive definite în secţiunea 66 alineatul (1) litera (a) din Legea privind reşedinţă cetăţenilor străini;
• consimţământul unui părinte sau, după caz, a unui alt reprezentant legal sau tutorele copilului cu privire la domiciliul permanent în teritoriu, dacă nu este cazul când acest părinte, reprezentant legal sau tutore trăieşte împreună cu copilul ca o familie într-o gospodărie comună (acordul nu este solicitat, în cazul în care cetăţeanul străin dovedeşte că el sau ea nu poate prezenta acest document, din motive în afara controlului lui/ei);
• un document cu privire la faptul că a fost asigurată cazarea (Secţiunea 71 (2) din Legea privind reşedinţa cetăţenilor străini);
• în cazul în care cererea ar fi fost depusă din motive umanitare sau din motive demne de atenţie specială, apoi o explicaţie scrisă privind cererea trebuie sa fie atașată la cerere, specificând motivele din care solicitantul le consideră a fi umanitare sau vrednice de o atenţie specială în cazul lui sau a ei individual, împreună cu documentele justificative relevante pentru cererea sa - nu este o parte obligatorie a cererii, dar este în interesul solicitantului să descrie motivele de aplicare şi să le dovedească cu documente relevante.

Un document care atestă cunoştinţele necesare de limba cehă nu trebuie să fie ataşat la o cerere pentru permis de şedere permanentă depusă în conformitate cu secţiunea 66 din Legea privind reşedinţă cetăţenilor străini.

Permis de şedere permanentă, după încheierea procedurilor privind Protecţia Internaţională definită în secţiunea 67 din Legea privind reşedinţa cetăţenilor străini.

Condiţiile care reglementează un permis de şedere permanentă, după încheierea procedurii privind Protecţia Internaţională sunt definite în secţiunea 67 din Legea privind reşedinţa cetăţenilor străini. Motivele pentru respingerea posibilă a cererii sunt definite în secţiunea 75 din Legea privind reşedinţa cetăţenilor străini. O cerere poate fi depusă la Minister nu mai târziu de 2 luni după încetarea valabilă a procedurii privind asigurarea Protecţiei Internaţionale şi poate fi depusă la biroul regional al Departamentului pentru Politica de Azil şi Migraţie din Ministerul de Interne, în funcţie de locul de reşedinţă înregistrat al cetăţeanului străin (la biroul din Praga - Letna pentru Regiunea Praga şi Boemia Centrală).

Următoarele documente necesare, definite în secţiunea 70 alineatul (2) din Legea privind reşedinţa cetăţenilor străini, trebuie să fie ataşate la formularul completat "Cerere pentru permis de şedere permanentă":

• un document de călătorie;
• 2 fotografii într-un format pentru actul de identitate;
• un document care să dovedească scopul şederii pe teritoriul Republicii Cehe, care, în acest caz, va fi deosebit de documentul privind încetarea procedurii privind asigurarea unei protecţii internaţionale, cu o clauză indicată de forţă juridică (de exemplu, verdictul unei instanţe regionale a Curţii Administrative Supreme din Republica Cehă), acesta poate fi, de asemenea, un certificat de naştere, un certificat de căsătorie sau un alt document care atestă legătura de rudenie ;
• consimţământul unui părinte sau, după caz, a unui alt reprezentant legal sau tutore al copilului cu domiciliul permanent pe teritoriul țării, dacă nu este cazul acestui părinte, reprezentant legal sau tutore locuiește împreună cu copilul ca o familie într-o gospodărie comună (acordul nu este necesar, în cazul în care cetăţeanul străin dovedeşte că el sau ea nu poate prezenta acest document, din motive care sunt în afara controlului lui/ei);
• un document cu privire la faptul că a fost asigurată cazarea (Secţiunea 71 (2) din Legea privind reşedinţa cetăţenilor străini);
• o justificare scrisă a cererii (nu este o parte obligatorie, dar cetăţeanul străin poate susține cererea sa prin declaraţia motivelor interesului său pentru permisul de şedere permanentă).

Nici un document care să dovedească cunoştinţele necesare de limba cehă nu trebuie ataşat la o cerere pentru un permis de şedere permanentă, după încheierea procedurii privind protecţia internaţională.

Faptul că solicitantul se află pe teritoriul Republicii Cehe şi această şedere este o reşedinţă temporară după încetarea procedurilor privind asigurarea protecţiei internaţionale, care este una din precondiţiile pentru un permis de şedere permanentă în conformitate cu secţiunea 67 din Legea privind reşedinţa cetăţenilor străini, va fi dovedită de către solicitant prin prezentarea unui document care îl autorizează pe el sau ea să se afle temporar pe teritoriul țării. Acest document este considerat a fi un ordin de plecare eliberat străinului după ce poliţia indică sfârşitul termenului de valabilitate a vizei pentru concediu de ședere, după cum este definit în secţiunea 78b din Legea privind azilul. Cetăţeanul străin este obligat să se prezinte la un birou de poliţie, în scopul de a asigura faptul că sfârşitul termenului de valabilitate a vizei pentru concediu de ședere este indicat în viză, fără întârziere nejustificată, nu mai târziu de 15 zile din data în care decizia privind recursul a intrat în vigoare din punct de vedere juridic. Documentul care permite o şedere temporară în scopul depunerii unei cereri de şedere permanentă în conformitate cu secţiunea 67 din Legea privind reşedinţa cetăţenilor străini nu este o viză pentru concediu de ședere pe teritoriul țării, după cum este definit în secţiunea 78b din Legea privind azilul, deoarece valabilitatea acestei vize se încheie în conformitate cu legea în ziua în care decizia instanţei de judecată cu privire la plângere intră în vigoare din punct de vedere juridic sau în cazul în care cetăţeanul străin părăseşte teritoriul.

Permisul de şedere permanentă după cinci ani de şedere neîntreruptă după este definit în secţiunea 68 din Legea privind reşedinţa cetăţenilor străini

Condiţiile care reglementează un permis de şedere permanentă după cinci ani de şedere neîntreruptă pe teritoriul Republicii Cehe sunt definite în secţiunea 68 din Legea privind reşedinţa cetăţenilor străini. Aceasta prevede în special tipul de şedere al cetăţeanului străin pe teritoriul Republicii Cehe şi perioadele de absenţă de pe teritoriul Republicii Cehe, fiind luate în calcul la determinarea perioadei necesare de cinci ani de şedere neîntreruptă, şi aceasta, de asemenea, se prevede în cazul în care condiţia de şedere neîntreruptă este îndeplinită. Motivele pentru respingerea posibilă a cererii sunt definite în secţiunea 75 din Legea privind reşedinţa cetăţenilor străini. O cerere pentru un permis de şedere permanentă după cinci ani de şedere neîntreruptă pe teritoriul Republicii Cehe este depusă de către un cetăţean străin pe teritoriul Republicii Cehe, în mod specific la un birou regional al Departamentului pentru Politica de Azil şi Migraţie a Ministerului de Interne în funcţie de locul de reşedinţă înregistrat al străinului (la biroul din Praga - Bohdalec pentru Regiunea Praga şi Boemia Centrală). În cazul în care condiţiile definite în secţiunea 68 alineatul (4) se aplică, un străin are, de asemenea, dreptul de a depune o cerere la o ambasadă. Este necesar să se anexeze următoarele documente necesare, declarate în secţiunea 70 alineatul (2), la formularul completat "Cerere pentru permis de şedere permanentă":

• un document de călătorie;
• 2 fotografii într-un format pentru actul de identitate;
• un document similar unui extras din Registrul de Caziere Juridice, ca bază pentru examinarea probității persoanei, eliberat de stat, al cărui cetăţean este străinul sau în care persoana străină își are rezidenţa permanentă, precum şi de statele în care cetăţeanul străin a stat fără întrerupere pentru o perioadă mai mare de 6 luni în ultimii 3 ani (în cazul în care nici unul dintre aceste state nu emite un astfel de document, solicitantul va depune o declaraţie pe propria răspundere ). Cerinţa de a prezenta acest document nu se aplică unui cetăţean străin cu vârsta sub 15 ani şi unui cetăţean străin mai mare de 15 ani, care a primit o viză de şedere pentru mai mult de 90 de zile de concediu de ședere pe teritoriul său un permis de şedere pe termen lung drept concediu de ședere pe teritoriul țării, şi care a fost asigurat cu protecţie suplimentară în conformitate cu un regulament juridic special.
• un document ce confirmă existența resurselor financiare pentru şedere permanentă pe teritoriu țării (Secţiunea 71 (1) din Legea privind reşedinţa cetăţenilor străini);
• consimţământul unui părinte sau, după caz, al unui alt reprezentant legal sau tutore al copilului cu domiciliul permanent pe teritoriul țării, sau, reprezentantul legal sau tutorele care trăieşte împreună cu copilul ca o familie într-o gospodărie comună (acordul/consimțământul nu este necesar, în cazul în care cetăţeanul străin dovedeşte că el sau ea nu poate prezenta acest document, din motive care sunt în afara controlului acestuia);
• un document cu privire la faptul că a fost asigurată cazarea (Secţiunea 71 (2) din Legea privind reşedinţa cetăţenilor străini);
• un document care să ateste cunoştinţele necesare de limba cehă (acest document nu este necesar în cazurile menţionate în secţiunea 70 alineatul (5) din Legea privind reşedinţa cetăţenilor străini).

Statutul juridic al unui rezident pe termen lung al Comunităţii Europene pe teritoriul Republicii Cehe
Statutul juridic al unui rezident pe termen lung al Comunităţii Europene pe teritoriul Republicii Cehe va fi acordat de către Minister unui cetăţean străin simultan cu eliberarea unui permis de şedere permanentă, cu condiţia că cetăţeanul străin îndeplineşte următoarele condiţii:

• 5 ani de şedere neîntreruptă pe teritoriul RC (acest lucru este considerat identic cu permisul de şedere permanentă după cinci ani de şedere neîntreruptă după cum este definit în secţiunea 68 din Legea privind reşedinţa cetăţenilor străini);
• cetăţeanul străin nu a perturbat ordinea publică în orice mod serios şi nu pune în pericol securitatea Republicii Cehe sau a oricărui alt stat membru al Uniunii Europene; şi
• cetăţeanul străin a dovedit că el sau ea are resurse financiare pentru şedere permanentă pe teritoriul RC (prezentând un document cu privire la faptul că resursele financiare pentru şedere permanentă pe teritoriu s-au asigurat, după cum este definit în Secţiunea 71 (1) din Legea privind reşedinţa cetăţenilor străini).

Cetăţenii străini care aplică pentru un permis de şedere permanentă pe teritoriul Republicii Cehe, după cinci ani de şedere neîntreruptă pe teritoriul RC în conformitate cu secţiunea 68 din Legea privind reşedinţa cetăţenilor străini li se va acorda statutul juridic de rezident pe termen lung al Comunităţii Europene pe teritoriul Republicii Cehe simultan cu un permis de şedere permanentă.

În cazul în care statutul juridic al unui rezident pe termen lung al Comunităţii Europene pe teritoriul Republicii Cehe nu a fost acordat cetăţeanului străin simultan cu emiterea unui permis de şedere permanentă, Ministerul va acorda acest statut juridic în cazul în care cetăţeanul străin aplică pentru aceasta, în scris, şi dacă îndeplineşte condiţiile legale menţionate mai sus definite în secţiunea 83 din Legea privind reşedinţa cetăţenilor străini.

Statutul juridic al unui rezident pe termen lung al Comunităţii Europene pe teritoriul Republicii Cehe poate fi, de asemenea, acordat unui membru al familiei unui cetăţean al Uniunii Europene, care nu este cetăţean al Uniunii Europene , cu condiţia ca condiţiile de mai sus sânt îndeplinite.

Cererea trebuie să fie depusă la biroul regional al Departamentului pentru Politica de Azil şi Migraţie al Ministerului de Interne în funcţie de locul de reşedinţă înregistrat a străinului (la biroul din Praga - Bohdalec pentru Regiunea Praga şi Boemia Centrală).

Cetăţeanul străin va ataşa un document cu privire la faptul că dispune de resurse financiare pentru şedere permanentă pe teritoriul RC, după cum este definit în Secţiunea 71 (1) din Legea privind reşedinţa cetăţenilor străini, la "Cererea de acordare a statutului juridic al unei rezident pe termen lung al Comunităţii Europene pe teritoriul RC", care nu a fost depusă împreună cu o cerere pentru un permis de şedere permanentă.

Permis de şedere permanentă al unui cetăţean străin născut pe teritoriul Republicii Cehe
În cazul în care un reprezentant legal al unui cetăţean străin născut pe teritoriul Republicii Cehe se află în ţară în temeiul unui permis de şedere permanentă, atunci, în conformitate cu secţiunea 88 (3) din Legea privind reşedinţa cetăţenilor străini, el/ea trebuie să depună o cerere pentru un permis de şedere permanentă pentru străinul născut în termen de 60 de zile din ziua lui / ei de naştere. Cererea unui cetăţean străin născut pe teritoriul Republicii Cehe, în conformitate cu secţiunea 88 (3) din Legea privind reşedinţa cetăţenilor străini, este depusă datorită faptului că cetăţeanul străin născut pe teritoriul Republicii Cehe locuieşte împreună cu reprezentantul său legal, care are drept de şedere pe teritoriul Republicii Cehe în temeiul unui permis de şedere permanentă, cu privire la statutul ei / lui în colaborare cu o altă dispoziţie aplicabilă din Legea privind reşedinţă cetăţenilor străini, în special secţiunea 66 (1 ) (d) în cazul în care el / ea este cetăţean al unei ţări terţe, cu secţiunea 87g (2) dacă el / ea este un cetăţean al UE, sau cu secţiunea 87h (2) (b) dacă el / ea este un membru al familie unui cetăţean al UE, dar el / ea însăşi nu este cetăţean al UE.
Dacă o cerere este depusă, reşedinţă cetăţeanului străin născut este considerată a fi reședința permanentă din momentul naşterii până în momentul când decizia cu privire la aplicarea intră în vigoare din punct legal, care are consecinţe importante în special în ceea ce priveşte asigurarea medicală a străinului născut. Termenul legal de 60 de zile pentru depunerea unei cereri este considerat a fi prelungit, dacă din motive în afara controlului străinului nu a reușit să depună cererea în această perioadă, până în momentul în care aceste motive încetează să existe. Cu toate acestea, cetăţeanul străin este obligat să anunţe Ministerul despre aceste motive fără nici o întârziere.

Cererea trebuie să fie depusă la un birou regional al Departamentului pentru Politica de Azil şi Migraţie a Ministerului de Interne în funcţie de locul de reşedinţă înregistrată a străinului ( Praga - biroul Bohdalec este responsabil pentru aplicaţii din Regiunea Praga şi Boemia Centrală).

Dacă o cerere este depusă pentru un cetăţean al unei țări terțe născut pe teritoriul Republicii Cehe, faptele, solicitate de secţiunea 89 alineatul (1) litera (a) şi (b) în colaborare cu secţiunea 70 alineatul (2) litera (a) şi (g) din Legea privind reşedinţa cetăţenilor străini, trebuie să fie documentate în anexele la formularul completat"Cerere pentru permis de şedere permanentă"; anexele necesare sunt:

• documentul de călătorie al copilului; dacă este vorba de un reprezentant legal, care este un cetăţean străin, prezentarea unui document de călătorie poate fi înlocuită cu prezentarea documentului de călătorie proprii ale persoanei, în care copilul este înregistrat;
• certificatul de naştere a copilului;
• 2 fotografii într-un format pentru actul de identitate;
• consimţământul unui părinte sau, eventual, al unui alt reprezentant legal ori tutore cu şedere permanentă a copilului pe teritoriul RC, cu excepţia cazului în care vorbim de o familie care locuiește împreună cu acest părinte, reprezentant legal sau tutore (consimţământul nu este necesar, în cazul în care cetăţeanul străin demonstrează că el / ea nu poate prezenta acest document, din motive care sunt în afara controlului său).

În cazul unei cereri depusă de către un cetăţean al Uniunii Europene sau al unui membru al familiei sale născut pe teritoriul Republicii Cehe, faptele, cerute de secţiunea 89 alineatul (1) litera (a) şi (b) în îmbinare cu punctul 87i (1) (c) din Legea privind reşedinţa cetăţenilor străini, trebuie să fie documentate în anexele la formularul completat "Cerere pentru permis de şedere permanentă" (formularul de culoare violetă); anexele necesare sunt:

• documentul de călătorie al copilului; dacă este vorba de un reprezentant legal, care este un cetăţean străin, prezentarea unui document de călătorie poate fi înlocuită cu prezentarea documentului de călătorie propriu al persoanei, în care copilul este înregistrat;
• certificatul de naştere a copilului;
• 2 fotografii într-un format pentru actul de identitate.
• Pentru detalii accesează aici.

Noi reguli de înregistrare pentru solicitarea unei vize pe termen lung, a unui permis de ședere pe termen lung sau a unui permis de ședere permanentă în Cehia pentru cetățenii Republicii Moldova.

Din 27 noiembrie 2017, a început să funcționeze un nou sistem de înregistrare pentru solicitarea unei vize pe termen lung (cu scop de studii, cu scop de practicare a activităţii de întreprinzător, cu scop de reunire a familiei), unui permis de ședere pe termen lung (cardul de angajat) sau a unui permis de ședere permanentă (pentru persoane de origine cehă) pentru perioada începînd cu 4 decembrie 2017.

Data depunerii unei cereri de viză pe termen lung, permis de ședere pe termen lung sau permis de ședere permanentă trebuie să fie convenită în prealabil exclusiv prin e-mail, prin trimiterea unui mesaj la adresa de e-mail: visa_chisinau@mzv.cz.

Se aplică regula: un mesaj e-mail = un solicitant. În cazul în care mesajul indică mai mulți solicitanți, acesta nu va fi luat în considerare. Excepție fac copiii sub 15 ani care vor depune cererile simultan cu reprezentantul legal al acestora. Acești copii pot fi înscriși în cererea reprezentantului legal. Înregistrarea pentru depunerea unei cereri este obligatorie. Fără înregistrare, cererea nu va fi acceptată.

Date necesare pentru înregistrare, care trebuie incluse în mesajul de e-mail:
    1. numele și prenumele solicitantului cu litere latine așa cum sînt înscrise în pașaport,
    2. data nașterii,
    3. numărul pașaportului,
   4. tipul de ședere (viză pe termen lung, permis de ședere pe termen lung sau un permis de ședere permanentă), pentru care se intenționează să se aplice,
   5. informațiile de contact ale solicitantului (e-mail și telefon)
  6. anexe de sine stătătoare, în care trebuie să fie incluse o copie scanată a paginii cu datele și fotografia din pașaport și o copie scanată a documentului care confirmă scopul șederii (cum ar fi un contract de muncă, confirmarea înscrieirii în instituție de învățămînt, un extras din registrul comerțului, etc.). Documentele anexate trebuie să fie în format PDF, JPG, JPEG sau TIFF, ale căror volum nu trebuie să depășească 10 MB.

Cererile care nu conțin toate datele necesare vor fi considerate nevalide și nu vor fi procesate. Cererea nu trebuie să conțină alte date sau mesaje decât cele obligatorii. Data depunerii cererii va fi atribuită solicitanților, în funcție de tipul de ședere (viză pe termen lung, permis de ședere pe termen lung sau permis de ședere permanentă) în ordine cronologică, în funcție de data primirii mesajelor la adresa de e-mail menționată.

Ambasada Republicii Cehe nu are dreptul să modifice cererile deja acceptate, să șteargă sau să modifice ordinea acestora. Solicitanții nu pot solicita o dată specifică pentru depunerea cererilor. Data depunerii cererii va fi notificată solicitantului prin e-mail în termen de 3 zile lucrătoare de la data primirii cererii de înregistrare.

Datele stabilite sunt fixate și nu pot fi modificate atât de solicitant, cât și de Ambasada Republicii Cehe. În cazul anulării de către solicitant a datei de depunere a cererii, este imposibil să se stabilească o nouă dată fără o transmite o nouă solicitare. Ambasada nu va lua în considerare solicitările de schimbare a datei de depunere a cererii. Dacă solicitantul nu se poate prezenta în ziua stabilită pentru depunerea unei cereri, trebuie să se înregistreze din nou.

Fotografia
Specificaţiile necesare şi numărul de fotografii necesare pentru a fi anexate la o cerere pentru permisul de şedere permanentă sunt reglementate prin Ordinul din cadrul Ministerului de Interne nr 368/1999 Coll. care defineşte specificaţiile cerute şi numărul de fotografii solicitate de Legea privind reşedinţa cetăţenilor străini. 2 fotografii trebuie să fie ataşate la cererea pentru permis de şedere permanentă.

Documentul de călătorie
Documentul menţionat în secţiunea 108 din Legea privind reşedinţa cetăţenilor străini este considerat a fi un document de călătorie. Printre alte documente, actul de identitate a cetăţenilor Uniunii Europene şi a cetăţenilor din Elveţia, Liechtenstein, Norvegia şi Islanda este, de asemenea, considerat a fi un document de călătorie. Pentru un copil aplicant care nu are documentul său propriu de călătorie, este suficient să fie prezentat documentul de călătorie al părintelui în care copilul este înregistrat. Secţiunea 116 din Legea privind reşedinţa cetăţenilor străini defineşte cazurile, în care un document de călătorie este considerat a fi nevalabil. Printre alte cazuri, un document, care conţine informaţii incorecte sau modificări neautorizate, trebuie să fie considerate nevalabile. O informație incorectă este, de asemenea, informaţia cu privire la numele şi prenumele unui cetăţean străin, dacă a existat o schimbare a numelui şi / sau prenumelui, de exemplu, ca rezultat al căsătoriei.

Documentul privind Cazarea
Un document cu privire la faptul că cazarea a fost asigurată, după cum este definit în Secţiunea 71 (2) sau 87i (2) din Legea privind reşedinţa cetăţenilor străini, este considerat a fi un document cu privire la dreptul de proprietate asupra unui apartament sau o casă (acest lucru este dovedit printr-un extras din registrul cadastral sau, eventual, printr-un contract de cumpărare, cu un document de înregistrare a titlului de proprietate în Registrul cadastral), un document privind autorizarea de a utiliza un apartament (acest lucru este dovedit, de exemplu, printr-un contract de cazare, un contract de închiriere, un contract de sub-închiriere), sau de un certificat scris, emis de către o persoană autorizată, cu consimțământul solicitantului de cazare, cu semnătura persoanei autorizate care a fost autentificată oficial. Autentificarea oficială nu este necesară în cazul în care persoana autorizată semnează acordul în faţa unui angajat autorizat al Ministerul de Interne. O persoană autorizată este considerată a fi o persoană cu vârsta peste 18 ani, în capacitate de a încheia acte juridice, care este autorizată să folosească spaţiile, partea lor delimitată (de exemplu, un apartament sau o cameră de locuit), sau care este operatorul unei unităţi de cazare în cazul în care cazarea va fi asigurată pentru cetăţeanul străin.
În cazul în care consimțământul la cazare al solicitantului este prezentat ca acordul unui proprietar al unui imobil, care este deţinut în comun de mai multe părți, este necesar ca acordul cu privire la cazarea cetăţeanului străin să fie asigurat de cel puţin un număr de coproprietari, ai căror acţiuni în proprietate ajung la majoritate. În cazul în care consimțământul cu privire la cazare al solicitantului este prezent ca acord al proprietarului imobilului, care este o proprietate comună civilă, este necesar ca ambii soţi să îşi dea acordul pentru cazarea cetăţeanului străin. În cazul în care consimțământul la cazare este confirmat de un chiriaş, este de asemenea necesar să fie prezentat un contract de închiriere valabil încheiat între chiriaş şi proprietar, şi în cazul în care contractul de închiriere conţine o condiţie prin care proprietarul trebuie să își dea acordul la cazarea unei persoane suplimentare în apartament, atunci este, de asemenea, necesar să fie prezentate probe ale unui acord scris al proprietarului cu privire la cazarea solicitantului. În cazul în care un contract de sub-închiriere încheiat între solicitant şi un chiriaş al apartamentului este prezentat în calitate de document care atestă că a fost asigurată cazarea, este de asemenea necesar să fie prezentat acordul scris al proprietarului, cu excepţia cazului când acest consimțământ este cuprins în contractul actual de sub-închiriere. Procedura și formulare necesare.

Documentul privind resursele financiare pentru şedere permanentă pe teritoriul RC
Un document care să dovedească faptul că venitul total lunar al cetăţeanului străin şi a persoanelor, evaluate împreună cu el sau ea, nu va fi mai mic decât o sumă minimă de existenţă, şi cea mai mare sumă a costurilor standarde de cazare definite în scopul unei contribuţii pentru locuinţă, definite în Legea privind asistenţa socială publică, sau suma, pe care cetăţeanul străin o dovedeşte în mod credibil ca valoarea costurilor reale justificate de locuinţă pentru el sau ea, precum şi persoanele evaluate împreună cu el, este considerat un document privind resursele financiare pentru şedere permanentă pe teritoriul țării în conformitate cu secţiunea 71 (1) din Legea privind reşedinţa cetăţenilor străini. În cazul în care persoana este un cetăţean străin menţionat în secţiunea 66 din Legea privind reşedinţa cetăţenilor străini, atunci acest document poate fi înlocuit cu un document privind acordarea promisă a resurselor financiare pentru a asigura şederea permanentă pe teritoriul RC din bugetele publice.
Dosarele depuse de următoarele persoane sunt evaluate împreună cu cetăţeanul străin:
            - părinţii şi copiii minori fără sprijin separat;
            - soţii;
            - partenerii în conformitate cu un regulament juridic special (parteneriat înregistrat);
            - părinţii şi copii minori care sunt fără suport separat;
          - părinţii şi copiii care sunt de vârstă, în cazul în care aceşti copii utilizează un apartament împreună cu părinţii şi nu sunt evaluaţi împreună cu alte persoane, de exemplu, ca soţi sau parteneri înregistraţi. 
Valoarea minimului de existenţă pentru o persoană (o persoană care nu este evaluată împreună cu alte persoane) este de 2200 CZK pe lună.

În cazul în care persoana este evaluată împreună cu alte persoane, sumele minime de existenţă sunt scalate în conformitate cu o anumită ordine a persoanelor. Ordinea persoanelor evaluate este determinată după cum urmează: în primul rând sunt evaluate persoanele care nu sunt copiii fără sprijin, apoi sunt evaluate persoanele care sunt copiii fără sprijin. În cadrul fiecărui grup al persoanelor evaluate, ordinea este determinată în funcţie de vârstă, de la cea mai vârstnică la cea mai tânără persoană. Vârsta persoanei decisivă pentru determinarea sumei minime de existenţă este vârsta pe care persoana o va atinge în luna calendaristică pentru care minimul de existenţă este identificat.

Valoarea minimului de existenţă a unei persoane care este evaluată ca fiind prima în ordinea dată este de 2880 CZK pe lună.
Valoarea minimului de existenţă a unei persoane care este evaluată ca fiind a doua persoană sau următoare în ordinea indicată este, după cum urmează:

• 2600 CZK pentru o persoană peste vârsta de 15 ani, care nu este un copil fără sprijin;
• 2,250 CZK pentru un copil fără sprijin cu vârsta între 15 şi 26 ani;
• 1,960 CZK pentru un copil fără sprijin cu vârsta între 6 şi 15 ani;
• 1,600 CZK pentru un copil fără sprijin cu vârsta până la 6 ani.

Cea mai mare valoare a costurilor standarde aferente locuinţei, definită printr-un regulament legal special -Legea privind Asistenţa Socială Publică nr. 117/1995 Coll. - în scopul unei contribuţii de locuinţă este după cum urmează:

• 7,870 CZK pentru o persoană;
• 11,186 CZK pentru două persoane într-o familie;
• 15,116 CZK pentru trei persoane într-o familie;
• 18,827 CZK pentru patru şi mai multe persoane într-o familie.

În cazul în care cetăţeanul străin dovedeşte în mod credibil că valoarea costurilor reale justificate de locuinţă, pentru el sau ea şi persoanele evaluate împreună cu el sau ea, este diferită de suma menţionată mai sus, atunci suma pe care cetăţeanul străin a declarat-o va fi utilizată pentru a calcula venitul total lunar al unui cetăţean străin, precum şi a persoanelor evaluate împreună cu el sau ea.

Mai exact, venitul total lunar al unui cetăţean străin şi a persoanelor examinate împreună cu el / ea, poate fi dovedit că este documentul care atestă faptul că finanţele pentru şederea permanentă vor fi asigurate după cum urmează:

• în cazul în care cetăţeanul străin este un angajat, documentul va fi un certificat din partea angajatorului cu privire la valoarea medie a venitului lunar net (Secţiunea 351 şi următoarele din Legea nr 262/2006 Coll., Codul Muncii) sau pentru trimestrul calendaristic precedent, care trebuie să ajungă la suma definită şi originalul sau copia legalizată a unui contract de muncă valabil;
• în cazul în care acesta este un cetăţean străin care este un antreprenor şi care are venituri din activităţi de afaceri (cum ar fi întreprindere individuală de comerţul, partener al unei societăţi comerciale publice sau partener activ într-o societate cu răspundere limitată), atunci documentul va fi o copie a declaraţiei fiscale privind impozitul pe venit al persoanei fizice pentru perioada fiscală precedentă, obţinut de străin din dosarul fiscal de la autoritatea fiscală competentă (Secţiunea 23 (3) din Legea nr 337/1992 Coll. privind administrarea impozitelor și taxelor), de la care va fi evident rezultatul procedurii de evaluare efectuate de către autoritatea fiscală. În acest caz, este de asemenea necesar să fie prezentat un document de la Administraţia Raională privind Securitatea Socială cu privire la valoarea primei de asigurare plătite în cadrul programului de securitate socială pentru perioada fiscală în cauză, şi dacă este un document al unui cetăţean străin cu şedere permanentă (sau o persoana examinată împreună cu el / ea) este necesar să fie prezentat un document privind valoarea primei de asigurare medicală şi generală plătită de aceasta;
• în cazul în care este cetăţean străin, care are venit ca o persoană fizică din profitul unei societăți comerciale (un partener într-o societate cu răspundere limitată, un acţionar într-o societate pe acţiuni, un partener limitat într-o societate în comandită) sau o corporaţie , în cazul în care el / ea este un partener (venituri din proprietate de capital), atunci documentul va fi procesul-verbal al adunării generale a societăţii sau a adunării membrilor de cooperativă, care va indica în mod clar distribuţia profitului între parteneri, şi un document privind plata impozitului definită printr-o rată de impozitare specială în conformitate cuSecţiunea 36 (2) impozitul pe venit din Legea nr 586/1992 Coll.;
• în cazul în care este un cetăţean străin care este un membru al organului statutar al unei persoane juridice (de exemplu, un reprezentant legal al unei societăţi cu răspundere limitată) şi care are venituri din gestiunea acestui birou (venituri din beneficiile angajaţilor şi ocuparea forţei de muncă), atunci documentul va fi un certificat emis de persoană juridică relevantă cu privire la valoarea medie a venitului lunar net şi un document care va arăta tipul şi cantitatea de remunerare (în special un contract privind gestiunea unui birou după cum este definit în secţiunea 66 din Codul Comercial) în cazul în care tipul şi suma remunerării va fi definit, sau procesul-verbal al adunării generale a societăţii sau o reuniune a membrilor care va indica în mod clar remunerarea membrului organului statutar în cauză);
• în cazul în care cetăţeanul străin este un cetăţean străin care efectuează lucrări pentru o companie sau o cooperativă în calitate de membru al cooperativei, un partener sau un reprezentant al unei societăţi cu răspundere limitată sau un partener limitat într-o societate în comandită şi are venituri din acestea (venituri din angajarea în câmpul muncii şi beneficiile angajaţilor), atunci documentul va fi un certificat eliberat de către persoana juridică în cauză cu privire la valoarea venitului mediu net lunar, şi un document care va indica tipul şi suma/valoarea remunerării (în special un contract privind gestiunea unui birou după cum este definit în secţiunea 66 din Codul comercial în cazul în care tipul şi valoarea remunerării vor fi definite, sau un contract de muncă în cazul în care acesta este un caz de muncă în societate sau cooperativă, sau procesul-verbal al adunării generale sau a reuniunii membrilor care va indica în mod clar acordul acestui organism al societăţii, cu performanţa de lucru pentru companie şi tipul şi valoarea remunerării pentru munca în cauză);
• un certificat privind transferul de beneficii financiare plătite cetăţeanului străin de către statul al cărui cetăţean el sau ea este, sau dintr-un alt stat în cazul în care aceste beneficii sunt plătite lui sau ei;
• în cazul în care cetăţeanul străin nu poate prezenta oricare dintre documentele sus-menţionate din motive obiective, este posibilă prezentarea unei declaraţii bancare privind un cont menţinut într-o bancă pe numele cetăţeanului străin pentru cel puţin ultimele 6 luni, dovedind în mod regulat şi constant venitul lunar al cetăţeanului străin;
• în cazul în care alte persoane sunt evaluate împreună cu solicitantul, veniturile acestor persoane evaluate împreună cu solicitantul, care va fi dovedit prin unul dintre documentele menţionate mai sus, se calculează în raport cu veniturile solicitantului.

Detalii despre procedura și actele de confirmare a resurselor financiare.

Document care dovedește cunoştinţele necesare de limba cehă
În conformitate cu Secţiunea 70 alineatul (2) litera (h) din Legea privind reşedinţa cetăţenilor străini , trebuie să fie eliberat un document care să dovedească cunoştinţele necesare de limba cehă de o şcoală care se află pe lista de şcoli autorizate să organizeze examenele în limba cehă, definit printr-un ordin a Ministerului Educaţiei, Tineretului şi Sportului nr 348/2008 Coll. privind lecţiile şi examenele în limba cehă în scopul obţinerii unui permis de şedere permanentă pe teritoriul Republicii Cehe. Domeniul de aplicare a examinării este definit de ordinul public menţionat. Un exemplu de document care să ateste cunoştinţele necesare de limba cehă şi lista şcolilor autorizate să organizeze examenele de limbă cehă sunt cuprinse într-o anexă la ordinul menţionat.
În conformitate cu Secţiunea 70 alineatul (5) din Legea privind reşedinţa cetăţenilor străini , nu trebuie să fie prezentat un document care să ateste cunoştinţele necesare de limba cehă de un cetăţean străin care:

• nu a atins vârsta de 15 ani;
• va dovedi că, în cursul unei perioade de 20 de ani înainte de depunerea cererii pentru permis de şedere permanentă, el sau ea a fost, pentru o perioadă minimă de 1 an şcolar fără întrerupere, elev al unei şcoli primare sau medii în care limba cehă a fost limbă de predare;
• aplică pentru permis de şedere permanentă în conformitate cu secţiunea 66 sau 67 sau după expirarea dreptului de şedere permanentă, după cum este definit în secţiunea 87 alineatul (7) litera (a) (4) din Legea privind reşedinţa cetăţenilor străini;
• dovedeşte că el sau ea are un handicap fizic sau mental care îi afectează capacitatea lui sau ei de a comunica; sau care
• a depăşit vârsta de 60 de ani.

Un cetăţean străin, care intenţionează să aplice direct pentru permisul de şedere permanentă pe teritoriul Republicii Cehe, pentru care este necesară prezentarea unui document care să dovedească cunoştinţele necesare de limba cehă ca un ataşament obligatoriu la cerere, se poate înregistra pentru a susține un examen la una din şcolile de pe listă, care este o anexa la ordinul menţionat mai sus. Prima încercare de a susține examenul este plătită de stat pentru cetăţeanul străin, în baza unui voucher, pe care cetăţeanul străin îl va primi la biroul regional al Departamentului pentru Politica de Azil şi Migraţie a Ministerului de Interne. Cetăţeanul străin poate beneficia doar o dată de voucher. Puteţi găsi informaţii detaliate cu privire la examenul de limbă cehă aici.

Perioada de valabilitate a anexelor obligatorii la cerere şi formatul acestora
Nici una dintre anexele obligatorii la cerere nu poate fi mai veche de 180 de zile, cu excepţia documentului de călătorie, a certificatului de naştere, certificatului de căsătorie şi fotografia cetăţeanului străin, în cazul în care aceasta corespunde aspectului său real.
Toate anexele obligatorii la cerere şi, posibil, unele documente care sunt prezentate împreună cu cererea pentru permis de şedere permanentă trebuie să fie oficial traduse, dacă nu sunt în limba cehă sau limba slovacă (Departamentul pentru Politica de Azil şi Migraţie, 26 ianuarie 2017).

- O cerere de şedere permanentă a unui cetăţean al unei ţări terţe (a cărui ţară nu este în Uniunea Europeană şi care nu este un membru al familiei unui cetăţean al Uniunii Europene) poate fi depusă prin formularul prescris "Cerere pentru permis de Şedere Permanentă pe teritoriul Republicii Cehe" (un formular de culoare verde).
- O cerere pentru permis de şedere permanentă pentru un cetăţean al Uniunii Europene sau pentru un membru al familiei unui cetăţean al Uniunii Europene poate fi depusă prin formularul prescris "Cerere pentru permis de şedere permanentă pe teritoriul Republicii Cehe pentru cetăţeni ai Uniunii Europene şi membrii familiilor acestora" (un formular de culoare purpurie).
- O cerere de acordare a statutului juridic pe termen lung unui rezident al Comunităţii Europene pe teritoriul țării poate fi depusă prin formularul "Cerere de acordare a statutului juridic pe termen lung unui rezident al Comunităţii Europene care se află pe teritoriul RC" (un formular de culoare gri).

Formularele sunt disponibile în fiecare birou regional al Departamentului pentru Politica de Azil şi Migraţie a Ministerului de Interne, sau la fiecare Inspectorat al Poliţiei pentru Străini. Pe pagina web a Ministerului de Interne există formulare electronice de înscriere disponibile , care pot fi completate şi apoi imprimate. Un formular imprimat trebuie să corespundă cu formularul de cerere original, cu culoarea şi dimensiunile acestuia. O cerere de acordare a statutului juridic unui rezident pe termen lung al Comunităţii Europene pe teritoriul RC poate fi, de asemenea, depusă ca o cerere generală, fără un format specific.

Taxele administrative
O taxă administrativă de 1.000 CZK va fi percepută pentru eliberarea unui permis de şedere permanentă. Pentru eliberarea unui permis de şedere permanentă pentru un cetăţean străin cu vârsta sub 15 ani va fi percepută o taxă administrativă în valoare de 1/2, adică 500 CZK. Cetăţenii Uniunii Europene, Elveţiei, Liechtenstein, Norvegiei şi Islandei sunt scutiţi de taxe administrative pentru eliberarea unui permis de şedere permanentă.
Taxa administrativă este colectată sub forma unei taxe de timbru, pe care cetăţeanul străin o achită atunci când i se eliberează permisul de şedere permanentă. Taxele de timbru pot fi cumpărate la orice oficiu poştal.

Termenele limită
Limita de timp pentru procesarea unei cereri de permis de şedere permanentă, care a fost depusă la Ministerul de Interne pe teritoriul Republicii Cehe, este de 60 de zile din data în care cererea a fost depusă. Dacă cererea este depusă la o ambasadă, limita de timp pentru procesarea unei cereri de permis de şedere permanentă este de 180 de zile din data în care cererea a fost depusă.

Relația cu Autoritatea Administrativă
O cerere pentru permis de şedere permanentă poate fi depusă în special de către solicitant în calitate de persoană fizică. Din numele unui cetăţean străin cu vârsta sub 15 ani cererea este depusă de către reprezentantul său legal.

Un cetăţean străin poate fi, de asemenea, reprezentat în cadrul procedurii în baza unei procuri, cu excepţia cazurilor în care el sau ea trebuie să efectueze ceva personal în cadrul procedurii. Luarea permisului de şedere permanentă este un lucru pe care un cetăţean străin trebuie să-l îndeplinească personal, cu excepţia cetăţenilor străini cu vârsta sub 15 ani. În principiu, semnătura pe o procură nu trebuie să fie legalizată oficial.

În caz de necesitate, un străin trebuie să participe personal la acţiunile de procedură privind acordarea permisului de şedere permanentă, de exemplu, pentru a fi interogat, astfel încât să poată fi identificată situaţia reală sau pentru ca identitatea lui sau a ei să poată fi dovedită.

În cadrul procedurii privind cererea pentru permis de şedere permanentă, audierile sunt organizate şi documentele scrise sunt întocmite în limba cehă. Cu toate acestea, o persoană care declară că el sau ea nu înţelege limba, în care se desfășoară audierile, are dreptul la un interpret care se află pe lista de interpreți; cu toate acestea, cetăţeanul străin va achiziționa un astfel de interpret pe cheltuiala proprie.

Sistemul public de asigurări medicale al Republicii Cehe se bazează pe trei piloni interconectaţi:
          1. persoana asigurată (persoană asigurată în temeiul Legii privind asigurările medicale)
          2. facilităţi de îngrijire medicală (autorizate să ofere servicii medicale)
          3. asiguratorul de sănătate (instituţia la care persoana asigurată este asigurată).

Asistenţa medicală în Republica Cehă
Cetăţenii străini care stau în Republica Cehă se pot întâlni cu astfel de tipuri de asistenţă medicală:

Îngrijire ambulatorie
Îngrijirea ambulatorie este asigurată de medici de asistență medicală primară sau specialişti. Dacă o persoană se îmbolnăveşte, este contactat de obicei un medic de asistență medicală primară aproape de casa bolnavului. Aceştia sunt medicii generaliști pentru adulţi, medicii generaliști pentru copii şi tineri, stomatologi şi ginecologi.
Atunci când alegeţi un medic trebuie să aveţi în vedere faptul că puteţi să vă înregistraţi numai la un medic care a încheiat un contract cu compania de asigurări.
În cazul în care asistenţa medicală este achitată din asigurările medicale, asiguratul trebuie să se înregistreze mai întâi la un medic de asistență medicală primară (terapeutul de bază local). Un medic poate refuza înregistrarea unei persoane asigurate doar în cazul în care înregistrarea aduce medicului atât de mult de lucru încât el nu va putea oferi asistenţă medicală de calitate pacientului sau altor pacienţi în grija medicului.
Un medic nu poate refuza tratament în cazul în care este nevoie de îngrijire esenţială şi urgentă (accident sau boală acută subită). După tratament, pacientul este îndreptat la medicul său de familie. În caz de refuz, persoana asigurată are dreptul să primească refuzul confirmat în scris de către medic. Un pacient poate vizita un medic specialist în Republica Cehă, fără o îndreptare de la medicul de asistență medicală primară.

Asistenţă instituţională (spitalizarea)
În cazul în care natura bolii cere acest lucru, un medic de asistență medicală primară sau specialistul din ambulatoriu pot îndrepta un pacient pentru spitalizare sau pot aranja internarea lui. Asistenţa instituţională este furnizată în spitale şi instituţii specializate, cum ar fi spitalele de psihiatrie şi centrele de reabilitare, azilurile, sanatoriile, spitalele de îngrijire pe termen lung.

Ambulanţa şi serviciile de salvare urgentă 
Serviciul de salvare urgentă este disponibil pentru a face faţă cazurilor de boli acute sau accidente atunci când un pacient nu se poate deplasa la un medic şi este nevoie de tratament imediat şi de transportare a pacientului la o unitate de asistenţa medicală în îngrijire permanentă, pentru a preveni agravarea în continuare a stării de sănătate sau a pericolului pentru viață. Serviciul poate fi solicitat la numărul naţional de urgenţă 155. Numărul 155 poate fi utilizat numai pentru a solicita asistenţă de sănătate, întrucât numărul de urgenţă unic european 112 este destinat pentru ajutor atunci când mai multe persoane sunt afectate şi pentru a activa sistemul de salvare integrat al cărui elemente de bază sunt poliţia, serviciile de ambulanţă, precum şi pompierii. Ambele numere pot fi apelate gratuit.

Acordarea asistenţei medicale este asigurată în cazul unei boli acute sau accident mai puţin grav, în afara orelor de lucru ale medicului, în absenţa medicului curant. Aceasta funcţionează în conformitate cu condiţiile locale: de obicei, colaborare între medici care se înlocuiesc unul pe altul, sau sunt servicii de urgenţă în centre speciale de consultanţă sau în departamentele de urgenţă din spitale. Serviciile de urgenţă sunt, de asemenea, disponibile pentru plângeri de boli dentare acute. Persoană asigurată poate adresa informaţii la Departamentul de Sănătate al Consiliului Regional şi Centrul de Servicii Medicale de Urgenţă.

Asistenţă medicală industrială 
Asistenţa medicală industrială are drept scop protejarea sănătății lucrătorilor şi prevenirea, în cooperare cu angajatorul, de boli profesionale şi alte daune ale sănătăţii, care includ prevenirea accidentelor. Personalul de asistenţă medicală oferă sfaturi în probleme care implică protecţia şi promovarea sănătăţii. Ei inspectează în mod regulat locurile de muncă, determină efectele lucrului şi a condiţiilor de muncă asupra sănătăţii lucrătorilor, şi efectuează examinările preventive de sănătate a angajaţilor (de intrare, în curs de desfăşurare, de ieșire).

Dispensarul de asistenţă medicală
Acest lucru ține de oferirea îngrijirii specializate a pacientului.

Îngrijire balneară
Îngrijirea balneară poate fi considerată parte esenţială a procesului curativ. Este recomandată pacientului de medicul sectorist (de familie) şi confirmată de către un medic de specialitate. Dreptul la îngrijire balneară este susţinut pe un formular tipizat de către medicul generalist care înregistrează sau medicul de familie care participă în caz de spitalizare.

Eliberare medicamentelor şi dispozitivelor medicale
În Republica Cehă există o reţea extinsă de farmacii care distribuie medicamente si dispozitive medicale, în bază de rețete şi la ghişeu. Valabilitatea rețetelor:
      - o reţetă de la un serviciu de urgenţă este valabilă pentru o zi de la emiterea acesteia,
      - o reţetă pentru antibiotice şi chimioterapie antimicrobiană este valabilă timp de 5 zile,
      - alte rețete sunt valabile timp de 14 zile cu excepţia cazului când medicul care a emis rețeta decide altfel.

Asistenţă preventivă
Examinările preventive şi vaccinarea împotriva bolilor infecţioase sunt efectuate de medici de asistență medicală primară.

În cazul în care un cetăţean străin beneficiază de asigurarea medicală publică, el are aceleaşi drepturi la asistenţa medicală achitate din asigurarea medicală publică ca şi alte persoane asigurate. Asistenţă medicală furnizată în baza de asigurare medicală publică şi achitate din această asigurare acoperă:
     -  asistenţă instituţională (de spitalizare) şi de ambulatoriu
     - servicii medicale de urgenţă şi ambulanţa
     - asistenţă preventivă
     - asistenţă de dispensar
     - furnizarea de medicamente, dispozitive medicale (de exemplu, proteze auditive, bandaje)
     - asistenţă balneară, de îngrijire în spitalele de specialitate pentru copii şi sanatorii
      -  asistenţă medicală industrială
      - transportarea bolnavilor, rambursarea cheltuielilor de transport
      -  examinarea medico-legală şi post-mortem.

Asistenţa medicală este furnizată în instituțiile de asistenţă medicală. Dacă o situaţie impune acest lucru, aceasta poate fi furnizată în altă parte. Asistenţa medicală este asigurată de personalul medical în domeniul de aplicare a calificării lor. Condiţia esenţială pentru furnizarea asistenţei medicale achitate este că aceasta trebuie să fie furnizată într-o unitate de asistenţa medicală care are un contract cu asiguratorul pacientului. Dacă este nevoie de asistenţă medicală esenţială şi urgentă, aceasta poate fi prevăzută în circumstanţe excepţionale de către o unitate de asistenţa medicală care nu are un contract cu asigurătorul pacientului. Excepţie de la această regulă sunt farmaciile, deoarece o persoană asigurată poate solicita un medicament de la orice farmacie, indiferent de existenţa contractului persoanei asigurate cu asigurătorul. Totuși, o rețetă trebuie să fie emisă, în alte cazuri decât cele de asistenţă medicală de urgenţă, de către un medic care are un contract cu asigurătorul persoanei asigurate. În cadrul sistemului public de asigurări medicale, asistenţa medicală este rambursată de către asigurător, pe baza de contract cu facilitatea de asistenţa medicală.

Există multe proceduri pe care persoanele asigurate le co-finanţează. Acestea sunt proceduri sau dispozitive medicale oferite în afara cadrului legal. Aceste cazuri includ procedurile dentare, unele serviciu de îngrijire balneară şi unele medicamentele. Unele medicamente sunt rambursate în întregime de către societăţile de asigurare în timp ce altele sunt co-finanţate de către pacienţi. În fiecare categorie de medicamente trebuie să existe cel puţin unul rambursat în întregime de către asigurător. Costurile medicamentelor şi dispozitivelor medicale în timpul spitalizării sunt rambursate în întregime de către asigurător, și asiguratul nu achita direct.

Unele servicii de asistenţă medicală la care asigurările medicale nu se aplică şi pe care pacienţii trebuie să le plătească în mod direct este definit prin lege. Câteva exemple în acest sens sunt:
    1. operaţii plastice din motive estetice la solicitarea pacientului
     2. proceduri stomatologice selectate
      3. acupunctura

Persoanele beneficiare de asigurările medicale au următoarele drepturi:

1. să aleagă un asigurător medical - o dată la fiecare 12 luni, întotdeauna până la prima zi a trimestrului calendaristic;
2. să aleagă un medic şi instituția de îngrijire medicală, cu excepţia serviciilor medicale industriale, care este contractat de asigurator; acest drept poate fi exercitat o dată la fiecare trei luni;
3. să aleagă un serviciu de transport care este contractat de asigurator;
4. la asistenţă medicală, fără plată directă în cazul în care a fost oferită în domeniul de aplicare şi în condiţiile prevăzute în Legea privind asigurările medicale;
5. la medicamente şi diete speciale, fără plată directă în cazul în care sunt medicamente si diete speciale rambursate din asigurările medicale şi prescrise în conformitate cu prezenta lege;
6. de a participa la controlul asistenţei medicale plătite de asigurările medicale;
7. să aibă un certificat emis cu privire la achitarea taxei de reglementare; facilitatea de asistenţă medicală este obligată să elibereze certificatul la cererea persoanei asigurate;
8. să aibă un certificat emis cu privire la plata taxei de reglementare şi de plată a suprataxei de eliberare a unui medicament rambursat parţial sau regim alimentar special de către o farmacie; farmacia este obligată să elibereze certificatul la cererea persoanei asigurate;
9. la plata unei sume în plus faţă de limita pentru taxele şi suprataxele de reglementare, medicamentele parţial rambursate prescrise sau dietele speciale, de către asigurător într-un termen stabilit de lege.

Persoanele beneficiare de asigurările sociale sunt obligaţi:

1. să-și execute atribuțiile de raportare;
2. să spună angajatorului lor, în ziua în care încep munca, care asigurător i-a asigurat. Ei au aceeaşi obligaţie în cazul în care ei se înregistrează la un alt asigurător în timpul muncii ;
3. să plătească primele de asigurare asigurătorului;
4. să coopereze în tratament;
5. să se supună examinărilor preventive, la solicitare;
6. să adopte măsuri menite să prevină boala;
7. să se abţină de la conduita intenţionată cunoscută pentru daune sănătăţii;
8. să utilizeze, în sensul furnizării de asistenţă medicală, cu excepţia furnizării de medicamente si dispozitive medicale, o poliță de asigurare valabilă sau o poliță de substituire emisă de asigurător;
9. să raporteze asigurătorului pierderea sau deteriorarea poliței de asigurare în termen de opt zile;
10. să întoarcă asiguratorului polița de asigurare în termen de opt zile, în caz de:
    • reziliere a asigurării medicale,
    • schimbare a asiguratorului,
    • şedere pe termen lung în străinătate,
11. să raporteze asiguratorului modificările în numele, prenumele, domiciliul sau numărul certificatului de naştere în termen de 30 zile, precum şi pierderea sau deteriorarea poliței în decurs de opt zile;
12. dacă o persoană auto-angajată schimbă asigurătorul, să prezinte noi probe asiguratorului din suma de plată a primelor calculate în avans de la baza de evaluare;
13. să plătească instituției medicale taxele de reglementare.

Neîndeplinirea obligaţiei de a plăti contribuţiile de asigurare nu anulează contractul cu asigurătorul sau dreptul cuiva la asistenţă medicală. În caz contrar, plata contribuţiilor este sancţionată de către asigurător şi asigurătorul apoi pretinde la contribuţiile neplătite.

Asigurările medicale sunt administrate de către asigurătorii medicali în Republica Cehă. Cel mai mare asigurator medical din ţară este Všeobecná zdravotní pojišťovna ČR (VZP ČR), Codul Asigurării - 111. Alţi asiguratori sunt:

Codul Denumirea Asigurării

• 201 Vojenská zdravotní pojišťovna (VoZP ČR),
• 205 Česká průmyslová zdravotní pojišťovna (ČPZP),
• 207 Oborová zdravotní pojišťovna zaměstnanců bank, pojišťoven a stavebnictví (OZP),
• 209 Zaměstnanecká pojišťovna Škoda (ZPŠ),
• 211 Zdravotní pojišťovna ministerstva vnitra ČR (ZPMV ČR),
• 213 Revírní bratrská pokladna, zdravotní pojišťovna (RBP),
• 217 Zdravotní pojišťovna METAL-ALIANCE (ZPM-A).

Dacă un cetăţean străin are dreptul de a participa la asigurarea medicală publică, el poate alege una dintre asigurările medicale enumerate mai sus pentru a se înregistra. Asiguratorii medicali sunt obligaţi să accepte ca o persoană asigurată orice persoană care îndeplineşte condiţiile de participare la asigurare medicală cu şedere permanentă sau angajare în câmpul muncii în Republica Cehă. (Adresele asigurătorilor medicali sunt enumerate în capitolul Adrese ale instituţiilor importante, pe care o puteţi găsi mai jos).
Cetăţenii străini care nu beneficiază de asigurarea medicală publică, dar costurile de asistență medicală a cărora sunt rambursate de către Ministerul de Interne.

Cetăţenii străini* şi asigurarea medicală
Legea 326/1999 Coll, privind şederea cetăţenilor străini pe teritoriul Republicii Cehe impune cetăţenilor străini obligaţia de a furniza dovada privind asigurarea lor care acoperă eventualele cheltuieli medicale. Această obligaţie poate fi îndeplinită de către un cetăţean străin cu asigurare de călătorie, în cazul în care asigurarea este acoperită în temeiul unui acord internaţional, sau o asigurare medicală publică în cazul în care cetăţeanul străin demonstrează că serviciile medicale sunt plătite prin alte mijloace.

Dacă un cetăţean străin vine în Republica Cehă pentru a se angaja la muncă, această condiţie este îndeplinită în ziua în care el sau ea devine angajat de un angajator cu sediul înregistrat sau reşedinţa permanentă în Republica Cehă. În alte circumstanțe persoana trebuie să aibă o asigurare de călătorie sau trebuie să prezinte o dovadă privind faptul că plata cheltuielilor medicale este asigurată într-un alt mod. Şederea pe teritoriul Republicii Cehe fără asigurare este o încălcare a legislaţiei cehe, precum şi persoana care face acest lucru se supune urmăririi penale. Dacă el sau ea are nevoie apoi de asistenţă medicală, plata este cerută în numerar, ceea ce, în caz de îngrijire a sănătăţii care depăşeşte asistenţa medicală necesară şi urgentă, poate ajunge la sume destul de ridicate.

Proba asigurării de călătorie nu este solicitată de la cetăţenii străini din Cuba şi Yemen. Asistenţa medicală necesară şi urgentă este rambursată cetăţenilor acestor state din bugetul de stat în temeiul unui acord bilateral. Cetăţenii străini fără reşedinţă permanentă în Republica Cehă, care nu sunt angajaţi în câmpul muncii în Republica Cehă, nu pot participa la asigurările medicale şi, în majoritatea cazurilor trebuie să aibă asigurare de călătorie, care este independentă de asigurările medicale şi se bazează pe un contract între persoană asigurată şi un asigurător.

În conformitate cu Legea privind reşedinţa cetăţenilor străini pe teritoriul Republicii Cehe, asigurările medicale de călătorie, în caz de şedere peste 90 de zile, înseamnă asigurarea plății costurilor în legătură cu un tratament acut şi indispensabil pe teritoriul Republicii Cehe, inclusiv costurile de transportare a bolnavului (sau în caz de deces al persoanei, transportarea rămăşiţelor pământeşti) într-o ţară a cărei documente de călătorie el sau ea le deţine, sau în altă ţară în care el sau ea are permis de şedere, min de 60.000 EUR pentru un accident asigurat (nu este inclusă plata de coasigurare a cetăţeanului asigurat).

Valoarea compensaţiilor de asigurare plătite depinde de condiţiile specifice ale contractului de asigurare. Persoana trebuie să acorde o atenţie deosebită atunci când negociază termenii unui contract de asigurare, după cum urmează:

• acoperirea asigurării nu se aplică, de obicei, la tratamentul unei boli contractate înainte de semnarea contractului de asigurare;
• este stabilită de obicei o limită pentru acoperirea asigurării, asupra căreia cheltuielile medicale nu sunt plătite;
• acest domeniul de aplicare al asistenţei medicale care fac obiectul contractului de asigurare este limitat (sunt adesea excluse serviciile stomatologice, de exemplu).

În momentul aplicării pentru o viză pe teritoriul Republicii Cehe pentru perioada mai mare de 90 de zile, asigurările medicale de călătorie pot fi achiziţionate numai de la aceste fonduri de asigurare care sunt autorizate să ofere asigurări de călătorie în Republica Cehă şi trebuie să acopere asistenţă medicală complexă, inclusiv prevenirea şi îngrijirea dispensară a sănătăţii, precum şi asistenţa legată de femei însărcinate si transportarea ulterioară a acestora. Persoana trebuie să acorde o atenţie deosebită atunci când negociază termenii unui contract de asigurare.

Este necesară cumpărarea asigurării medicale de călătorie pentru un copil născut în Republica Cehă de un cetăţean străin fără şedere permanentă. Contractul poate fi, de obicei, încheiat după naşterea copilului şi nu poate fi cerută nici o plată a compensaţiilor de asigurare de la data naşterii. În anticiparea unor astfel de cazuri unii asiguratori oferă produse aplicabile pentru femei însărcinate si pentru serviciile de sănătate furnizate copilului în primele zile după naştere.

Un copil, născut de părinţi care sunt cetăţeni străini şi beneficiază de asigurările medicale doar prin angajare, nu beneficiază de asigurarea medicală publică şi, prin urmare, este necesar ca el sau ea să contracteze asigurare de călătorie. Este recomandat unei mame însărcinate, în acest caz, să încheie un contract de asigurare care acoperă asistenţa medicală furnizată copilului în primele zile după naştere.

Dacă cineva consideră că nu a fost asigurat cu o bună asistenţă medicală sau furnizarea de asistenţă medicală esenţială a fost întârziată, sau îngrijirile medicale necesare au fost refuzate, atunci are dreptul incontestabil de a face o reclamaţie. Dacă cineva nu este mulţumit de comportamentul sau abordarea unui medic, consideră că informaţiile furnizate sânt insuficiente, are o suspiciune de neglijenţă în asistenţa obligatorie sau a unor disfuncţionalităţi în funcţionare, el la fel poate depune o plângere.

Cum să depuneţi o plângere
Depunerea unei plângeri este de obicei una dintre ultimele etape într-o situaţie în care nu sunteţi mulţumit de modul în care asistenţa medicală este acordată sau de rezultatele acesteia. Cu toate acestea, este recomandabil de a epuiza toate celelalte posibilităţi de redresare a situaţiei. Dacă acest lucru nu se poate face, este necesar să se facă distincție între depunerea unei plângeri cu privire la o unitate sanitară privată sau publică.
Se poate întâmpla că cauza unei probleme este doar o mică neînţelegere, capacitatea insuficientă sau, în cel mai rău caz, refuzul personalului medical de a explica suficient totul în detaliu. Cel mai bine este de a rezolva problemele minore printr-o vizită personală şi cât mai curând posibil. În cazuri mai grave, este mai bine dacă raportați obiecţiile în formă scrisă, ceea ce va garanta primirea unui răspuns scris într-un termen rezonabil. O plângere poate fi, de asemenea, efectuate prin telefon, prin fax sau prin poşta electronică.
Dacă nu sunteţi mulţumit de asistenţa medicală din spital, este recomandabil să discutaţi obiecţiile dumneavoastră cu medicul curant şi dacă nu sunteţi nemulţumit de asistenţa medicală cu sora medicală. Medicul şef este, de asemenea, obligat să asculte reclamaţia dvs., precum şi managementul de vârf al spitalului (directorul sau directorul adjunct).
Dacă nu sunteţi mulţumit de îngrijirea de ambulatoriu într-o instituție privată, aveţi posibilitate să modificaţi facilitatea sau să contactaţi asigurătorul medical.
Dacă bănuiţi o conduită incorectă a unui medic sau simţiţi că normele etice ale activităţii profesioniştilor din domeniul sănătăţii au fost încălcate, puteţi face o plângere la Camera Medicală Cehă, Camera Dentară Cehă, sau o altă asociaţie profesională. Camera Medicală Cehă, fiind ca şi alte asociaţii profesionale garantul standardelor profesionale, este obligată să investigheze iniţiativa dumneavoastră. În aceste cazuri este posibil să vizitaţi asigurătorul medical şi să faceţi o plângere.
Dacă este implicată o unitate de stat, puteţi apela la fondatorul său, de exemplu, consiliu regional (în cazul în care un spital regional este în cauză) sau Ministerul Sănătăţii (în cazul în care un spital universitar este în cauză).

Autorităţile la care pot fi înaintate plângerile

1. Directorul unităţii medicale sau fondatorul facilităţii de asistenţă medicală (Consiliul Regional sau Ministerul Sănătăţii în cazul spitalelor universitare, precum şi majoritatea spitalelor de psihiatrie), în care pacientul a fost internat. Puteţi solicita o revizuire a tratamentului - adecvat în caz de îngrijire staţionară.
   • Şeful facilităţii de asistenţă medicală va investiga plângerea cu lucrătorii în cauză şi va trimite declaraţia sa pacientului. Rezoluţia plângerilor se bazează pe Codul Administrativ, în funcţie de care aceasta poate dura până la 30 şi nu mai mult 60 de zile.
2. Camera Medicală Cehă se ocupă de plângerile care implică abateri profesionale sau suspiciuni că un medic nu a procedat etic, sau în cazul în care o plângere implică o rețetă incorectă pentru medicamente.
   • Vă puteţi plânge despre comportamentul lipsit de etică sau neprofesional al medicilor, în termen de un an de la data la care a avut loc.
   • O plângere nu trebuie să fie făcută de către pacientul prejudiciat; aceasta poate fi făcută de oricine (de exemplu, o rudă).
   • Plângerea trebuie să fie în scris.
   • O plângere trebuie să fie rezolvată în termen de şase luni de la primirea acesteia.
   • Dacă un pacient nu este mulţumit de modul în care plângerea lui este rezolvată, el poate depune o contestaţie în termen de 15 zile de la primirea deciziei Comitetului de Revizie, care este apoi decisă deConsiliul de Onoare al Camerei Medicale Cehe. Medicul împotriva căruia se desfăşoară lucrările poate face recurs împotriva deciziei, precum şi un membru delegat al Comitetului de Revizie.
3. Asiguratorul medical în cazul în care pacientul consideră că un lucrător medical nu oferă servicii de asistenţă adecvate şi în cazul în care un medic sau alt lucrător a refuzat să efectueze o procedură medicală care face parte din asistenţa rambursată.
   • Medicul de revizuirea a asigurătorului va revizui necesitatea unei proceduri de tratament cu o atenţie deosebită a cursului său şi va stabili dacă procedura corespunde cu grija în sarcina asigurătorului de sănătate, numai dacă procedurile necesare au fost percepute şi dacă tipul de asistenţă medicală corespunde stării sănătății pacientului.
   • Rezoluţia plângerilor se bazează pe Codul Administrativ, în funcţie de care este nevoie de până la 60 de zile.
4. Autoritatea competentă a administraţiei de stat care a înregistrat facilitatea de asistenţă medicală în cauză (un consiliu regional sau Consiliul oraşului Praga în cazul în care facilitatea în cauză este privată).
5. În toate aceste cazuri, persoana asigurată trebuie să depună plângerea la Ministerul Sănătăţii, unde aceasta va fi investigată de către Departamentul de Supraveghere, care ţine un registru central de reclamaţii şi le investighează în colaborare cu departamentele ministerului de specialitate, organizaţiile şi autorităţile sanitare competente.

Trebuie remarcat faptul că o plângere nu poate fi anonimă. Aceasta trebuie să conţină informaţii suficiente pentru a fi rezolvată de către un organism competent. În cazul în care situaţia este mai complicată, este adesea util de a cere o copie a documentaţiei medicale şi de a consulta un expert.
Dacă cineva nu este mulţumit de aspectul material al rezoluţiei plângerii sau durata de timp necesară pentru a o rezolva sau mai are suspiciuni de părtinire în legătură cu o plângere, aceştia pot contacta ombudsmanul (protectorul public a drepturilor), care va investiga întreaga situaţie.

Adresele instituţiilor importante

Asistența socială de stat
Asistența socială de stat este reglementată prin Legea nr. 117/1995 Coll., cu privire la asistența socială de stat, după cum a fost modificată. În temeiul prezentei legi, următoarele prestaţii sunt disponibile:
          - Alocaţia pentru copil
          - Alocaţia socială
         - Alocaţia pentru locuinţă
         - Alocaţia pentru creşterea copilului
        - Alocaţia pentru asistență socială profesională maternală
        - Alocaţia la naştere
        - Alocaţia funerară

Alocaţia pentru copil
Alocaţia pentru copil este un beneficiu de bază pe termen lung acordat familiilor cu copii în întreţinere. Un copil aflat în întreţinere până la vârsta de 26 de ani, care trăieşte într-o familie cu un venit de 2,4 ori mai mic decât minimul de viaţă a familiei are dreptul la această alocaţie. 
Alocaţia este furnizată pe trei nivele, în dependenţă de vârsta copilului:

Alocaţia socială
Scopul acestui beneficiu este de a ajuta familiile cu venituri mici cu membri de familie cu dezabilități pentru a acoperi costurile necesităţilor copiilor lor. Familiile au dreptul la această alocaţie, cu condiţia că veniturile familiei în trimestrul calendaristic precedent nu depăşeşte de 2.0 ori minimul de viaţă al familiei.
Părinţii care au grijă de cel puţin un copil în întreţinere care suferă de un handicap sever pe termen lung, un handicap pe termen lung sau de o boală pe termen lung, au dreptul la acest tip de alocație, precum şi atunci când cel puţin unul dintre părinţi are un handicap sever pe termen lung, sau este un copil dependent cu un handicap pe termen lung sau cu o boală pe termen lung.

Alocaţia pentru locuinţă
Proprietarii sau chiriaşii înregistraţi ca rezidenţi permanenţi în acea proprietate au dreptul la o indemnizaţie de locuinţă în cazul în care 30% (în Praga 35%) din veniturile familiei sunt insuficiente pentru a acoperi costurile locuinţei şi, în acelaşi timp aceste 30% (în Praga 35%) din venitul familiei este mai mic decât costurile relevante prescriptive stabilite prin lege.
Costurile prescriptive aferente locuinţelor sunt stabilite ca costurile locuinţelor medii bazate pe dimensiunea de municipalitate şi numărul de membri ai gospodăriei. În cazul apartamentelor închiriate acestea includ o parte din chirie, în conformitate cu Actul de chirie şi costurile de cooperare similare pentru rezidenţii apartamentelor cooperative şi proprietarii de apartamente. Acestea includ, de asemenea, costul serviciilor şi a energiei. Costurile prescriptive aferente locuinţelor sunt calculate în baza dimensiunilor rezonabile de locuinţă pentru numărul de persoane cu domiciliul permanent în ele.
Nivelul alocaţiei pentru locuinţă este stabilit ca diferenţa dintre costurile prescriptive ale locuinţelor şi venitul familiei în cauză înmulţit cu un coeficient de 0,30 (în Praga 0.35).

Alocaţia pentru creşterea copilului

• Părintele  care îngrijeşte în mod corespunzător şi personal un copil, care este cel mai mic în familie, are dreptul la alocaţie pentru creşterea copilului. Alocaţia pentru creşterea copilului este oferită în patru rate care sunt stabilite în sume fixe lunare în funcţie de durata de primire - rată crescută (11,400 CZK), rata de bază (7600 CZK), rata redusă (3.800 CZK) şi rată mai mică (3.000 CZK). Un părinte poate alege să primească alocaţia pentru creşterea copilului pentru o perioadă de până la vârsta de doi, trei sau patru ani a copilului. Prin selectarea perioadei de sprijin, părintele alege, de asemenea, valoarea alocaţiei, după cum urmează:
• Primirea rapidă a alocaţiei pentru creşterea copilului - după concediul de maternitate (denumit în continuare CM) la rata crescută (11,400 CZK) până când copilul împlineşte 24 luni; doar părinţii care au dreptul la CM de cel puţin 380 CZK pe zi calendaristică pot solicita această formă de alocație;
• Primirea obişnuită – după CM la rata de bază (7,600 CZK) până când copilul împlineşte vârsta de 36 luni; doar părinţii care au dreptul la CM pot solicita această formă de alocație;
• Primirea lentă – după CM sau de la naşterea copilului (în cazul în care părintele nu are dreptul la CM) la rata de bază (7,600 CZK) până când copilul împlineşte 9 luni şi după aceasta la rata redusă (3.800 CZK) până când copilul împlineşte 48 de luni.

Părintele trebuie să aplice, în scris, pentru perioada selectată, precum şi rata alocaţiei pentru creşterea copilului la biroului competent folosind formularul prescris. Părinţii trebuie să aplice pentru primirea rapidă până la sfârşitul lunii a doua calendaristică care urmează după cea în care copilul lor cel mai mic ajunge la vârsta de 22 săptămâni, sau în care copiii lor cei mai mici, în cazul naşterii multiple, ajung la vârsta de 31 săptămâni. Părinţii trebuie să aplice pentru alocația obişnuită până la sfârşitul lunii calendaristice în care copilul lor cel mai mic ajunge la vârsta de 9 luni. Dacă părintele nu aplică pentru alocarea rapidă sau obişnuită a alocaţiei pentru creşterea copilului, el / ea vor primi alocaţia pentru creşterea copilului într-o perioadă mai lentă atunci când copilul împlineşte vârsta de 9 luni, adică la o cotă redusă. Perioada şi valoarea alocaţiei pentru creşterea copilului pot fi selectate doar pentru perioadele specificate. Odată ce această decizie a fost luată, metoda selectată nu poate fi schimbată şi nu poate fi plătită retrospectiv, chiar şi în cazul în care părinţii alternează pretenţia lor la alocaţia pentru creşterea copilului.

În cazul copiilor cu dizabilități, părintele are dreptul la alocaţie pentru creşterea copilului la rata de bază (7600 CZK), până când copilul ajunge la vârsta de 7 ani, din ziua în care copilul este diagnosticat ca un copil care suferă de dizabilitate pe termen lung sau de invaliditate severă pe termen lung, indiferent de forma de elaborare care a fost selectată anterior (înainte de diagnosticul stării de sănătate a copilului). Dacă copilul primeşte alocaţia de îngrijire (în conformitate cu Legea privind serviciile sociale), părintele are dreptul la jumătate din plata alocaţiei pentru creşterea copilului. Dacă copilul diagnosticat ca un copil care suferă de o dizabilitate pe termen lung sau de invaliditate severă pe termen lung nu primeşte alocaţia de îngrijire, părintele are dreptul la alocaţie pentru creşterea copilului la o rată scăzută (3.000 CZK) de la vârsta copilului de la 7 la 15 ani.

Un părinte are dreptul la alocaţie pentru creşterea copilului cu condiţia că:

• un copil sub vârsta de 3 ani, frecventează o creşă sau altă instituție pentru copiii de vârstă preşcolară, pentru o perioadă de maximum 5 zile calendaristice într-o lună;
• un copil peste vârsta de 3 ani frecventează o grădiniţă sau o instituție similară pentru copiii de vârstă preşcolară nu mai mult de 4 ore pe zi sau o perioadă de maximum 5 zile calendaristice într-o lună;
• copilul participă la un centru de îngrijire, creşă, grădiniţă sau instituție similară pentru persoane cu dizabilități pentru copii de vârstă preşcolară nu mai mult de 4 ore pe zi;
• un copil al unui părinte cu dizabilitate frecventează o instituție similară, creşă sau grădiniţă pentru copiii de vârstă preşcolară nu mai mult de 4 ore pe zi;
• un copil diagnosticat ca un copil care suferă de o dizabilitate pe termen lung sau de handicap dizabilitate severă pe termen lung frecventează o instituție similară, creşă sau grădiniţă pentru copii de vârstă preşcolară nu mai mult de 6 ore pe zi sau desfăşoară învăţământul obligatoriu.

Veniturile părintelui nu sunt testate, părintele poate desfășura o activitate profesională, fără a pierde dreptul la alocaţie pentru creşterea copilului. Cu toate acestea, în timpul acestei perioade de activitate profesională, părintele trebuie să se asigure că copilul este în grija unui alt adult.

Alocaţia pentru asistenţă socială profesională maternală

Alocaţia pentru copil adoptiv
Copiii aflaţi în întreţinere alternativă au dreptul la o alocaţie. Copilul continuă să aibă dreptul la această alocaţie, chiar și după ce a ajuns la maturitate, până la maxim 26 de ani, cu condiţia că acesta să rămână un copil dependent şi să trăiască sub acelaşi acoperiş cu fostul său părinte adoptiv.
Valoarea alocaţiei pentru un copil aflat în întreţinere este de 2.30 ori mai mare decât minimul de trai a copilului şi pentru un copil independent ea este de 1.40 ori mai mare decât minimul de trai al copilului. În cazul unui copil cu dizabilități, coeficientul prin care minimul de trai se multiplică este crescut proporţional cu nivelul de dizabilitate şi reprezintă 2.35 pentru un copil cu o boală pe termen lung, 2.90 pentru un copil cu o dizabilitate pe termen lung şi 3.10 pentru un copil cu dizabilitate severă pe termen lung.

Alocaţie pentru părintele adoptiv
Un părinte adoptiv care ia un copil în îngrijire are dreptul la această alocaţie. Cuantumul lunar al alocaţiei pentru părinţi adoptivi este egal cu nivelul minim de viaţă individual pentru fiecare copil adoptat. Alocaţia de părinte adoptiv pentru un copil este de 3126 CZK pe lună.

Alocaţie pentru părintele adoptiv în cazuri speciale
Un părinte adoptiv care îngrijeşte cel puţin trei copii adoptivi sau cel puţin un copil care este o persoană dependentă de îngrijire de o altă persoană cu un nivel de dependenţă II, III sau IV are dreptul la această alocaţie. Cuantumul alocaţiei pentru părintele adoptiv pe lună calendaristică se calculează ca multiplu al minimului de viaţă individual şi un coeficient de 5.50. Alocaţia specială pentru părintele adoptiv este mărită cu 0,5 din minimul de viaţă individual pentru fiecare copil adoptat în plus şi cu 0,75 din minimul de trai individual pentru fiecare copil adițional, cu un nivel de dependenţă II, III sau IV.

Grantul pentru îngrijirea profesională maternală
Un părinte adoptiv care a luat un copil în asistenţă parentală profesionistă are dreptul de a primi aceast grant. Valoarea grantului este setată ca o sumă fixă şi se referă la vârsta copilului:

Alocaţia la naştere
Acesta este un beneficiu pentru familiile cu venituri reduse pentru a le ajuta să acopere costurile legate de naşterea primului lor copil. Familiile au dreptul la alocaţie de naştere, cu condiţia ca veniturile familiei în trimestrul calendaristic anterior naşterii copilului să nu depăşească de 2,7 ori minimul de viaţă al familiei. Suma alocaţiei de naştere este 13,000 CZK la naşterea primului copil. În cazul în care un alt copil este născut, împreună cu primul copil născut viu, suma alocaţiei de naştere este de 19500 CZK.

Cererile pentru beneficii sociale de stat sunt gestionate de către punctele de contact ale Biroului Muncii al Republicii Cehe în baza permisului de şedere permanentă a persoanei cu dreptul la beneficii (solicitant eligibil).
Cererile pentru beneficii sunt transmise în baza formularelor prescrise de către Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale. Adresele punctelor de contact de stat de sprijin social pot fi găsite aici. Formularele de cerere sunt disponibile pe http://forms.mpsv.cz/sspforms/ sau http://portal.mpsv.cz/ssp/elforms.
Aceste organisme de apel sunt autorităţile regionale şi Magistratura din Praga.

Dreptul la beneficii
Cetăţenii au dreptul la beneficii în cazul în care membrii gospodăriei evaluaţi cu ei sunt rezidenţi permanenţi în Republica Cehă sau în cazul în care sunt cetăţeni ai UE – atunci fac obiectul legislaţiei direct aplicabile Comunităţilor Europene. Pentru cetăţeni străini din afara UE, şederea permanentă în Republica Cehă este considerată a fi perioada de 365 de zile care au trecut de la data la care a fost înregistrată şederea în Republica Cehă. Acest lucru nu include perioada în care o persoană este solicitant de azil. Legea nr 117/1995 Coll. privind Asistenţa Socială de Stat prevede alte persoane eligibile pentru beneficii sociale de stat. 
Dreptul la plata beneficiilor expiră o dată ce trei luni au trecut de la data la care beneficiile s-au aplicat. În caz de beneficii singulare, dreptul expiră peste un an din data în care s-a aplicat beneficiul.
Venitul decisiv pentru dreptul la beneficii sociale de stat include, în special, veniturile dintr-o activitate dependentă (muncă), venituri din activitate antreprenorială sau alte activităţi de muncă, de boală şi beneficiile sistemului de pensii, ajutor de şomaj, inclusiv venituri similare din străinătate. Venitul net este luat în considerare în venitul decisiv.

Familia sau în scopul de sprijin social de stat format din părinţi şi copiii aflaţi în întreţinere în cazul în care au reşedinţa în comun şi acoperă costurile nevoilor lor în comun. Copii aflaţi în întreţinere sunt copii până la sfârşitul anului de frecventare obligatorie a şcolii şi în afara, în cazul în care sunt supuşi în continuare educaţiei sau formării profesionale, sau în cazul în care sunt invalizi, dar până la maxim 26 de ani. În cazul alocaţie de locuinţă, toate persoanele înregistrate ca rezident permanent în apartament sunt evaluate în comun şi starea de acoperire a costurilor nevoilor lor în comun nu este solicitată.

Sprijinul financiar pentru familii
Sprijinul financiar pentru familii este bazat pe următoarele două mecanisme importante:
        - măsurile fiscale
        - sistemul de securitate socială

Măsurile fiscale
Familiile sunt sprijinite financiar indirect prin intermediul unor măsuri fiscale:
      a) Avantaje fiscale pentru copiii aflaţi în întreţinere care trăiesc cu contribuabilul într-o gospodărie comună (în formă de scutiri fiscale, credit fiscal, sau o combinaţie a celor două, dacă este cazul).
O modificare la Legea nr 586/1992 privind impozitul pe venit, prevede că, începând cu 1 ianuarie 2005, partea non-impozabilă a bazei de impozitare pentru un copil aflat în întreţinere a fost înlocuită de un nou mecanism numit "credit fiscal pentru un copil dependent care locuieşte cu contribuabilul într-o gospodărie comună". Creditul fiscal pentru copii, spre deosebire de partea non-impozabilă a bazei de impozitare, nu este dedus ca o sumă fixă de la baza de impozitare, dar este dedus direct din impozitul calculat sau, în fiecare lună calendaristică, calculat de la plata fiscală în avans a angajaţilor. Scutirea de impozit constă dintr-o reducere a impozitului calculat (lunar plata taxei în avans de salariaţi), cu o sumă fixă de credit fiscal (scutirea de impozit). Dacă un contribuabil este supus plății impozitului, care este mai mică decât creditul fiscal (scutiri de taxe), el / ea poate solicita un bonus fiscal (rămas până la creditul fiscal). Pentru a se califica pentru bonus fiscal, contribuabilul trebuie să fie activ din punct de vedere economic, adică contribuabilul poate solicita bonusul fiscal numai dacă el / ea are venituri impozabile în perioada impozabilă de cel puţin şase ori mai mare decât salariul minim sau, în cazul plăţilor lunare a taxei în avans, venitul ei / lui este cel puţin egală cu jumătate din salariul minim.

b) Scutirea fiscală pentru soţ
O deducere fiscală poate fi invocată pentru o soţie care convieţuieşte cu contribuabilul într-o gospodărie comună al căror venit nu depăşeşte 68000 CZK într-un an calendaristic. Această scutire fiscală 24,840 CZK anual pentru soţul dependent.
Mai multe informaţii cu privire la măsurile fiscale pentru familii pot fi găsite pe site-ul web al Ministerului de Finanţe al Republicii Cehe.

Sistemul de securitate socială
Asigurarea socială constă din 
             1. Asigurarea medicală (reglementată în Legea Nr. 187/2006 cu privire la asigurările medicale) şi
              2. Asigurarea pensiei de bază (reglementată în Legea Nr. 155/1995 cu privire la asigurarea pensiei).
Prin intermediul sistemului de asigurări sociale, cetăţeanul (un membru al familiei) este sprijinit să facă faţă revendicărilor de asigurare pe viitor cum ar fi cele de boală, maternitate, vârstă, dizabilitate sau pierdere a întreţinătorului, care ar duce la punerea în pericol sau la pierderea venitului ei / lui. Aceste situaţii sociale grave previzibile dau dreptul la solicitarea beneficiilor de asigurare de boală (indemnizaţiile pentru concediile medicale, maternitate, compensaţii pentru sarcină si maternitate, alocaţie de îngrijire) sau beneficii de asigurări de pensii ( pensii pentru limită de vârstă, inclusiv aşa-numitele pensii de vârstă timpurii, pensii de invaliditate, de văduvă/ văduv şi pensia de orfan).

Asistența socială de stat
Sistemul de sprijin social de stat este reglementat prin Legea nr. 117/1995 Coll. cu privire la asistență socială de stat, după cum a fost modificată. Termenul de asistență socială acordată de stat indică faptul că beneficiile acordate familiilor în situaţiile sociale recunoscute în care statul îşi asumă parţial responsabilitatea pentru situaţia socială apărută plătind beneficiile menţionate anterior. Următoarele beneficii sunt prevăzute în cadrul sistemului de asistență socială de stat:alocaţia pentru copil, alocaţia pentru creşterea copilului, alocaţia socială, alocaţia de locuinţă, alocaţia la naştere, alocaţia funerară şi alocaţia pentru îngrijire socială profesionistă. Mai multe informaţii detaliate cu privire la tipurile individuale de beneficii şi locurile de contact de aplicare pentru acestea pot fi găsite pe: Asistenţă Socială de Stat.

Asistenţă în nevoi materiale
Sistemul de asistenţă în nevoie materială este reglementată de Legea nr. 111/2006 Coll, privind asistenţa în nevoie materială, după cum a fost modificată. Conform legii, asistenţa este oferită persoanelor fizice sau familiei, în cazul în care nu au venituri suficiente şi în cazul în care situaţia lor socială generală şi de proprietate nu le permite satisfacerea cerinţelor de viaţă de bază ale persoanelor (în acelaşi timp, venitul nu poate fi mărit prin eforturi proprii pentru motive obiective). Nevoia materială, de asemenea, ajută la rezolvarea unor situaţii care apare intermitent în viaţă, care pot fi rezolvate numai cu asistenţă imediată.

Concediu de maternitate

• Un angajat femeie (mamă) are dreptul, în ceea ce priveşte naşterea copilului şi îngrijirea nou-născutului, la concediul de maternitate pentru o perioadă de 28 de săptămâni; în cazul în care mama a dat naştere concomitent la doi sau mai mulţi copii, ea are dreptul la concediu de maternitate pentru o perioadă de 37 săptămâni.
• Un angajat femeie poate începe, de regulă, concediul de maternitate cu şase săptămâni înainte de data naşterii aşteptată, însă nu mai devreme decât de la începutul săptămânii a opta înainte de această dată.
• În cazul în care un angajat femeie a folosit mai puţin de şase săptămâni de concediu de maternitate până la naştere, deoarece naşterea a avut loc mai devreme decât a fost estimată de către medic, angajatul femeie are dreptul la concediul de maternitate din data când a început concediul până la sfârşitul perioadei stabilite în punctul 1. Dacă un angajat femeie totuşi a utilizat mai puţin de şase săptămâni de concediu de maternitate până la naştere, din diferite motive, ea va lua concediul de maternitate de la data naşterii doar la expirarea a 22 săptămâni, sau, respectiv, 31 săptămâni dacă angajatul femeie a dat naştere la doi sau mai mulţi copii sau un angajat femeie care este o mamă singură.
• În cazul în care copilul a fost născut mort, un angajat femeie are dreptul la concediul de maternitate pentru o perioadă de 14 săptămâni.
• Concediul de maternitate în ceea ce priveşte naştere nu va fi niciodată mai mic de 14 săptămâni, în timp ce nici într-un caz, acesta nu poate fi reziliat sau întrerupt înainte de expirarea a şase săptămâni de la data naşterii.
• Un angajat femeie nu este obligată să depună o cerere specială pentru concediul de maternitate. Va fi suficient ca ea să anunţe angajatorului său solicitarea concediului de maternitate, utilizând un formular legal semnat de către medicul relevant.
• Timpul folosit de către un angajat femeie pentru concediul de maternitate şi concediul pentru creşterea copilului ei şi timpul utilizat de un angajat bărbat pentru concediul pentru creşterea copilului său, în sensul dispoziţiilor din Sect. 127, Legea nr 262/2006 Coll, Codul muncii ., este considerat un impediment material personal pentru a lucra pe baza căruia absenţa angajatului de la locul de muncă trebuie să fie scuzată. În această perioadă, angajatul bărbat / femeie nu are dreptul la salariu sau compensaţii salariale, dar el / ea are dreptul la beneficii de asigurări medicale în conformitate cu Legea nr 187/2006 Coll, cu privire la asigurarea medicale, după cum a fost modificată, şi la beneficiile de asistenţă socială de stat în conformitate cu Legea nr. 117/1995 Coll, cu privire la asistența socială de stat (beneficii de familie).
• Concediul de maternitate şi concediul pentru creşterea copilului prevăzute pentru perioada în care o femeie are dreptul de a folosi concediul de maternitate, trebuie să fie întotdeauna considerate ca executarea de lucrări, de asemenea, în sensul recunoaşterii concediul anual.
• Dacă un angajat femeie se întoarce la locul ei de muncă după concediul de maternitate, sau un angajat bărbat după concediul pentru creşterea copilului, luat pentru perioada în care o femeie are dreptul de a folosi un concediu de maternitate (28 și 37 de săptămâni de la data naşterii), angajatorului i se cere să le atribuie activitatea lor iniţială şi locul lor de muncă. În cazul în care este imposibil, deoarece locul de muncă s-a închis sau locul de muncă a fost anulat, angajatorul le atribuie un alt lucru, corespunzător contractului de muncă.
• Dacă un angajat femeie solicită angajatorului permisiunea de a lua concediu în aşa fel încât acesta urmează direct după sfârşitul concediului de maternitate, sau un angajat bărbat solicită de la angajator să ia concediu în aşa fel încât acesta urmează direct după sfârşitul concediului pentru creşterea copilului în funcţie de perioada în care un angajat femeie are dreptul să îşi ia concediu de maternitate, angajatorul este obligat să satisfacă această cerere. Orice altfel de concediu luat înainte de începerea concediului pentru creşterea copilului nu poate fi redus ca urmare a concediului pentru creşterea copilului.

Concediul pentru creşterea copilului

• Pentru a permite o mai bună îngrijire a unui copil, un angajator este obligat să ofere concediul pentru creşterea copilului unui angajat femeie sau bărbat la cererea acestora. Concediul pentru creşterea copilului este oferit mamei copilului după concediul de maternitate şi tatălui din data de naştere a copilului, în scopul solicitat de aceştia, însă nu mai mult decât până în momentul în care copilul împlineşte vârsta de trei ani.
• Concediul pentru creşterea copilului nu trebuie să fie utilizat într-o manieră unică. Asta înseamnă că, dacă un angajat bărbat / femeie se întoarce înapoi la muncă în primul an de viaţă a copilului, acesta poate solicita concediul pentru creşterea copilului în orice moment până la vârsta copilului de trei ani.
• Unui angajat bărbat şi / sau femeie care se întoarce la locul de muncă după concediul pentru creşterea copilului trebuie să i se atribuie un loc de muncă în conformitate cu contractul său de muncă.
• Concediul pentru creşterea copilului pentru un angajat-tată, în acelaşi scop cu concediul mamei copilului, este considerat o perioadă de absenţă, în sensul concediul anual.
• În timpul perioadei de utilizare a concediului pentru creşterea copilului în acelaşi scop cu concediul mamei copilului, angajatul femeie / bărbat nu are dreptul la nici o compensaţie salarială, cu toate acestea, el are dreptul de a beneficia de sprijin social de stat (alocaţia pentru creşterea copilului), în conformitate cu Legea nr. 117/1995 Coll, privind asistența socială de stat.

Dispoziţiile comune referitoare la concediul de maternitate şi concediul pentru creşterea copilului

• Un angajat bărbat poate lua concediu pentru creşterea copilului în perioada în care un angajat femeie ia concediu de maternitate.
• Un angajat femeie şi angajatul bărbat pot lua concediul pentru creşterea copilului în acelaşi timp.
• Dispoziţiile privind concediul de maternitate şi concediul pentru creşterea copilului se aplică în mod corespunzător pentru încredinţarea copilului în îngrijire înlocuind îngrijirea părintească pe baza deciziei de către organul relevant.

Timpul liber

• Un angajator trebuie să scuze absenţa de la locul de muncă a unui angajat bărbat / femeie în timpul de îngrijire a unui membru de familie bolnav şi în timpul de îngrijire a unui copil cu vârsta sub zece ani care, din motive serioase, nu poate fi plasat într-o instituție educațională de îngrijire a copilului sau şcoală în îngrijirea căreia se află în mod normal copilul, sau în cazul în care persoana care are grijă de copil s-a îmbolnăvit sau ea / el este în carantină (o măsură de carantină), sau în cazul în care o astfel de persoană a fost supusă unui control sau tratament într-o unitate de sănătate, care nu ar fi putut fi asigurată în afara orelor de lucru al unui angajat bărbat / femeie. Un angajat bărbat / femeie nu are dreptul la nici o compensaţie salarială pentru această perioadă, însă va avea dreptul să beneficieze de asigurări medicale prevăzute de dispoziţiile legale speciale.
• Dacă un angajat femeie / bărbat nu poate efectua munca din cauza unor motive grave care îl / o afectează după cum este prevăzut mai jos, un angajator trebuie să-i acorde timp liber pentru ea / el, în măsura şi sub rezerva condiţiilor stabilite mai jos:
• La naştere, timp liber inclusiv compensarea salarială sunt puse la dispoziţia soţului sau concubinului pentru perioada necesară pentru transportarea soţiei (femeia concubinului) la o instituție de servicii de sănătate, la spital şi înapoi. Timpul liber de la serviciu fără salariu sau compensaţii salariale este, de asemenea, prevăzut pentru tatăl care participă la naştere.
• Pentru însoţirea unui membru al familiei la o instituție de servicii medicale pentru o verificare medicală sau tratament în caz de boală subită sau accident, precum şi pentru o verificare neprogramată, tratament sau spitalizare, timp liber inclusiv compensarea salarială sunt prevăzute pentru perioada necesară cerută, totuși până la o zi maxim, la un singur membru al familiei, şi cu condiţia că astfel de însoţire a fost necesară, precum şi că acţiunile în cauză nu pot fi efectuate în afara orelor de lucru. Dacă, totuşi, un angajat are dreptul de a beneficia de îngrijirea unui membru de familie sub asigurarea de boală, angajatul nu va avea dreptul la nici o compensaţie salarială.
• Timp liber de la serviciu, pentru a însoţi un copil la o instituție de consiliere şcolară pentru a asigura copilului nevoile educaţionale speciale, este furnizat numai unuia dintre membrii familiei, pentru perioada necesară, în esenţă, dar fără nici un salariu sau compensaţii salariale.
• La moartea unui soţ, copil sau concubin, timp liber inclusiv compensarea salarială vor fi prevăzute în măsura de două zile şi o zi mai mult pentru a participa la funeraliile persoanelor menţionate.
• Pentru a participa la înmormântarea unui părinte sau a unui frate al angajatului, a unui părinte sau frate a soţului / soţiei, precum şi un soţ al fratelui angajatului, timp liber inclusiv compensarea salarială sunt furnizate în mărime de o zi şi mai multe zile în cazul în care angajatul este implicat în organizarea înmormântării persoanelor menţionate.
• Pentru a participa la funeraliile unui bunic sau nepot al angajatului sau un bunic al soţului / soţiei sau o altă persoană care, deşi nu face parte din rudele mai apropiate de mai sus, a trăit în gospodărie cu angajatul în momentul morţii, timp liber inclusiv compensaţie salarială vor fi furnizate pentru perioada necesară, totuşi, pentru o zi maxim şi o zi mai mult, dacă angajatul organizează înmormântarea persoanelor menţionate.
• Pentru nunta proprie, timp liber inclusiv compensarea salarială sunt prevăzute pentru două zile, din care o zi pentru a participa la ceremonia de nuntă. Timp liber inclusiv compensarea salarială sunt prevăzute pentru o zi pentru a participa la ceremonia de nunta cu ocazia nunţii copilului cuiva şi acelaşi timp liber cu excepţia despăgubirii salariale vor fi acordate pentru nunta părintelui cuiva.
• Obstacolele grave cu caracter personal menţionate mai sus pentru muncă trebuie să fie considerate lucru efectuat în scopul concediului anual.
• În plus, un angajator poate oferi timp liber pentru un angajat din alte motive grave, de asemenea, în special pentru participarea la probleme grave personale, de familie şi de proprietate pe care un angajat este incapabil să le rezolve în afara orelor de muncă. Dispoziţiile legale nu limitează durata de timp a eliberării de la lucru; este în întregime la discreţia angajatorului dacă primeşte o cerere de solicitare a timpului liber de la salariat şi cât timp liber să-i ofere. Este posibil de convenit cu angajatorul că angajatul va absenta o perioadă de timp de la locul de muncă. Un angajator, cu toate acestea, nu are nici o obligaţie legală să permită unui angajat să compenseze perioada de absenţă, în cazul în care nu este interzis faptul din motive operaţionale grave.
• Aceasta se aplică în orice moment, dacă un angajat este conştient de impedimentul în calea lucrului în avans, el sau ea trebuie să solicite angajatorului în timp util timp liber de la locul de muncă. În caz contrar, angajatul trebuie să anunţe alt angajat despre obstacol şi durata estimată a acestuia, fără întârzieri nejustificate. Un angajat are obligaţia să dovedească impedimentul în calea lucrului. Dacă un angajat are dreptul la concediu fără compensaţii salariale, angajatorul va oferi o oportunitate pentru perioada de absenţă pentru el / ea, cu excepţia cazului când este interzis din motive operaţionale grave.
• În acordurile colective sau normele interne ale companiei, titlurile de salariaţi bărbaţi / femei pentru timp liber pot fi extinse, sau despăgubiri salariale în exces faţă de scopul de mai sus, sau domeniul lor de aplicare poate fi extins pentru a include, de asemenea, cazuri suplimentare de calificare la un titlu de timp liber, sau la compensare salarială.

Prezentare generală
Dobîndirea cetăţeniei şi legitimitatea pentru copii
Dobîndirea cetăţeniei prin naturalizare
Procedurile administrative privind cererile pentru cetăţenie
Documentele care atestă cetăţenia cehă

Avantajele practice ale cetăţeniei cehe 
În comparație cu un permis de şedere permanentă, care garantează cea mai mare parte a drepturilor politice prevăzute în cadrul juridic ceh, cetăţenia cehă oferă următoarele beneficii:

1. Dreptul la vot (atât activ cât şi pasiv)
2. un cetăţean ceh nu poate fi adjudecat la deportare administrativă, şi nici nu poate fi condamnat la deportare
3. unui cetăţean ceh nu-i poate fi refuzat accesul în Republica Cehă
4. Republica Cehă asigură cetăţenii săi cu protecţie diplomatică (membrii celorlalte state UE la fel oferă în prezent o anumită asistenţă)

Alte beneficii practice ale cetăţeniei includ: circulaţia liberă în străinătate, un străin rămâne supus reglementărilor de viză ale statui lui / ei de origine, de exemplu din Armenia, Vietnam, Ucraina etc. Odată cu primirea cetăţeniei cehe, alte ţări trebuie să trateze această persoană ca un cetăţean ceh.

Prin obținerea unei cărţi de identitate cehă (“občanský průkaz”), străinul nu mai este obligat să prezinte paşaportul la verificarea identității acestuia; pentru mulţi cehi, paşaportul rămâne a fi un document de identitate neobişnuit şi, astfel, poate avea conotaţii negative.

În Republica Cehă, legitimitatea copiilor de a dobândi cetăţenia este guvernată de principiul "ius sanguinis" ("dreptul de sânge"), adică cetăţenia copilului este determinată în funcţie de cetăţenia părinţilor ".

Dacă ambii părinţi sau cel puţin un părinte al copilului este cetăţean ceh, copilul devine cetăţean ceh la naştere. Aceasta se va aplica indiferent dacă nou-născutul dobândeşte cetăţenia unui alt stat sau altor state. Într-un asemenea caz, copilul va deveni cetăţean al mai multor state în momentul naşterii lui.

În cazul în care mama copilului este o cetăţeancă străină şi tatăl copilului care nu este căsătorit cu mama copilului este cetățean ceh, nou-născutul dobândește cetăţenia cehă prin afiliere. Nou-născutul devine cetăţean ceh din ziua când afilierea devine valabilă, şi anume în ziua în care părinţii se prezintă împreună în faţa Oficiului Registrului, sau în ziua în care decizia instanţei cu privire la afiliere devine efectivă din punct de vedere juridic. (legea nu prevede o procedură clară în cazul în care mama - o străină - este soţia unui străin care nu este, totuşi tatăl biologic al copilului, adică nou-născutul nu este născut dintr-un cuplu necăsătorit, dar paternitatea tatălui copilului - un cetăţean ceh - se determină).

Dacă nici unul dintre părinţii copilului nu este cetăţean ceh şi dacă unul dintre părinţi are reşedinţa permanentă în Republica Cehă, şi dacă copilul este născut în Republica Cehă, copilul dobândeşte cetăţenia cehă, de asemenea, la naştere.

În cazul în care părinţii sunt necunoscuţi şi un minor (un copil de până la paisprezece ani) va fi găsit pe teritoriul Republicii Cehe, minorul va deveni cetăţean ceh în momentul în care el / ea este găsit, cu excepţia cazului când minorul este identificat că a dobândit cetăţenia altui stat la naştere.

Dacă ambii părinţi sunt străini sau în cazul în care sunt necunoscuţi, copilul poate deveni cetăţean ceh dacă este adoptat de un cetăţean ceh. Copilul va deveni cetăţean ceh din momentul când decizia instanţei de judecată de aprobare a adopției a devenit efectivă din punct de vedere juridic.

Autoritatea de înregistrare a cetăţeniei copilului este Oficiul Registrului competent la nivel de district sau municipiul de naştere a copilului. Oficiile de Înregistrare sunt considerate a fi consiliile municipale sau autorităţile locale, şi consiliile raionale din oraşul Praga.

Ministerul de Interne poate naturaliza un străin care este eligibil în temeiul legii şi care corespunde următoarelor cerinţe statutare:

Cel puţin cinci ani de reşedinţă permanentă în Republica Cehă; străinul este solicitat să rămână în Republica Cehă pentru cea mai mare parte a acestei perioade.
Ministerul poate să nu ia în calcul faptul că solicitantul nu a avut reşedinţa în Republica Cehă pentru întreaga perioadă de cinci ani sau pentru că nu a rămas în Republica Cehă pentru cea mai mare parte a acestei perioade; cu toate acestea, solicitantul trebuie, în orice caz, să locuiască permanent în Republica Cehă la data aplicării cererii dintr-un număr de motive:

• pentru a stabili anumite legături ale solicitantului cu Republica Cehă sau fosta Cehoslovacie sau vice versa
• în cazul în care solicitantul nu este cetăţean al niciunui stat sau
• în cazul în care solicitantul este un solicitant de azil în Republica Cehă.

Dovada că solicitantul a pierdut statutul de cetăţenie anterioară sau pe care el / ea o va pierde cu siguranţă în legătură cu dobândirea cetăţeniei cehe.

În cele mai multe cazuri, trebuie prezentat un document oficial al statului de origine a solicitantului, care să ateste faptul că solicitantul a încetat să fie cetăţean al acestui stat, sau faptul că acest stat niciodată nu a înregistrat solicitantul în calitate de cetăţean al său, sau că reglementările legale leagă dobândârea unei cetăţenii străine cu renunţarea la cetăţenia curentă (Ministerul poate cunoaşte deja acest fapt). Desigur, persoanele fără cetăţenie şi solicitanţii de azil nu sunt obligaţi să prezinte această dovadă.

Această cerinţă poate fi anulată în cazul în care solicitantul a locuit legal în Republica Cehă pentru cel puţin cinci ani (chiar dacă reşedinţa lui / ei permanentă nu a durat pe parcursul întregii perioade de cinci ani; reședința în bază de viză la fel poate fi inclusă în această perioadă), şi dacă:

• statul de origine al solicitantului nu poate priva din punct de vedere juridic solicitantul de cetățenie (de exemplu, a depriva solicitantul de cetăţenia lui / ei)
• dacă statul de origine al solicitantului refuză să elibereze un astfel de certificat
• în cazul în care depunerea unei cereri de renunţare la cetăţenie ar putea pune solicitantului sau familia ei / lui în pericol

Această cerinţă poate fi anulată în cazul în care solicitantul a locuit legal în Republica Cehă peste douăzeci de ani.

Cazier judiciar curat pentru ultimii cinci ani, şi anume faptul că solicitantul nu a fost condamnat pentru o crimă deliberată în ultimii cinci ani. Această cerinţă poate fi trecută cu vederea.

Cunoaşterea limbii cehe (acest lucru este dovedit prin intermediul unui interviu la biroul unde solicitantul depune cererea ei / lui). Ministerul poate trece cu vederea această cerinţă în caz de "motive demne de o atenţie specială".

Cetăţenia cehă trebuie să fie solicitată. Cererea se adresează Ministerului de Interne, dar este depusă la biroul competent (de exemplu, este adresată Ministerului prin intermediul biroului competent). Cel mai des, biroul competent este autoritatea locală competentă de la locul de reşedinţă permanentă a solicitantului; în Praga, este consiliul raional relevant al orașului. Cu toate acestea, fiecare guvern regional în prezent stabileşte procedura în propriile linii directoare. Prin urmare, solicitantul trebuie să solicite informaţii de la biroul în cauză.

Fiecare persoană poate depune o cerere pe numele ei / lui, sau

• un cuplu căsătorit poate depune o cerere comună
• un părinte sau ambii părinţi pot include copilul lor mai mic de cincisprezece ani în cererea lor
• cererea în numele unui minor (se aplică pentru cetăţenie separat) trebuie să fie depusă prin reprezentantul legal al minorului (de exemplu un părinte, părinte adoptiv sau custode)

Cererea solicitantului trebuie să constate că solicitantul aplică pentru cetăţenie cehă, şi, dacă este necesar, că el / ea solicită ca una sau mai multe dintre cerinţele menţionate mai sus să nu fie luate în considerare.

Următoarele acte trebuie anexate la cerere:

1. certificatul de naştere şi, dacă este cazul, alte documente: certificatul de căsătorie, certificatul de divorţ şi certificatul de deces al soţului sau soţiei ("documente de registru")
2. certificat eliberat de statul de origine al solicitantului care dovedeşte faptul că solicitantul a încetat să fie cetăţean al statul lui / ei de origine sau că el / ea va pierde cu siguranţă cetățenia actuală odată cu dobândirea cetăţeniei cehe (a se vedea a doua condiţie statutară de mai sus)
3. extras din Registrul Cazierului Juridic nu mai vechi de şase luni (eliberat imediat pe adresa: strada Soudní 1, Praga 4, aproape de staţia de metrou Pražského povstání; cererea poate fi depusă în orice autoritate locală sau la orice oficiu raional al procuraturii - această procedură va dura două sau trei săptămâni. Taxa, în ambele cazuri, se ridică la 50 CZK, şi trebuie să fie plătită prin timbre de accize. Extrasurile pentru minori vor fi eliberate fără plată.
4. un curriculum vitae (pentru a informa Ministerul despre legăturile solicitantului din trecut cu Republica Cehă, şi să anunţe intenţia ei / lui de a trăi în Republica Cehă în viitor; solicitanţii ataşează uneori referinţele angajatorului cu privire la caracterul solicitantului, etc) - nu se aplică în cazul minorilor
5. consimţământul celui de-al doilea părinte (unul care nu depune cererea, în numele minorului) al minorului (un copil sub 15 ani) de aprobare a schimbării cetăţeniei minorului.

Taxa administrativă pentru procesarea cererii este echivalentă cu 10 000 CZK. În cazul în care o cerere comună este depusă pentru mai multe persoane (de exemplu, un cuplu căsătorit şi copiii lor), valoarea taxei nu creşte. Ministerul poate reduce cuantumul taxei pentru lipsa de fonduri, dacă acest lucru este solicitat de către solicitant. Grupuri specifice de solicitanţi plătesc doar 1000 CZK.

Solicitanţii sunt, de obicei, obligaţi să prezinte documente publice (de exemplu, certificate de naştere), eliberate de autorităţi străine. Pentru a fi eligibile pentru depunerea în termenul procedurii oficiale a autorităţilor cehe şi pentru ca acestea să aibă natura şi forţa probantă a documentelor publice, documentele de mai sus trebuie să fie verificate în mod corespunzător. Situaţia variază de la stat la stat, în funcţie de faptul dacă Republica Cehă a semnat un tratat internaţional privind recunoaşterea documentelor cu statele relevante.

În cazul în care un astfel de tratat nu a fost semnat, documentul străin, eventual după ce a fost certificat de către autorităţile de rang înalt ale statului străin, trebuie prezentat la misiunea diplomatică cehă relevantă situată în statul străin sau unei misiuni diplomatice cehe competente, într-un astfel de stat străin, pentru verificare.

În cazul în care Republica Cehă şi statul străin relevant au semnat un tratat consular, verificarea poate fi efectuată de către consuli (prin urmare, nu trebuie să vizitaţi misiunea diplomatică direct). În cazul în care statele au semnat un tratat privind asistenţa juridică în materie de drept civil, este suficient să verifice documentele în conformitate cu reglementările statului străin în cauză, de exemplu, de către notarul public al statului străin; un astfel de document va beneficia de statutul şi atribuţiile unui document public ceh.

Actele oficiale străine emise într-o limbă străină trebuie să fie oficial traduse în limba cehă de un traducător autorizat desemnat în conformitate cu Legea privind Experţii şi Interpreţii. Prețul traducerilor oficiale variază între 100 şi 350 CZK pentru o pagină. Detalii vezi aici. 

Odată ce cererea a fost depusă, autoritatea competentă ce a primit cererea va invita solicitantul să vină pentru un interviu, care serveşte pentru evaluarea înţelegerii limbii cehe de către solicitant. Interviul este de aproximativ 30 de minute si se va baza pe articole de ştiri aduse la cunoştinţa solicitantului: va fi evaluată capacitatea candidatului de a înţelege textul şi de a reacţiona în mod adecvat la întrebări suplimentare. Autoritatea va completa formularul vid relevant cu solicitantul şi îl va instrui cu privire la drepturile ei / lui (de exemplu, dreptul de a solicita reducerea de taxe administrative din cauza lipsei de fonduri), face apel la autoritatea locală de la locul de reşedinţă a solicitantului să își prezinte poziţia sa cu privire la cerere, şi trimite cererea la Ministerul de Interne în termen de 30 de zile de la primirea acesteia.

În cadrul procesului de luare a deciziilor, Ministerul poate invita solicitantul să participe la un alt interviu. Solicitantul nu are un titlu legal de a dobândi cetăţenia cehă, indiferent dacă solicitantul îndeplineşte toate cerinţele menţionate mai sus şi nu pretinde nici o graţiere. Cu toate acestea, Ministerul este solicitat, în conformitate cu regulamentul său de procedură, să justifice în mod corespunzător decizia sa negativă.

În cazul în care Ministerul acordă cetăţenie cehă solicitantului, aceasta va compila un certificat de cetăţenie cehă şi va trimite acelaşi lucru către autoritatea competentă. Un solicitant mai mare de 15 ani dobândeşte cetăţenia cehă prin semnarea unei declarații de cetăţenie în fața secretarului oficiului municipal relevant cu puteri extinse (în Praga, în fața secretarului consiliului raional orăşenesc relevant). Minorii dobândesc cetăţenia împreună cu părinţii lor, sau la primirea certificatului de cetăţenie cehă. Persoanele care nu trebuie să depună declarația (jurământul) în baza unei graţieri din partea Ministerului de Interne vor dobândi cetăţenia lor în ziua în care decizia de a anula declarația/jurământul devine efectivă din punct de vedere juridic.

În cazul în care Ministerul respinge cererea de cetăţenie cehă, solicitantul poate depune un recurs împotriva acestei decizii la Ministerul de Interne în termen de cincisprezece zile de la primirea deciziei. Se recomandă ca recursul/contestația să conțină detalii privind motivele pentru care decizia negativă este contestată şi de ce este incorect; totuşi, nu este necesar. (Este bine ca contestația dvs. să fie compilată de către un avocat.) O decizie de a aproba sau a respinge apelul se face de către Ministrul de Interne, şi la data de 1 ianuarie 2004 Secretarul de Stat al Ministerului de Interne, în baza unei recomandări făcute de un comitet special desemnat.

În cazul în care recursul este de asemenea respins, solicitantul poate depune o petiţie administrativă de contestare a deciziei în termen de două luni de la primirea deciziei. Petiţia trebuie să fie depusă la Tribunalul Municipal din Praga, taxa administrativă fiind de 2 000 CZK. Petiţionarul nu trebuie să fie reprezentat de un avocat.

Buletinul de identitate
Buletinele de identitate sunt emise de către autoritatea municipală cu atribuţii extinse competente de la locul de reşedinţă a cetăţeanului; în Praga, Consiliile raionale din Praga de la 1 până la 22 sunt autorităţi competente, şi în Brno, Ostrava şi Pilsen, consiliile orășenești sunt autorităţile autorizate să emită acte de identitate.
Următoarele documente trebuie anexate la cererea de solicitare a eliberării unui act de identitate :

1. certificatul de naştere, sau
2. certificatul numărului de identificare personal, dacă nu este menţionat în oricare dintre documentele prezentate
3. certificatul de cetăţenie
4. certificatul de stare civilă, în cazul în care cetăţeanul este sau a fost căsătorit.

Paşaportul este eliberat de către aceleași autorităţi menționate mai sus; documentele similare trebuie să fie atașate la cerere.

Certificatul de cetăţenie
Este emis de către autoritatea competentă (guverne regionale, consiliile raionale ale oraşului Praga şi consiliile municipale din Brno, Ostrava şi Pilsen) la cererea cetăţeanului.

Confirmarea cetăţeniei
Este emisă de către autoritatea competentă dacă cetăţenia solicitantului este discutabilă. Taxa pentru eliberarea unui certificat sau a confirmării de cetăţenie este de 100 CZK. Autoritatea competentă necesită 60 de zile pentru procesarea cererii. Decizia poate fi atacată în forma unui recurs depus la Ministerul de Interne.

Pierderea cetăţeniei
Prin declaraţia cetăţeanului de renunţare la cetăţenia cehă: declaraţie poate fie făcută numai de către o persoană:
       1. domiciliată peste hotare
        2. cetăţean al unui alt stat.
Declaraţia se depune la misiunea diplomatică cehă aflată în străinătate. Prin întocmirea declaraţiei, o persoană care a obţinut două cetăţenii (de exemplu, la naştere), poate renunţa la cetăţenia unui stat, de exemplu, pentru a evita serviciul militar în una din ţări. O persoană nu poate renunța la cetăţenia cehă dacă nu este cetăţean al unui alt stat.

Prin dobândirea cetăţeniei unui alt stat, la cererea proprie, adică nu în cazul în care normele legale si de reglementare ale unui alt stat prevăd acordarea cetăţeniei în mod automat unui copil născut pe teritoriul său sau unei femei care s-a căsătorit cu un cetăţean din acea ţară. În aceste cazuri, cetăţenia nu se pierde.

Fiecare cetăţean ceh care a dobândit o cetăţenie străină la cererea sa pierde în mod automat cetăţenia sa cehă. Cu toate acestea, autorităţile din Republica Cehă deseori nu cunosc de aceste lucruri, deoarece statele nu se informează reciproc despre cetăţenii săi noi. Prin urmare, multe persoane își păstrează paşaportul său ceh, reşedinţa lor permanentă şi toate beneficiile şi avantajele aferente cetăţeniei cehe, deşi şi-au pierdut cetăţenia cehă din punct de vedere juridic.

Prezentare generală
Intrarea străinilor pe piaţa muncii din Cehia
Cazuri speciale în acordarea permiselor de muncă pentru străini
Executarea lucrărilor de către un străin trimis de un angajator străin
Călătoriile de afaceri ale străinilor
Prelungirea permisului de muncă al unui străin
Termenul de valabilitate a permisului de muncă al unui străin
Carduri albastre pentru străini în Cehia
Rezilierea angajării
Obstacolele în calea lucrului

Angajatorul intern
Un angajator intern înseamnă o entitate juridică sau o persoană fizică care angajează persoane în relaţii aferente dreptului muncii. Din acest punct de vedere, este irelevant ca angajatorul să fie al unei companii cehe, companie cehă cu capital străin sau o unitate organizaţională a unui angajator străin.
O condiţie pentru întreprinderea unei astfel de activități este înscrierea in Registrul Comercial sau într-un alt registru definit statutar, într-o listă relevantă sau în înregistrările autorităţii competente cehe. În cazul unei persoane juridice străine sau a unei persoane fizice angajate în afaceri în Republica Cehă, înscrierea persoanei în Registru Comercial este obligatorie.
Obligaţia de înscriere în Registrul Comercial nu se referă la persoanele fizice care sunt cetăţeni sau din Uniunea Europeană (denumită în continuare Statele Membre "UE") sau din alte ţări care fac parte din Spaţiul Economic European (denumit în continuare "SEE"). Aceste persoane sunt supuse la aceleaşi reglementări juridice ca și persoanele fizice cehe. Termenul de angajator intern include o persoană fizică care nu face afaceri, dar care angajează o altă persoană fizică pentru a desfășura anumite activități.

Angajatorul străin
Un angajator străin înseamnă, în conformitate cu legislaţia privind ocuparea forţei de muncă, o persoană fizică sau juridică, cu sediul înregistrat în afara Republicii Cehe, care nu este angajat în afaceri în Republica Cehă pe o bază permanentă, şi trimite angajaţii săi în Republica Cehă pentru a desfășura o afacere comercială sau alte tipuri de acorduri cu o entitate juridică sau o persoană fizică internă. Angajaţii trimişi de acesta se afla în relații de muncă cu angajatorul străin, şi după ce au efectuat lucrările pentru care au fost trimişi în Republica Cehă, se întorc la sediul înregistrat al angajatorului. Entitatea juridică sau persoana fizică la care străinul este trimis de către un angajator străin este responsabil pentru aspectele legate de trimiterea înapoi a angajaţilor.

Străinul
În sensul Legii privind ocuparea forţei de muncă, un străin este o persoană fizică care nu este cetăţean al Republicii Cehe, un cetăţean al UE / SEE sau al Elveţiei, sau membru al familiei lor. O persoană fără cetăţenie este de asemenea considerată un străin.Străinii care îşi au reşedinţa permanentă în Republica Cehă beneficiază, pentru scopuri de angajare, de acelaşi statut juridic ca şi cetăţenii din Republica Cehă, şi anume, ei nu sunt în nici un fel limitaţi în alegerea lor de angajare, cu excepţia anumitor profesii ce necesită cetăţenie cehă, în conformitate cu reglementările legale speciale. Acelaşi lucru se aplică şi străinilor care beneficiază de protecţie temporară în temeiul unui statut special.

Biroul Forţei de Muncă cu competenţe teritoriale
Biroul Forţei de Muncă teritorial competent, care decide cu privire la permisiunea de a obţine angajaţi din străinătate şi privind permisele de muncă pentru străini, este Biroul Forței de Muncă (denumit în continuare "BFM") în a căror regiuni teritoriale va fi efectuată ocuparea forţei de muncă.

Angajarea străinilor de către un angajator intern în Republica Cehă
Relaţiile aferente dreptului muncii dintre un cetăţean străin şi un angajator sunt reglementate în principal de Codul Muncii şi regulamentele aferente, similar cu situaţia angajaţilor - cetăţeni cehi. Codul Muncii face, totuşi, posibilă, în aceste cazuri, reglementarea relaţiilor de muncă dintre un angajat şi un angajator diferit, în conformitate cu regulamentul internaţional de drept privat. Condiţiile de angajare a cetăţenilor străini sunt, de asemenea, prevăzute în Legea privind ocuparea forţei de muncă, în funcţie de care străinii pot fi angajaţi în Republica Cehă, cu condiţia că angajatorul a obţinut un permis de angajare a persoanelor din străinătate şi cu condiţia că străinilor respectivi li s-au acordat permise individuale de lucru, în cazul în care astfel de permise sunt necesare în temeiul Legii privind ocuparea forţei de muncă şi permisele de şedere.

Performanţa de muncă a străinilor trimişi în Republica Cehă de către un angajator străin
Pentru a executa un acord semnat cu o entitate juridică internă sau persoană fizică – relaţiile legale de muncă dintre un angajator străin şi străinul care este trimis pentru a executa o muncă sunt de obicei guvernate de legea din ţara angajatorului străin. Executarea lucrărilor poate începe cu condiţia că străinul a obţinut un permis de muncă şi o permisiune de şedere.

Pașii ce urmează a fi întreprinși de către un străin cu privire la angajarea ei / lui în Republica Cehă

Cine ia parte la procedură
O parte a procedurii administrative este străinul care aplică pentru un permis de muncă, în scris, la biroul de muncă relevant, de obicei, înainte de sosirea ei / lui în Republica Cehă. El / ea poate fi reprezentat în procedură de către angajatorul său sau un alt reprezentant autorizat, în baza unei procuri scrise şi în măsura specificată în aceasta.

Cererea pentru permis de muncă
Cererea trebuie să conţină:
     - Datele de identificare ale străinului (i.e. nume, prenume, numele de până la căsătorie, în caz de necesitate, ţara de cetăţenie, numărul certificatului de naştere sau data şi locul naşterii, în cazul în care un număr de naştere nu a fost atribuit, reşedinţa),
     - Adresa în ţara de reşedinţă permanentă şi o adresă poştală,
     - Numărul documentului de călătorie şi numele autorităţii emitente,
     - Datele de identificare ale angajatorului viitor (denumirea, sediul social, numărul de identificare),
     -  Tipul de muncă,
     - Locul de muncă şi a termenului de efectuare a lucrărilor,
     -  Orice alte informaţii necesare pentru executarea lucrărilor.

Anexe

• Fotocopie a paginii documentului de călătorie care conţine informaţii de identificare de bază despre străin;
• Declaraţia angajatorului privind angajarea străinului 
• O copie autentificată a unui document de competenţă profesională pentru domeniul în care va lucra străinul în Republica Cehă (certificat profesional, diploma universitară, etc.);
• O confirmare medicală a stării de sănătate a străinului, care nu trebuie să fie mai veche de o lună;
• Alte documente în cazul în care natura locului de muncă o cere, sau în cazul în care acest lucru este stipulat într-un acord internaţional anunţat, a cărui ratificare a fost aprobată de către Parlament şi prin care Republica Cehă este obligată.

Anexele în limbi străine trebuie să fie prezentate în original sau în forma unei copii certificate notarial cu o traducere oficială în limba cehă.

Taxa administrativă
În conformitate cu Legea privind taxa administrativă, depunerea unei cereri pentru un permis de muncă pentru un străin este supusă unei taxe administrative de 500 CZK.

Condiţiile de angajare
Condiţia de bază pentru emiterea unui permis de muncă pentru un străin este situaţia pe piaţa forţei de muncă şi faptul că poziţia vacantă de muncă este una care, având în vedere calificarea necesară sau deficitul temporar de forţă de muncă, nu poate fi ocupată în alt mod. BFM în al cărui district trebuie să fie efectuat lucrul de către străin este întotdeauna competent să emită acest permis.

Permisul de muncă

• conţine informaţii de identificare ale străinului, locul de muncă, tipul de muncă, datele de identificare ale angajatorului cu care străinul va efectua lucrările, durata pentru care este emis, şi alte informaţii necesare pentru executarea lucrărilor;
• nu este transferabil şi se eliberează pentru o perioadă determinată de timp, de maximum un an; un cetăţean străin poate aplica pentru un permis de muncă în mod repetat;
• pentru lucrătorii angajaţi în activităţi sezoniere, în funcţie de alternarea anotimpurilor, un permis de muncă se eliberează pentru o perioadă maximă de şase luni într-un an calendaristic şi pot fi eliberate chiar în mod repetat, cu condiţia ca cel puţin şase luni au trecut între două locuri de muncă;
• este valabil numai pentru ocuparea forţei de muncă cu angajatorul specificat în decizie, şi numai pentru tipul şi locul de muncă specificat în aceasta. Dacă vreuna dintre condiţiile specificate în autorizaţie se schimbă înainte de expirarea permisului de muncă, cetăţeanul străin trebuie să aplice la BFM competent pentru eliberarea unui nou permis de muncă;
• este necesar pentru toate relaţiile aferente dreptului de muncă, în sensul Codului Muncii, în care un străin se angajează în Republica Cehă, de exemplu, un raport de muncă, ocuparea auxiliară (laterală) a forţei de muncă, acordul de a efectua lucrările şi acordul de a desfăşura activitate de muncă, chiar şi în cazul unei conjuncturi de relaţii aferente dreptului muncii.

Activitatea de muncă în Republica Cehă
Un străin poate desfăşura o activitate în Republica Cehă cu condiţia că el / ea are un permis de muncă valabil şi o viză valabilă eliberată pentru o șederea aferentă angajării în câmpul muncii.

Permisele de muncă eliberate ţinând cont de situaţia de pe piaţa forţei de muncă
Un permis de muncă, ținând cont de situaţia de pe piaţa forţei de muncă (angajatorul trebuie să deţină un permis BFM pentru a angaja salariaţi din străinătate), se eliberează unui străin, care va fi un angajat sezonier timp de şase luni într-un an calendaristic, cu condiţia că cel puţin şase luni au trecut între două locuri de muncă.

Permisele de muncă eliberate indiferent de situaţia de pe piaţa forţei de muncă
Un permis de muncă indiferent de situaţia de pe piaţa forţei de muncă (angajatorul nu trebuie să deţină un permis pentru a obține angajaţi din străinătate) se eliberează unui străin care

• Desfăşoară în Republica Cehă activitate educațională sistematică în calitate de angajat pedagogic sau academic la o universitate sau o cercetare ştiinţifică sau angajat de dezvoltare a unei instituţii de cercetare;
• Care va fi angajat pentru o perioadă de timp limitată, în scopul îmbunătăţirii abilităţilor sale şi a calificării într-un loc de muncă selectat (stagiu), dar pentru o perioadă de timp nu mai mare de un an. Această perioadă poate fi prelungită, dar nu pentru o perioadă mai mare decât perioada necesară pentru a obţine calificarea specializată în conformitate cu reglementările aplicabile în Republica Cehă;
• Cu o vârstă de până la 26 de ani, angajaţi în locuri de muncă ocazionale şi limitate în timp, în cadrul unui schimb între şcoli sau programe de tineret în care participă Republica Cehă;
• este cleric/preot al unei biserici înregistrate în Republica Cehă sau al unei societăţi religioase înregistrate în Republica Cehă,
• Cu privire la care aceasta este prevăzută într-un tratat internaţional, a cărui ratificare Parlamentului a acceptat-o și prin care Republica Cehă este obligată;
• căruia i-a fost acordată o viză în scopul de rezistenţa la un sejur în temeiul actului de reşedinţă sau căruia i-a fost acordat un permis pe termen lung să rămână pentru acelaşi motiv, sau
• care este un solicitant cu statut de refugiat sau căruia i-a fost acordată o viză de rezistenţă la un sejur în conformitate cu actul de refugiat, dar nu mai devreme de 12 luni de la data depunerii cererii de înregistrare a statutului de refugiat;
• care îşi va desfăşura activitatea în Republica Cehă din cauză că a fost ales sau numit într-o poziţie; în acest caz, angajatorul trebuie să documenteze în scris, că această poziţie este ocupată prin actul de alegere sau de numire (§ § 97147 din Legea privind ocuparea forţei de muncă ).

Cazuri speciale de angajare a străinilor
Îndeplinirea sarcinilor obişnuite 
În scopul solicitării unui permis de muncă valabil, ocuparea forţei de muncă la fel presupune, îndeplinirea sarcinilor regulate executate de către un partener, organ statutar sau un organism statutar sau alt organism al unei corporaţii de afaceri pentru corporaţia de afaceri, sau de către un membru al unei cooperative sau un membru al organului statutar sau un membru al cooperativei pentru cooperativă.

O companie sau o cooperativă trebuie să raporteze în primul rând locul de muncă disponibil şi în cazul în care nu pot fi ocupate, în alt mod, biroul forţei de muncă va elibera un permis de muncă în baza cererii străinului. Cererea pentru un permis de muncă va fi prezentată de către partener sau membru al unei cooperative pe un formular special (cererea model pentru descărcare). O companie sau o cooperativă raportează, de asemenea, la biroul de muncă natura sarcinilor periodice pe care partenerul sau un membru al unei cooperative trebuie să le execute (cerere model pentru descărcare). Permisul de muncă se eliberează pentru îndeplinirea sarcinilor obişnuite, și nu pentru îndeplinirea activităţilor legate de gestionarea companiei sau cooperativei.

Sarcinile reglementate care decurg din linia de activitate a unei persoane fizice sau juridice înseamnă sarcini direct legate de asigurarea de producţie sau prestare de servicii sau alte activităţi similare pe care o persoană fizică sau juridică le desfăşoară în facilități desemnate pentru aceste activităţi sau în locuri în care acestea sunt, de obicei, efectuate în nume propriu şi pe propria răspundere.

Cine nu este supus reglementărilor: Legii privind ocuparea forţei de muncă
Următorii străini nu cad sub incidenţa: Legii privind ocuparea forţei de muncă  si anume cei care: 

• desfăşoară activitatea în baza unei licenţe comerciale;
• desfăşoară lucrări în Republica Cehă în conformitate cu un program de schimb pentru studenţi și absolvenţi universitari, cu condiţia că această activitate se desfăşoară în următoarele condiţii:
  • scopul programului de schimb este educaţia, inclusiv aşa-numita formare continuă,
  • executarea lucrărilor constituie o parte a acestei educaţii,
  • veniturile străinului în Republica Cehă nu sunt derivate din performanţa ei / lui şi condiţiile pentru furnizarea venitului se bazează pe un acord cu o organizaţie străină care l-a trimis (de obicei sub forma unei burse sau a unei contribuţii de la o fundaţie), nu prin intermediul unui contract de muncă individual sau un alt acord de muncă negociat individual cu o entitate juridică sau persoană fizică cu sediul / reşedinţa în Republica Cehă.

Aceste condiţii pot fi documentate printr-un acord (de obicei, studiu de cooperare internaţională) în baza cărora străinul a fost trimis în Republica Cehă.

Cazurile în care un permis de muncă nu poate fi eliberat
         Un permis de muncă nu poate fi eliberat unui străin care
               - a solicitat statutul de refugiat în Republica Cehă, în primele 12 luni de la depunerea cererii de solicitare a statutului de refugiat, sau
              - nu respectă oricare dintre condiţiile specificate de Legea privind ocuparea forţei de muncă pentru eliberarea unui permis de muncă.

Când nu este necesar un permis de muncă sau Green Card?
       Un permis de muncă nu este necesar unui străin

1. cu domiciliul permanent în Republica Cehă (RC),
2. care este membru de familie al unui membru al unei misiuni diplomatice, oficiu consular sau membru de familie al unui angajat al unei organizaţii guvernamentale internaţionale cu sediul în RC, în cazul în care este garantată reciprocitatea negociată în numele guvernului într-un tratat internaţional,
3. căruia i-a fost acordat azil sau protecţie suplimentară,
4. care este
   • un interpret,
   • un lucrător educaţional,
   • un lucrător academic într-o universitate,
   • un lucrător de cercetare care participă la o reuniune de cercetare,
   • un elev sau student sub 26 de ani,
   • un sportiv,
   • o persoană care în RC furnizează bunuri sau servicii sau importă aceste bunuri, sau
   • o persoană care execută lucrări de construcţii în baza unui contract comercial, şi, dacă este necesar, de garanţie şi reparaţii, şi lucrările ei / lui în RC nu depăşesc şapte zile consecutive calendaristice sau un total de 30 de zile în anul calendaristic,
5. care este angajat în temeiul unui tratat internaţional care a fost ratificat de Parlament şi este deja obligatoriu în RC,
6. care este membru al unei unităţi de salvare şi oferă asistenţă în baza acordurilor interstatale privind ajutorul reciproc pentru a elimina consecinţele accidentelor şi a dezastrelor şi în cazul unui ajutor umanitar,
7. care este angajat în domeniul transportului internațional, dacă este trimis de către angajatorul ei / lui străin pentru a lucra în RC,
8. care are acreditare din partea mass-media,
9. care este membru militar sau civil al forţelor armate ale ţării care i-a trimis în conformitate cu legile speciale,
10. care exercită profesia viitoare în Republica Cehă, şi anume studierea pe o bază de zi cu zi într-o instituție de învățământ mediu sau profesional superior sau participă la un curs predat la universitate,
11. care este trimis în Republica Cehă pentru a presta servicii de către un angajator cu sediul în alt stat membru al Uniunii Europene,
12. care este rezident al Republicii Cehe, în baza unui permis de şedere pe termen lung, în scopul reîntregirii familiei, în cazul în care acest lucru înseamnă convieţuire a unei familii cu un străin în conformitate cu secţiunile menţionate mai sus a) sau c),
13. care este rezident al Republicii Cehe, în baza unui permis de şedere pe termen lung a unui rezident al unui alt stat membru al Uniunii Europene cu scopul angajării, dacă au trecut peste 12 luni de la emiterea acestui permis,
14. care desfășoară activităţi sistematice educaționale sau ştiinţifice ca un lucrător educaţional sau de cercetare la o universitate sau ca un lucrător științific, de cercetare, de dezvoltare în cadrul unei instituţii publice sau organizaţii de cercetare în Republica Cehă în conformitate cu legislaţia specială,
15. care a obţinut studii profesionale medii sau superioare sau studii profesionale superiore la un conservator în conformitate cu legislaţia privind învăţământul sau studii universitare în conformitate cu Legea privind Universităţile), sau
16. care este rezident al Republicii Cehe, în baza unui permis de şedere pe termen lung, în scopul convieţuirii unei familii, în cazul în care vorbim despre convieţuirea unei familii cu un străin care are statut de rezident pe termen lung în Uniunea Europeană în RC sau rezident pe termen lung în Uniunea Europeană într-un alt stat membru al Uniunii Europene şi care în cursul acestei reşedinţe a fost angajat în Republica Cehă în baza unui permis de muncă pentru cel puţin 12 luni.

În cazul în care angajarea în câmpul muncii a unui străin în conformitate cu literele de la a) la e) şi punctele de la j) la p), angajatorul sau persoana juridică sau fizică la care menţionate a fost trimis de către angajatorul ei / lui, în baza unui contract de executare a lucrărilor, este totuşi obligat să informeze biroul forței de muncă relevant, în scris, asupra acestui fapt nu mai târziu de ziua în care străinul începe lucrul.

Un permis de muncă trebuie să fie solicitat chiar de către un străin, care va efectua lucrări în Republica Cehă într-o relație de angajare în câmpul muncii cu un angajator străin, care-l trimite la lucru în baza unui acord comercial sau acord de alt tip cu o entitate juridică internă sau persoană fizică internă.

În cazul acestor străini, relațiile de bază în dreptul muncii sunt stabilite între angajatorul străin şi străinul, şi anume, străinul angajat şi trimis în Republica Cehă să efectueze lucrările, se remunerează în conformitate cu acordul de angajare în câmpul muncii încheiat cu angajatorul său. Contractul de angajare, precum şi de asigurare medicală şi de securitate socială va fi ca de obicei reglementat pe baza reglementărilor aplicabile în ţara angajatorului, care este pe deplin responsabil pentru conţinutul acordului şi plata primelor de asigurare.

Înainte de semnarea unui acord în bază căruia străinii sunt trimişi să execute lucrări în Republica Cehă, persoană juridică sau persoana fizică din țară la care străinul va fi trimis să îşi desfăşoare activitatea, trebuie să discute cu biroul forţei de muncă relevant, în primul rând, despre numărul de salariaţi trimişi, precum şi datele de expediere a lor. Persoana fizică sau juridică internă transmite aceste informaţii la biroul forţei de muncă într-un formular special.

Fiind trimis să efectueze lucrări timp de peste 30 de zile calendaristice
Un străin, cu excepţia străinilor care au obţinut un permis de muncă, indiferent de situaţia de pe piaţa forţei de muncă (sec. 97 din Legea privind ocuparea forţei de muncă) , poate fi trimis să efectueze lucrările în afara locului lucrărilor menţionat în permisul de muncă pentru o perioadă de maximum 30 de zile doar cu un permis de muncă eliberat de biroul de muncă teritorial competent de la locul nou de lucru.

Fiind trimis să îşi desfăşoare activitatea timp de o perioada care variază între 7 și 30 zile calendaristice
Trimiterea străinilor să desfăşoare o activitate în afara locului de lucru specificat în permisul de muncă, care variază de la 7 la 30 zile calendaristice, şi trimiterea străinilor menţionată în §. 97 din Legea privind ocuparea forţei de muncă pentru o perioadă de maximum 30 de zile calendaristice, trebuie să fie raportată de către angajator, în scris, în prealabil, la biroul de muncă la noul loc de lucru a străinului. Angajatorul va depune notificarea scrisă pe un formular corespunzător.

Când poate fi solicitată o prelungire a permisul de muncă
Un străin poate solicita o prelungire a permisului de muncă nu mai devreme de 3 luni şi nu mai târziu de 30 zile înainte de expirarea acestuia, la BFM relevant. Condiţie pentru prelungirea permisul de muncă este faptul că angajarea va fi susţinută de acelaşi angajator. Cererea de prelungire a permisul de muncă conţine aceleaşi detalii necesare ca și o cerere pentru un nou permis de muncă. La cerere trebuie să fie ataşată o declaraţie a angajatorului care va continua să angajeze străinul.

Condiţiile pentru prelungirea permisului de muncă
Un permis de muncă poate fi prelungit numai ținând cont de situaţia de pe piaţa forţei de muncă. La evaluarea cererii de prelungire a permisului străinului, biroul forței de muncă evaluează dacă acesta are la dosar un solicitant de loc de muncă pentru care această poziţie specifică, până în prezent ocupată de un străin, ar fi potrivită.

Taxa administrativă
În conformitate cu Legea privind taxele administrative, cererea unui străin pentru prelungirea permisului de muncă este supusă unei taxe de 250 CZK.

Alte activităţi de muncă în Republica Cehă
Continuarea angajării în câmpul muncii a unui străin cu acelaşi angajator este condiţionată de primirea de către străin a unui permis de lucru de la BFM şi o permisiune de şedere în Republica Cehă de la autoritatea competentă a Poliţiei Externe şi de Frontieră.

Rezilierea permisului de muncă
      Un permis de muncă se încheie cu:
            1. expirarea perioadei de timp pentru care a fost eliberat,
            2. rezilierea angajării înainte de perioada de timp pentru care a fost eliberat,
            3. expirarea permisului de şedere, sau
            4. încetarea de a mai exista dreptul de şedere din alte motive.

Retragerea unui permis de muncă
Un BFM poate retrage permisul de lucru al unui străin în cazul când angajarea se desfăşoară în contradicţie cu permisul de muncă sau în cazul în care permisul de lucru a fost eliberat pe baza unor informaţii neadevărate. Un recurs împotriva deciziei de retrage a permisului de muncă nu are efecte de tărăgănare.

Ce este un card albastru?
Cardul albastru este un permis de şedere pe termen lung în scopuri de angajare în Republica Cehă în condiţii speciale. Un străin care are un Card albastru are dreptul
          - de şedere în Republica Cehă şi
       - de a lucra la locul de muncă pentru care a fost emis Cardul albastru, şi să își schimbe locul de muncă în condiţiile specificate.
Cardul albastru combină un permis de şedere şi un permis de muncă într-un document.
Cardul albastru este emis pentru lucrătorii cu studii profesionale superioare sau universitare, care au un contract de muncă pentru cel puţin un an, pentru orele de lucru săptămânale statutare, şi care au un salariu brut lunar sau anual convenit în valoare de cel puţin un 1.5 ori mai mare decât salariul anual brut din Republica Cehă anunţat într-o comunicare a Ministerului Muncii şi Protecţiei Sociale.

Pentru cine este Cardul albastru?
Cardul albastru se face pentru un acces mai uşor la piaţa locurilor de muncă pentru străini cu o calificare superioară, care este solicitată în Republica Cehă. Este necesară finalizarea studiilor universitare sau învăţământului superior de specialitate în cazul în care studiile au durat timp de cel puţin 3 ani.
Cardul albastru este pentru străini din ţări care nu sunt membre ale Uniunii Europene şi față de care se aplică o scutire enumerată în secţiunea 98(#) din Legea nr 435/2004 Coll. privind ocuparea forţei de muncă.

Cum poate fi obţinut un Card albastru?
Republica Cehă face tot posibilul pentru a simplifica procedura de emitere a Cardurilor albastre. Veţi avea nevoie în continuare să parcurgeţi câteva etape:

1. Căutaţi un loc de muncă disponibil
Cardul albastru este emis pentru un post vacant de muncă specific din Republica Cehă. Locurile de muncă disponibile pentru Cardurile albastre sunt în primul rând cele care nu au fost completate cu succes de către lucrătorii din Republica Cehă sau UE.

Locurile de muncă pentru posesorii de Card albastru pot fi găsite în registrul central al locurilor de muncă vacante disponibile pentru posesorii de Carduri albastre (denumit în continuare "Registrul Posturilor Vacante Disponibile pentru Carduri albastre"), accesibil pe internet. Aici puteţi verifica dacă un Card albastru poate fi eliberat pentru un loc de muncă despre care aţi aflat din altă parte.

Pentru fiecare dintre locurile de muncă vacante puteţi găsi informaţii importante. Aici puteţi găsi, de asemenea, formularul de cerere pentru Cardul albastru.

2. Contactaţi viitorul angajator
Un contract de muncă încheiat este ataşat la o cerere pentru un Card albastru. Luaţi legătura cu angajatorul dumneavoastră şi asiguraţi condiţiile în care contractul de muncă va fi încheiat.

3. Depuneţi o cerere
Cererea pentru un Card albastru este prezentată la ambasada relevantă a Republicii Cehe. Naţionalitatea este stipulată în Decretul Ministerului de Interne Nr.462/2008 Coll. Cetăţenii ţărilor care nu sunt menţionate în prezentul decret pot depune o cerere pentru Cardul albastru la orice ambasadă a RC.

• Cererea pentru Cardul albastru poate fi găsită aici. Aveţi posibilitatea să imprimaţi un formular necompletat şi să îl completați de mână sau să îl completați direct pe internet, ca apoi să-l prezentați la ambasada sau biroul de la Ministerul de Interne.
• În aplicaţie trebuie să scrieţi numărul şi descrierea postului vacant pentru care aveţi un contract de muncă încheiat. Puteţi găsi acest număr în Registrul Posturilor Vacante Disponibile pentru Carduri albastre sau de la angajatorul dumneavoastră în Republica Cehă.

De asemenea, trebuie să depuneţi:

1. un document de călătorie valabil (valabilitatea documentului de călătorie trebuie să fie de cel puţin 90 de zile dincolo de durata preconizată a Cardurilor albastre),
2. 2 fotografii curente,
3. documentaţia pentru a demonstra calificarea înaltă necesară pentru locul de muncă selectat; depuneţi originalele sau copiile oficiale şi, de asemenea, traducerea oficială a acestor documente în limba cehă,
4. un document care demonstrează că este asigurată cazarea pentru termenul de şedere în ţara,
5. un contract de muncă pentru un loc de muncă care necesită o calificare înaltă pentru o perioadă de cel puţin un an, pentru orele de lucru pe săptămână statutare (salariul brut lunar sau anual convenit trebuie să corespundă cel puţin cu o sumă de 1.5 ori mai mare de salariul anual brut în Republica Cehă anunţat printr-o comunicare al Ministerului Muncii şi Afacerilor sociale),
6. în cazul în care este o profesie reglementată, un document de certificare a respectării cerinţelor pentru locul de muncă,

Aţi putea fi, de asemenea, solicitat să prezentați:
      1. un raport medical care demonstrează că nu suferiţi de o boală gravă,
     2. un document similar unui extras din Registrul Penal (cazier juridic), dacă nu se cere acest document de către ambasadă, Ministerul de Interne are dreptul să solicite documentul după intrarea în Republica Cehă.

Medicii, stomatologii şi farmaciştii care nu au obţinut calificarea profesională într-un alt stat membru al UE şi care doresc să practice profesia medicală în Republica Cehă trebuie să susţină cu succes un examen de aprobare. Aceeaşi cerinţă se aplică şi în practica unei profesii de îngrijire de sănătate nemedicală. Pentru mai multe informaţii, contactaţi angajatorul sau vedeţi site-ul Ministerului Sănătăţii, secția Profesional, Personalul Medical - Recunoaşterea Educaţiei şi Formării.
Pentru depunerea cererii la ambasadă veţi plăti o taxă de 1000CZK, în suma echivalentă în valută străină.

Cererea Dvs. va fi expediată la Departamentul pentru Politica de Azil si Migraţie al Ministerului de Interne, care o va evalua şi va decide dacă să o acorde sau nu .

4. Veniţi în Republica Cehă
De regulă, ambasada vă va informa în termen de 2 luni de la depunerea cererii pentru Cartea albastră, dacă aceasta a fost acordată. Dacă răspunsul este pozitiv, veţi primi de la ambasadă o viză de reşedinţă de peste 90 de zile, în scopul obţinerii Cardului albastru şi puteţi veni în Republica Cehă.
Înainte ca viza să fie aplicată în paşaportul dumneavoastră vi se va cere să prezentaţi un document de călătorie de asigurare a sănătăţii valabil.
În Republica Cehă, apoi, în termen de 3 zile lucrătoare de la intrarea în ţară:
        1. Luaţi Cardul albastru de la biroul convenit al Departamentului pentru Politica de azil şi migraţie din cadrul Ministerului de Interne. Veţi plăti o taxă de 2500 CZK pentru eliberarea Cardului albastru.
     2. La Inspectoratul de Poliţie pentru străini relevant pentru locul de şedere în Republica Cehă, înregistraţi șederea dumneavoastră. Atunci când declaraţi şederea depuneţi documentul de asigurare a cazării (contract de leasing, subînchiriere, etc.).

După luarea Cardului albastru, mergeţi la o întrevedere cu angajatorul dumneavoastră cât mai curând posibil.

Cererea pentru Cardul albastru
Puteţi găsi ,de asemenea, un link pentru aplicare la postul vacant în registrul de posturi vacante disponibile pentru Carduri albastre. Dacă utilizaţi un link din registrul de locuri de muncă vacante, portalul va completa automat numărul locului de muncă vacant şi alte detalii privind locul de muncă viitor.
Dacă aveţi încheiat un contract de muncă pentru un post vacant de muncă care nu este publicat pe portal, aflaţi numărul locului de muncă vacant de la viitorul angajator şi completaţi informaţiile cu privire la locul de muncă viitor în formular.
Utilizaţi una dintre opţiunile oferite pentru tipărirea formularului de cerere pe care o puteţi găsi aici.

Întrebări frecvente puse de solicitanţi despre Cardurile albastre în Republica Cehă:

►Pot aplica pentru un Card albastru si apoi să-mi caut un loc de muncă în RC?
Nu. Un contract de muncă încheiat este ataşat la cererea de solicitare a Cardului albastru.

►Eu sunt cetăţean al UE. Eu am nevoie de Card albastru?
Nu. În calitate de cetăţean al UE, vă puteţi bucura de aceleaşi condiţii pe piaţa forţei de muncă din Republica Cehă ca şi cetăţenii din Republica Cehă.

►Pentru ce fel de locuri de muncă poate fi eliberat un Card albastru?
Un Card albastru poate fi emis doar pentru locuri de muncă care necesită un grad înalt de calificare (învăţământ universitar sau studii superioare profesionale complete, unde studiile au durat cel puţin 3 ani). Contractul de muncă trebuie să fie pentru o perioadă de cel puţin un an, pentru orele săptămânale de lucru statutar, şi salariul brut lunar sau anual convenit trebuie să corespundă cel puţin cu o sumă echivalentă cu 1.5 multiplicat la salariul anual brut în Republica Cehă anunţat printr-o comunicare al Ministerului Muncii şi Protecţiei Sociale.

►Pot să aleg câteva locuri de muncă vacante în acelaşi timp?
O cerere poate fi depusă numai pentru un loc de muncă specific unic pentru care aveţi încheiat un contract de muncă. Puteţi comunica cu mai mulţi angajatori potenţiali cu privire la posibilităţile de angajare.

►Pot avea două Carduri albastre simultan?
Nu. Când un Card albastru este emis, Cardul albastru anterior expiră, chiar dacă a fost emis de către un alt stat membru al UE.

►Cine va asigura cazarea pentru mine?
Trebuie să aranjaţi cazarea proprie, sau puteţi hotărî problema de cazare cu angajatorul dumneavoastră în Republica Cehă. Trebuie să aveţi cazare asigurată când depuneţi cererea dumneavoastră pentru Cardul albastru.

►Unde pot găsi posturile vacante disponibile pentru Card albastru?
În registrul locurilor de muncă disponibile pentru Carduri albastre, care este accesibil pe internet.

►Am nevoie de acordul viitorului angajatorului, pentru a fi eliberat Cardul albastru?
Da . Un contract de muncă încheiat este ataşat la cererea de solicitare a Cardului albastru.

►Ce se întâmplă în cazul în care angajatorul reziliază contractul meu de angajare după un anumit timp?
Sunteţi obligat să informaţi Ministerul de Interne despre rezilierea contractului de muncă sau de schimbare a locului de muncă. 
În cazul în care angajarea este reziliată în durata de valabilitate a Cardului albastru, aveţi posibilitatea să căutaţi un loc de muncă nou în registrul de locuri de muncă disponibile pentru Cardul albastru şi să aplicaţi pentru o aprobare de schimbare a angajatorului sau a locului de muncă. Cererea se depune la un birou al Departamentului pentru Politica de Azil si Migraţie al Ministerului de Interne.

ANUNŢ IMPORTANT 
Cardul albastru va fi anulat în cazul în care sunteţi şomer pentru mai mult de 3 luni consecutive şi, de asemenea, în cazul în care aţi devenit şomer în mod repetat, pe parcursul perioadei de valabilitate a Cardului albastru (acest lucru nu se aplică în cazul în care angajarea a fost reziliată pentru oricare din motivele enumerate în secţiunea 52 de la a ) la e) din Codul Muncii sau printr-un acord pentru aceleaşi motive, sau cu rezilierea imediată în conformitate cu secţiunea 56 din Codul Muncii).
Motivele prezentate în Codul Muncii în secţiunea 52 A-E sau în conformitate cu secţiunea 56.

1. Rezilierea angajării printr-o notificare din partea angajatorului sau de comun acord din aceste motive:
   1. în cazul în care angajatorul sau o parte a acestuia încetează să mai existe,
   2. în cazul în care angajatorul sau o parte a acestuia este relocalizat,
   3. în cazul în care angajatul devine de prisos, în temeiul unei decizii din partea angajatorului sau unei autorităţi competente cu privire la o schimbare în sarcinile ei / lui, dotările tehnice, scăderea numărului de salariaţi, în scopul sporiri eficienţei muncii, sau alte modificări organizatorice,
   4. în cazul în care angajatul nu poate continua munca din cauza unui accident de lucru, boală legată de lucru, sau pericol de boală, potrivit unui raport medical eliberat de o instituţie de îngrijire preventiva sau potrivit unei decizii a autorității administrative relevante care a revizuit o evaluare medicală , sau în cazul în care el / ea a avut expunere maximă admisibilă la un loc de muncă în funcţie de decizia unei autorităţi relevante pentru protecţia sănătăţii publice,
   5. în cazul în care angajatul a pierdut capacitatea de muncă pe termen lung, din cauza stării ei / lui de sănătate, potrivit unui raport medical eliberat de o instituţie de îngrijire preventiva sau potrivit unei decizii a autorității administrative relevante care a revizuit o evaluare medicală,

2. Rezilierea imediată a muncii de către salariat în cazul în care:
   1. potrivit unui raport medical eliberat de o instituţie de îngrijire preventivă sau a unei decizii de către o autoritate administrativă relevantă care a revizuit o evaluare medicală, el / ea nu mai poate continua să lucreze fără pericol grav pentru sănătate, iar angajatorul nu i-a permis lui / ei , într-o perioadă din 15 zile de la prezentarea acestei evaluări, să facă alte lucrări adecvate, sau
   2. angajatorului nu i s-a plătit salariul sau compensaţia pentru salariu sau orice parte a acestuia în termen de 15 zile de la expirarea perioadei de plată (secţiunea 141 (1)).

►Care este diferenţa dintre Cardul albastru şi permisul de muncă?
Permisul de muncă vă permite doar să lucraţi în Republica Cehă, dar nu şi să trăiţi aici. Pentru reşedinţă trebuie să aveţi o viză de şedere de peste 90 de zile sau un permis de şedere pe termen lung. În schimb, Cardul albastru este atât un permis de muncă cât şi un permis de şedere pentru Republica Cehă. Procedura de emitere este mai simplă şi mai rapidă.
În comparaţie cu permisul de muncă, Cardul albastru poate fi emis numai pentru locuri de muncă care necesită un nivel înalt din calificare (învăţământ superior sau studii superioare profesionale în cazul în care studiile au durat cel puţin 3 ani). Un contract de muncă trebuie să fie încheiat pentru o perioadă din cel puţin un an, pentru orele de lucru săptămânale statutare, şi salariul brut lunar sau anual convenit trebuie să corespundă cel puţin cu o sumă echivalentă a 1.5 multiplicat la salariul anual brut în Republica Cehă anunţat printr-o comunicare a Ministerului Muncii şi Protecţiei Sociale.

►Cât timp este valabil Cardul albastru? Ce voi face apoi?
Cardul albastru este emis pentru o perioada cu 3 luni mai mare decât perioada pentru care a fost încheiat contractul de muncă dar până la maximum 2 ani.
Puteţi aplica pentru o prelungire a Cardului albastru nu mai devreme de 90 de zile şi nu mai târziu de 14 zile înainte de expirarea Cardului albastru. Cardul poate fi prelungit pe termenul stipulat în contractul dvs. de muncă, plus trei luni, dar întotdeauna nu mai mult de 2 ani.

►Ce trebuie să fac dacă am Cadul albastru şi vreau să-mi schimb locul de muncă?
Dacă lucraţi în Republica Cehă în baza unui Card albastru şi veţi obţine o ofertă de munca mai bună, puteţi aplica pentru o schimbare de angajator sau de loc de muncă, în cazul în care acest loc de muncă apare în registrul de posturi vacante disponibile pentru Carduri albastre. Această aplicaţie/cerere este depusă la un birou al Departamentului pentru Politica de Azil și Migraţie al Ministerului de Interne.

Căi de încheiere a angajării
Angajarea poate fi încheiată numai prin:
               a) acord,
              b) notificare,
             c) reziliere imediată,
            d) încheiere în cursul perioadei de probă.

Perioadă determinată a muncii se încheie atunci când perioada negociată a expirat. Angajarea se încheie în cazul în care angajatul decedează. Angajarea străinilor se încheie:
          a) în ziua când reşedinţa în Republica Cehă se încheie în baza deciziei executorie a unei autorităţi relevante cu privire la rezilierea permisului de reşedinţa,
         b) în ziua în care o hotărâre privind aplicarea sentinţei de exil din Republica Cehă intră în vigoare,
         c) prin expirarea termenului pentru care un permis de muncă a fost emis.

Acordul privind încheierea angajării
     - un angajator şi un angajat încheie un acord privind încetarea muncii, în scris, altfel nu este valabil; munca se încheie în ziua convenită,
    - nu este necesar să se motiveze cu excepţia cazului în care angajatul insistă asupra indicării acestora. În cazul în care munca este reziliată din motive organizatorice, în conformitate cu dispoziţia din punctul 52 de la litera a) la c) din CM, şi angajatorul şi angajatul intră într-un acord scris privind încetarea muncii, este recomandat să se constate acest fapt în acord cu privire la dreptul de a pretinde la plata de concediere în conformitate cu pct. 67 din CM.

Notificarea
      - un angajator, precum şi un angajat pot notifica cu privire la rezilierea muncii (în mod unilateral),
     - notificarea trebuie să fie în scris şi transmisă celeilalte părţi în caz contrar aceasta nu este valabilă,
    - notificarea poate fi retrasă doar cu acordul celeilalte părţi, retragerea notificării/avizului, precum şi acordul de retragere trebuie să fie efectuate în scris.

Perioada de preaviz / notificare
      - munca se încheie după ce perioada de preaviz a expirat,
      - perioada de preaviz este de cel puţin două luni,
   - termenului de preaviz porneşte din prima zi a lunii calendaristice care urmează după cea în care notificarea a fost transmisă, şi de obicei se încheie odată cu expirarea ultimei zile a lunii calendaristice în cauză.

Notificarea din partea unui angajat
       - un angajat poate să îl înştiinţeze pe angajator din orice motiv sau fără a indica un motiv.

Notificarea din partea unui angajator
       - un angajator poate da preaviz unui angajat numai pentru un motiv menţionat în CM,
      - motivul pentru notificare trebuie să fie motiv de ordin faptic definit în aşa fel încât să nu fie posibilă o greşeală pentru un alt motiv, în caz contrar notificarea nu este valabilă; motivul nu poate fi modificat ulterior.

Un angajator poate notifica un angajat numai în cazurile expuse mai jos (§ 52 din CM):
         a) în cazul în care angajatorul sau o parte a acestuia este desfiinţată,
         b) în cazul în care angajatorul sau o parte a acestuia îşi schimbă locul,
        c) în cazul în care angajatul nu mai este necesar în raport cu decizia angajatorului sau a unei autorităţi relevante cu privire la o schimbare în sarcinile care le revin, echipament tehnic, reducerea numărului de angajaţi, în scopul sporirii eficienţei muncii sau care rezultă din alte schimbări organizaţionale,
       d) dacă în conformitate cu un raport medical eliberat de o entitate de îngrijire a sănătăţii preventive sau în conformitate cu o decizie de către o autoritate a administraţiei relevante care verifică raportul medical, un angajat nu mai poate desfăşura activitatea lui prezentă din cauza unui accident industrial, o boală legată de locul de muncă sau din cauza unui risc de se îmbolnăvi de o astfel de boală, sau dacă un angajat, în conformitate cu o decizie unei autorităţi publice relevante de îngrijire a sănătăţii, a ajuns la cea mai mare expunere permisă,
       e) în cazul în care un angajat a pierdut pe termen lung capacitatea de a activa din cauza stării lui de sănătate, conform unui raport medical emis de către o entitate de îngrijire medicală preventivă sau în conformitate cu o decizie a unei autorităţi a administraţiei competente care verifică raportul medical,
       f) dacă un angajat nu îndeplineşte criteriile stabilite de reglementările legale pentru executarea lucrărilor convenite sau în cazul în care nu respectă cerinţele de efectuare a lucrărilor fără nici o vină din partea angajatorului;
în cazul în care neîndeplinirea acestor cerinţe ţine de rezultatele nesatisfăcătoare de muncă, este posibil să emită o notificare a angajatului numai în cazul în care acesta a fost în cursul celor 12 luni anterioare solicitat în scris de către angajator să elimine aceste deficienţe şi nu au făcut acest lucru într-un interval de timp rezonabil,
     g) în cazul în care există motive din partea unui angajat pentru care angajatorul ar putea înceta imediat munca sau ca urmare a încălcării grave a următoarelor atribuţii ce rezultă din reglementările legale cu privire la activitatea desfăşurată de salariat; este posibil de a notifica un angajat ca urmare a încălcării constante mai puţin grave a atribuţiilor care rezultă din reglementările legale cu privire la activitatea desfăşurată de către angajat în cazul în care acesta pe parcursul ultimelor 6 luni a fost avertizat în scris, cu privire la posibilitatea de a fi notificat în legătură cu încălcarea îndatoririlor lui care decurg din reglementările legale referitoare la activitatea desfăşurată.

Interzis de a notifica
    - protejează angajatul de încetarea unilaterală a muncii de către angajator;
    - un angajator nu trebuie sa notifice un angajat în cursul perioadei de protecţie, care este:
                  • în perioada când angajatul este temporar incapabil de a efectua lucrări cu excepţia cazului în care angajatul şi-a cauzat această incapacitate cu un anumit scop sau cu excepţia cazului când această incapacitate a fost cauzată ca urmare a faptului că angajatul a fost beat sau a utilizat droguri, şi în perioada cuprinsă între depunerea unei recomandări pentru îngrijire instituţională sau de la începutul unui tratament spa,
                    • în perioada de instruire militară,
                    • în perioada de eliberare pe termen lung a unui angajat pentru a-şi îndeplini sarcinile publice,
               • în perioada în care un angajat femeie este gravidă sau se află în concediu de maternitate sau atunci când un angajat de sex feminin sau masculin ia concediu pentru creşterea copilului,
                  • în perioada pentru care un angajat care lucrează pe timp de noapte este declarat în incapacitate temporară de a face muncă de timp de noapte, în baza unui raport medical eliberat de o entitate de îngrijire a sănătăţii preventive industriale;
   - în cazul în care un angajat este notificat înainte de începutul perioadei de protecţie, astfel încât perioada de preaviz expiră în cursul acestui timp, perioada de protecţie nu se calculează în perioada de preaviz; munca încetează după ce restul perioadei de preaviz/notificare expiră după sfârşitul perioadei de protecţie, cu excepţia cazului în care angajatul declară că nu insistă asupra prelungirii muncii;
 - perioada de protecţie nu este luată în considerare numai atunci când aceasta este mai lungă decât perioada de notificare/preaviz. În cazul în care perioada de protecţie durează doar câteva zile, iar acest motiv nu ar influenţa sfârşitul perioadei de preaviz, dar se va termina mai devreme, aceasta nu va influenţa funcţionarea perioadei de protecţie în nici un fel.
În cazul în care perioada de protecţie este mai lungă decât perioada de notificare, munca va înceta numai după expirarea părţii perioadei de notificare care urmează după perioada de protecţie;
   - interzicerea de a notifica nu se aplică, de obicei, în cazurile când un angajat este notificat din următoarele motive:
              • schimbările organizatorice enumerate în § 52 litera a) şi b), în cazul în care angajatorul sau partea lui este desfiinţată, în cazul în care angajatorul sau o partea acestuia se mută,
                  • un motiv pentru care un angajator poate rezilia imediat angajarea,
                 • altă încălcare a obligaţiunilor care rezultă din reglementările legale cu privire la activitatea desfăşurată - a se vedea § 52 litera g).

Încetarea imediată a muncii
   - atât angajatorul cât şi angajatul pot termina munca, cu efect imediat, însă numai pentru motive bine definite înCodul Muncii,
   - încetarea imediată a muncii trebuie să fie efectuată în scris,
   - în încetarea imediată, motivul pentru aceasta trebuie să fie motiv de ordin faptic definit în aşa fel încât să nu fie posibilă o greşeală aferentă motivului, motivul nu poate fi modificat ulterior,
   - acesta trebuie să fie livrat în perioada stabilită celeilalte părţi, în caz contrar acesta nu este valabil,
  - în acest caz, nu se execută nici o perioadă de notificare, dar munca încetează imediat cu livrarea informaţiei privind încetarea.

Încetarea imediată a muncii de către angajator
    - un angajator poate termina în mod excepţional imediat munca numai:
         • în cazul în care un angajat a fost condamnat pentru o infracţiune premeditată să servească o pedeapsă necondiţionată pentru o perioadă mai mare de 1 an, sau în cazul în care un angajat a fost condamnat pentru o infracţiune săvârşită cu intenţie în timp ce efectua munca sau în legătură directă cu o infracţiune necondiţionată pentru o perioada de cel puţin 6 luni,
     • în cazul în care angajatul şi-a încălcat atribuţiile sale ce rezultă din reglementările legale referitoare la activitatea desfăşurată de acesta într-un mod deosebit de nepotrivit;
    - Perioada de încetare imediată a muncii de către angajator:
       • în termen de două luni de la ziua în care angajatorul a aflat despre motiv, deşi întotdeauna în decurs de 1 an cel târziu de la ziua în care a apărut un motiv pentru încetarea imediată,
     • din cauza încălcării grave a atribuţiilor care decurg din munca în străinătate în termen de 2 luni de la întoarcerea unui angajat din străinătate, deşi întotdeauna în decurs de 1 an cel târziu de la ziua în care a apărut un motiv pentru încetarea imediată:
- un angajator nu trebuie să termine imediat munca unui angajat femeie gravidă, un angajat femeie în concediu de maternitate şi un angajat bărbat sau un angajat femeie în concediul pentru creşterea copilului.

Încetarea imediată a muncii de către angajat
- un angajat poate termina imediat munca numai în cazul în care:
       •potrivit unui raport medical eliberat de o instituţie de îngrijire a sănătăţii preventive industriale sau în conformitate cu decizia autorităţii administraţiei competente care verifică raportul medical, el nu mai poate desfăşura activitatea fără risc grav pentru sănătatea sa, iar angajatorul nu a făcut posibilă pentru angajat, în termen de 15 zile de la primirea acestui raport, desfăşurarea unei munci diferite şi mai potrivite,
         • angajatorul nu a plătit salariile, remunerarea salarială sau orice parte a acestuia în termen de 15 zile de la expirarea datei de scadenţă;
- perioada de încetare imediată a muncii de către angajator:
        • în termen de 2 luni din ziua în care a aflat despre motivul pentru încetarea imediată a muncii, deşi întotdeauna în termen de 1 an cel târziu din ziua în care acest motiv a apărut.

Concedierea în masă
Codul muncii defineşte disponibilizarea în masă ca încetarea muncii unui număr mai mare de angajaţi în perioada declarată la iniţiativa unui angajator,
      - înainte de a notifica angajaţii, angajatorul trebuie să informeze sindicatele sau consiliul de angajaţi, în formă scrisă şi în timp util cu privire la intenţia lui, cu cel puţin 30 de zile în avans, această informaţie trebuie să includă motivele, numărul şi structura angajaţilor,
    - dacă nu există un sindicat sau un consiliu de angajaţi la angajator, angajatorul este obligat să îndeplinească sarcinile menţionate mai sus faţă de fiecare angajat care este afectat de disponibilizarea în masă.

Încetarea unei relaţii de muncă cu termen fix
     - angajarea se va încheia după expirarea perioadei de timp pentru care a fost contractat,
    - această angajare poate fi terminată pe alte căi (acord, notificare, încetare imediată, încetarea muncii în cursul perioadei de probă),
   - în cazul în care durata muncii a fost definită în termene de timp pentru efectuarea anumitor lucrări, angajatorul va arăta angajatului sfârşitul lucrărilor la timp, de obicei cu cel puţin 3 săptămâni în avans,
  - dacă după perioada de timp negociată angajatul continuă să efectueze lucrul cu consimţământul angajatorului, atunci angajarea este considerată a fi nedefinită.

Încetarea muncii în cursul perioadei de probă
    - atât angajatorul cât şi angajatul pot înceta munca în cursul perioadei de probă pentru orice motiv sau fără a da un motiv,
   - o notificare în scris cu privire la încetarea muncii ar trebui să fie livrată către cealaltă parte, de obicei cu cel puţin 3 zile înainte de ziua în care munca urmează să se încheie.

Obstacole importante de lucru cu caracter personal
Angajatorul va elibera angajatul de la locul de muncă pe durata de timp în care există obstacole importante cu caracter personal care temporar împiedică salariatul de a efectua munca din motive pentru care se află în astfel de evenimente sociale, cum ar fi:
    - concediu de boală temporar al angajatului,
    - carantină,
    - concediu de maternitate sau parental,
    - îngrijire medicală al unui copil mai mic de 10 ani sau un alt membru al gospodăriei, în conformitate cu § 115 din Codul Civil şi ( este Legea nr 40/1964 Coll..) § 39 din Legea privind asigurarea medicală (este Legea nr. 187 / 2006 Coll.),
    - îngrijirea unui copil mai mic de 10 ani. dacă acest copil s-a îmbolnăvit sau a suferit o leziune, sau persoana care în mod normal are grijă de copil a suferit un examen sau tratament medical la o unitate de asistenţă medicală şi nu a fost posibilă examinarea sau tratamentul în afara orelor de lucru ale angajatului.

Concediu de maternitate
    - în ceea ce priveşte naşterea şi îngrijirea unui copil nou-născut, un angajat femeie are dreptul la concediu de maternitate pentru durata de 28 săptămâni (în cazul de 2 sau mai mulţi copii de 37 săptămâni),
    - timpul concediului de maternitate este considerat, în sensul dreptului la concediu anual, ca fiind perioadă de lucru,
  - angajatorul nu trebuie să atribuie luarea concediului anual în timpul în care un angajat femeie este în concediu de maternitate,
   - în cazul în care un angajat femeie solicită să ia concediul anual, astfel încât acesta să urmeze imediat după concediul de maternitate, angajatorul trebuie să satisfacă cererea ei.

Concediu parental
   - angajatorul trebuie să acorde angajatului femeie sau bărbat concediu pentru creşterea copilului, la cererea acestora,
   - concediul pentru creşterea copilului se acordă mamei unui copil după terminarea concediului de maternitate şi tatălui unui copil din momentul naşterii copilului până la vârsta copilului de trei ani, cel târziu.
Dreptul la concediu de maternitate şi concediu parental se acordă angajatului femeie sau bărbat care au luat un copil în îngrijire de substituire a îngrijirii părinteşti.

Alte obstacole importante personale pentru lucru
   - dacă un angajat nu poate sa lucreze din cauza altor obstacole importante de lucru cu privire la persoana lui, angajatorul trebuie să-i acorde concediu de la locul de muncă cel puţin pe durata declarată, şi în anumite cazuri, de asemenea, să-i plătească salariu în mărimea unui salariu mediu.
Domeniul şi mărimea celorlalte obstacole importante cu caracter personal de lucru sunt specificate în regulamentul Guvernului nr. 590/2006 Coll.

1. Examinarea sau tratamentul medical
     - concediu de muncă plătit va fi acordat pentru perioada de timp minimă necesară;
2. Controlul medical de lucru, examinare sau vaccinare referitoare la executarea de lucrări
   - concediu de muncă se va acorda pentru perioada de timp minimă necesară;
3. Întreruperea legăturilor de transport sau a mijloacelor de transport public care funcţionează cu întârziere
  - concediu de muncă neplătit;
4. Deplasare la muncă imposibilă
 - concediu de muncă plătit va fi acordat pentru perioada minimă de timp necesară, pentru maxim 1 zi, pentru un angajat cu un handicap grav;

5. Nuntă
 - pentru propria nuntă se va acorda concediu de 2 zile pentru nuntă, din care o zi este pentru nunta in sine, salariul va fi achitat doar pentru o zi,
- concediu plătit va fi acordat unui părinte timp de 1 zi pentru a participa la nunta copilului şi concediul de muncă pentru acelaşi scop, dar fără plată, va fi dat copilului pentru a participa la nunta părinţilor;

6. Naşterea copilului
- concediu de la muncă se va acorda pentru perioada de timp minimă necesară:
     • plătit pentru a duce soţia (partenera) la spital şi înapoi,
     • fără plată pentru a participa la naşterea în sine;

7. Decesul
- concediu de la munca plătit va fi acordat pentru:
     •2 zile în caz de deces al soţului / soţiei, partenerei sau copilului şi o altă zi pentru a participa la funeraliile acestor persoane,
   •1 zi pentru a participa la funeraliile părintelui angajatului sau a unui frate, părinţii şi fraţii sau surorile soţului / soţiei angajatului, precum şi soţul / soţia copilului angajatului sau soţul / soţia fratelui angajatului, şi o altă zi, dacă angajatul este cel care organizează funeraliile acestor oameni,
    •durata minimă necesară de timp, maxim 1 zi pentru a participa la funeraliile bunicilor angajatului, nepotul sau bunicul soţului / soţiei sau o altă persoană care nu este legată de persoanele declarate, dar în momentul decesului trăia în gospodăria angajatului, şi pentru o altă zi în cazul în care angajatul organizează funeraliile acestor persoane;

8. Însoțire
- concediu pentru a însoţi un membru al familiei la medic pentru o perioadă minimă necesară de timp, de cel mult 1 zi,
- concediu plătit dacă angajatul însoţeşte soţul / soţia lui, partenerul sau copilul, părintele sau bunicul sau soţul / soţia acestora,
- concediu neplătit în cazul în care persoana însoţită este un alt membru al familiei,
- concediu pentru însoţirea unui copil cu dizabilităţi într-o instituţie de servicii sociale sau la şcoală sau o instituţie de şcolarizare se va acorda unuia din membrii familiei,
– cu remunerare pentru perioada minimă necesară de timp, cel mult timp de 6 zile lucrătoare într-un an calendaristic,
- concediu pentru însoţirea unui copil la un centru de consiliere şcolară pentru perioada minimă necesară de timp, fără remunerare;

9. Înmormântarea unui coleg
- concediu plătit va fi acordat pentru perioada de timp minimă necesară;

10. Schimbarea locului de trai
- concediu fără plată va fi acordat pentru perioada minimă de timp necesară, de cel mult 2 zile,
- concediu plătit va fi acordat în cazul în care schimbarea locului de trai este în interesul angajatorului;

11. Căutarea unui loc de muncă nou
- concediu neplătit până la sfârşitul muncii va fi dat pentru perioada minimă necesară de timp, cel mai mult de jumătate de zi, pe durata unei perioade de notificare de două luni,
- concediu plătit pentru acelaşi scop, va fi acordat până la sfârşitul perioadei de muncă, care se încheie de către angajator cu un preaviz pentru motivele expuse la § 52 de la litera a) la e) din Codul muncii sau printr-un acord pentru aceleaşi motive,
- cu acordul angajatorului, este posibilă unirea cu concediul de muncă.

Obstacole de lucru din motive de interes public
   - deţinerea unei funcţii publice,
   - îndeplinirea atribuţiilor civile,
   - alte sarcini de interes public,
   - concediu legat de serviciu militar,
   - obstacole de lucru din motive de instruire, alte forme de pregătire sau studii.

Sistemul de învăţământ
Şcoli primare în limbi străine şi grădiniţe
Şcolile medii
Şcolile profesionale
Universităţile publice şi private
Sistemul de învăţământ superior: aspecte generale
Colaborarea moldo-cehă în domeniul educaţiei
Alte burse
CEEPUS

Sistemul contemporan de învăţământ din Republica Cehă are mai multe niveluri şi, de fapt, acesta le permite oamenilor să continue obțină cunoştinţele pentru toată viaţa. Învăţământul obligatoriu se aplică pentru copiii de la 6 ani şi se repartizează pe nouă clase progresive. Cu toate acestea, părinţii pot lăsa copiii lor să ia parte la educaţia preşcolară, ceea ce le permite să se obişnuiască cu grupuri şi îi ajută să asigure un început bun al anilor de şcoală.

Chiar şi copiii care nu pot vorbi limba cehă pot frecventa şcoli primare sau grădiniţe în Republica Cehă. Totuşi, dacă nu doriţi ca ei să întîmpine dificultăți cu limba cehă, alegeţi o şcoală primară sau grădiniţă într-o limbă străină pentru ei.

În Republica Cehă au fost deschise trei şcoli internaţionale pentru copiii cetățenilor străini şi, de asemenea, copiii cehi care provin din căsătorii de naţionalitate mixte şi a căror limbi native includ engleză. Acestea sunt situate în Praga, în Brno şi în Olomouc. Taxele de şcolarizare pentru aceste şcoli sunt destul de mari şi variază de la circa 100 mii de coroane pe an.
Copiii de la trei ani sunt acceptaţi în Olomouc, unde şcoala include, de asemenea, o grădiniţă, chiar dacă aceștia nu pot vorbi limba engleză deloc. Şcolile menţionate mai sus în Praga şi Brno includ, de asemenea, grădiniţe cu profesori vorbitori de limbă engleză.

Există de asemenea o Şcoală Primară bilingvă cehă-britanică, care este o organizaţie afiliata a Şcolii Britanice din Praga. Site-ul Şcolii Primare cehă-britanică afirmă: "Scopul nostru este de a oferi studenţilor noştri posibilitatea de a deveni bilingvi, şi anume de a deveni capabili să vorbească limba lor maternă, precum şi o limbă străină perfect şi să fie pe deplin competenţi în continuarea studiilor lor la Şcoală Medie Britanică după finalizarea primului nivel de şcoală primară. Elevii de liceu își pot finaliza studiile la 18 ani susţinând un examen final şi obținând o aşa-numită "Diplomă Internaţională de Bacalaureat ", care le va da posibilitatea de a studia la universităţile din această ţară şi, de asemenea, din străinătate". Puteţi găsi mai multe şcoli internaţionale aici.

Grădiniţele de limbi străine sunt facilităţi private şi puteţi să vă înregistraţi copiii la acestea de la vârsta de doi ani, în cele mai multe cazuri. Puteţi găsi o vastă reţea de grădiniţe cu limba engleză de predare, care acceptă, de asemenea, copii mai mici aici.

După finisarea a nouă ani de învăţământ în şcoala primară, copiii trebuie să decidă ce şcoală medie să aleagă şi ce carieră să continue în viaţa lor. Republica Cehă se mândreşte cu aproape 1500 de şcoli medii, care oferă sute de programe de studii şi ucenicie. Marea majoritate a tinerilor preferă şcolile în care studiile sunt finisate cu examenul de absolvire.

Fiecare copil poate depune o cerere de admitere la până la trei şcoli medii. Admiterea este posibilă numai în cazul în care copilul a finalizat nivelul de învăţământ primar, are o bună cunoaştere a limbii cehe şi a reuşit la examenul de admitere. Unele dintre şcolile medii de specialitate au renunţat recent la examenul de admitere şi acceptă studenţi în funcţie de notele lor din şcoala primară.

Gimnazii şi licee
Acestea reprezintă cele mai solicitate tipuri de şcoli medii. Elevii acestora susțin examenul de absolvire a şcolii şi, datorită cunoştinţelor pe care le-au dobândit, sunt bine pregătiţi pentru studii la universităţi sau colegii.

Şcoli medii profesionale
Acestea au cunoscut recent o scădere a numărului de cererii. Aceste instituţii de învăţământ pregătesc studenţii pentru realizarea unei anumite vocaţii. Acestea sunt potrivite pentru studenţii care sunt iscusiţi manual, mai degrabă decât tipurile academice sau pentru cei care se concentrează intenţionat pe un domeniu practic special. Studiile de la școlile profesionale pot fi completate fie printr-un examen care rezultă în obținerea unui certificat profesional care autorizează titularul să desfășoare o anumită meserie sau de examenul de absolvire a şcolii.

Conservatoarele şi şcolile de artă
Elevii dau dovadă, de asemenea, de un interes relativ mare față de studiul la şcoli medii, finalizate cu un examen de diplomă, adică şcoli de artă şi conservatoare. Acestea sunt destinate exclusiv copiilor cu talent teatral, muzical, de dans sau talent în arte plastică. Regimul de admitere presupune examinarea talentului când studentul trebuie să demonstreze talentul său pentru domeniul selectat.

Şcolile medii şi străinii
În ceea ce priveşte studierea la toate tipurile de școli medii şi gimnazii, străinii sunt obligaţi să respecte aceleaşi reguli ca şi copiii cehi. Acest lucru înseamnă că, de exemplu, ori de câte ori copiii cehi nu plătesc pentru studiu, nici copiii străinilor nu vor plăti. Străinii se pot bucura chiar şi de un mic avantaj, deoarece ei nu trebuie să susțină teste de admitere în limba cehă, ei sunt doar invitaţi la un interviu oral în cazul în care ei trebuie să demonstreze capacitatea lor de a folosi limba cehă pentru a răspunde la întrebările legate de situaţiile de zi cu zi. În plus, Ministerul Educaţiei din Republica Cehă a emis o instrucţiune potrivit căreia cadrele didactice nu sunt obligate să ofere studenţilor note pentru limba cehă în cazul în care aceşti studenţi nu cunosc limba suficient de bine. Mai multe informaţii despre condiţiile de studiu în şcolile cehe sunt disponibile aici.

Liceele
La începutul fiecărui an calendaristic ziarele cehe sunt publicate cu suplimente foarte voluminoase. Cotidianele principale publică listele şcolilor medii şi a domeniilor de studiu pentru care pot aplica copiii după ce au finalizat studiile lor din şcoala primară. Examenele de admitere pentru aceste şcoli au loc de obicei în luna aprilie. Viitorii studenţi pot alege dintr-un număr destul de mare de şcoli. Alegerea lor trebuie să includă, de asemenea, o decizie pentru un anumit tip de şcoală şi domeniu de studii. În ultimii ani, liceele au fost supuse celei mai extinse dezvoltări din Republica Cehă. Numărul lor a fost în creştere geometrică. În timp ce în 2003 existau mai puţin de o sută de şcoli de acest fel în Republica Cehă, în 2018 numărul lor a ajuns la 965.

Liceele pot fi percepute ca un anumit nivel intermediar între şcolile medii (gimnaziu) şi școala profesională cu examen de absolvire a şcolii. Liceele din Republica Cehă nu sunt şcoli separate, ci mai degrabă un tip de domeniu de studiu. Ele sunt de obicei o parte dintr-o şcoală profesională medie. Ca și în școlile medii aici sunt predate subiecte generale, cu toate acestea, elevii dobândesc cunoştinţe de specialitate în domeniile de tehnologie, ştiinţă, economie, medicină sau pedagogie. De exemplu, este posibil să studieze în domeniul Chimie Aplicată la o şcoală profesională chimică, dar, de asemenea, la Liceul tehnic; o şcoală agricolă vă va oferi posibilitatea de a studia la alegere designul de grădina sau domeniul veterinar sau să aplicați la Liceul de Ştiinţe Naturale. Absolvenţii liceelor nu sunt calificaţi pentru executarea unei profesii, cu toate acestea ei beneficiază de o formare foarte bună pentru a continua studiile la universităţi sau la colegii. Statisticile emise de către Ministerul Educaţiei confirmă faptul că absolvenţii de licee obțin același succes în timpul examenelor de admitere la universităţi ca şi colegii lor din şcolile medii. În comparaţie cu şcolile medii clasice, care oferă învăţământ general, liceenii dobândesc cunoştințe mai profunde privind subiectele de specialitate, cu care se confruntă din nou în timpul studiilor sale la universităţi sau colegii.

Cele mai răspândite tipuri de licee din Republica Cehă sunt liceele economice. Alte tipuri includ licee tehnice, de ştiinţă, pedagogice şi de medicină. Liceele Waldorf au fost deschise în Praga, Ostrava şi Semily. În comparaţie cu celelalte, acestea diferă prin faptul că elevii lor au mai mult timp pentru a decide în care domeniu ei ar dori să se specializeze. Ei încep să se specializeze începând cu al treilea an la acest tip de şcoală.

Putem împărţi şcolile profesionale în această ţară în funcţie de faptul dacă acestea se finisează cu un certificat profesional sau un examen de absolvire. Cei cărora li se acordă certificatul profesional obțin permisiunea de a desfășura o meserie anume. Absolvenţii de la o şcoală profesională cu examenul de absolvire a şcolii pot practica fie o anumită profesie sau pot continua studiile la universitate sau colegiu. Republica Cehă a cunoscut recent un declin în interesul față de studii în şcolile profesionale, care pregătesc elevii pentru performanţe într-o anumită profesie. Poziţiile de vârf în topurile de popularitate a şcolilor profesionale de ani de zile sânt ocupate de academii de afaceri, școlile medicale şi pedagogice cu examen de absolvire a şcolii. Academiile de afaceri şi şcolile economice asigura pregătirea bună pentru studii universitare axate pe economie şi management, turism, management hotelier şi pe domenii similare.

Un număr de şcoli medii a căror elevi nu iau examenul de absolvire a şcolii, ci primesc doar un certificat profesional, au luptat cu interesul în scădere de mai multe decenii. În timp ce programele de bucătari, mecanici auto sau frizer încă mai atrag studenţi, practic nimeni nu mai este interesat de meseria de dulgher, morar, tinichigiu sau tapiţer. Cu toate acestea, aceste şcoli, de asemenea, încearcă să facă apel la cei care părăsesc şcolile primare şi să le ofere pensii sau o şansă de a câştiga bani în timp ce studiază sau să deschidă programe de studiu care să le permită să desfășoare o profesie netradițională, să câştige un salariu bun şi să nu fie îngrijoraţi de locurile lor de muncă din viitor.

Colegiile
Colegiile (în cehă: Vyšší odborné školy) pregătesc studenţii pentru profesii specializate. Absolvenţii şcolilor medii care au terminat studiile cu susținerea examenului „maturita” vor beneficia de studii de specialitate profesională încheiate cu un Grad de Fundaţie şi cu titlul de specialist cu o diplomă. 

Colegiile au fost stabilite în Republica Cehă în 1995. Avantajul acestui tip de educaţie, în comparaţie cu universităţile, ține în special de timpul petrecut în condiţii reale de muncă. Astfel, pe lângă o educaţie teoretică, studenții dobândesc experienţă practică în domeniul lor de studiu şi, de asemenea, contacte utile în companii şi întreprinderi, pe care le vor utiliza când vor caută un loc de muncă. Astfel de experienţă de muncă joacă un rol major atunci când companiile din Republica Cehă caută potenţiali angajaţi. Acest lucru poate fi dovedit de faptul că recent, în timpul crizei economice, numărul absolvenţilor de colegiu care nu au un loc de muncă a scăzut.
Colegiile oferă o gamă largă de domenii de studiu, în special din sfera economică şi financiară, precum şi administrative, sociale, bibliotecari, studii medicale, pedagogice, dar şi literare sau de actorie. Printre cele mai populare sunt gastronomia, servicii de cazare şi alimentaţie publică şi turism, care arată de altfel cele mai mici cifre în ceea ce priveşte absolvenţii şomeri. Elevii din şcolile medii, care intenţionează să studieze la colegiu trebuie să fie pregătiţi să plătească o taxă şcolară. Taxa este plătită chiar şi la şcolile de stat şi cele de pe lângă biserici şi variază de la 2.500 la 5.000 de coroane pe an. La colegiile private, taxa variază, de obicei, intre 15.000 si 30.000 de coroane, dar poate fi chiar și mai mare. Lista de colegii, specializările deschise în acest an, taxele de şcolarizare şi adresele de contact pot fi găsite aici.

Majoritatea candidaţilor care aplică pentru studii la colegiu sunt cei care nu au fost acceptaţi la universităţi. Examenele de intrare au loc de obicei în luna iunie. O rundă de interviuri complementare de intrare are loc în luna august. Aceasta este destinată pentru studenţii care doresc să-şi continue educaţia, dar nu au fost acceptaţi la studii universitare. Unele şcoli nu organizează examene de intrare şi acceptă solicitanţii în funcţie de rezultatele lor din școala medie sau în conformitate cu raportul de „maturita”. În alte şcoli, sânt testate competenţele de limbi străine şi cunoştinţele din domeniul specific de studiu (matematică, studii sociale etc.). Există şcoli care, în afară de un test scris, cer un interviu sau testarea talentului.

Titlul Dis. nu este de acelaşi nivel ca titlu de licenţă (Bc.) pe care îl puteţi obţine atunci când studiaţi la o universitate (de obicei după trei ani de studii şi finalizarea cu succes a examenelor de licenţă de stat). Oricum, numărul din universităţi care se ia în considerare studiile superioare este în creştere: pentru un absolvent de colegiu, studiile de licenţă pot solicita doar 1- 1,5 ani în loc de trei ani în mod obișnuit.

Universităţile
Instituţiile de învăţământ superior cehe sunt împărţite în instituţii publice, de stat şi private. Instituţiile de învăţământ superior publice şi private se află în subordinea Ministerului Educaţiei, Tineretului şi Sportului,în timp ce instituţiile de stat se află sub autoritatea Ministerului de Apărare şi Ministerul de Interne. Pentru mai multe informaţii descărcaţi Catalogul instituţiilor de învăţământ superior din Republica Cehă (din 2010).

În Republica Cehă există:
26 instituţii publice de învăţământ superior
2 instituţii de stat de învățământ superior
45 instituţii private de învățământ superior
389,231 studenţi la instituţiile de învățământ superior
34,552 studenţi străini la instituţiile de învățământ superior

Aici puteţi vedea lista tuturor instituţiilor de învăţământ superior (2017).

Învăţământul superior este cel mai înalt nivel al sistemului de învăţământ. Începând cu anul 2001 structura de trei cicluri a fost implementată cu stricteţe în învăţământul superior (de exemplu programele de licenţă, masterat şi doctorat). Organismul central de conducere este Ministerul Educaţiei, Tineretului şi Sportului. Calitatea învăţământului superior este stimulată de către Comisia de Acreditare. Pentru informaţii mai detaliate despre sistemul de învăţământ superior din Republica Cehă accesaţi site-ul Centrului Național de Informare privind Recunoașterea Academică din Cehia.

Limba de şcolarizare
Principală limbă de predare este limba cehă, cu toate acestea, gama de programe livrate în limbi străine (în principal în limba engleză) se extinde, în scopul de a satisface studenţii internaţionali.

Cerinţele de admitere
Cerinţa principală pentru a fi admis la un program de licenţă sau un program complet de masterat, este finalizarea completă a învăţământului mediu general sau învăţământului profesional, cu un examen de absolvire "maturita". Admiterea la un program de masterat depinde de finalizarea programului relevant de licenţă sau echivalentul acesteia. Admiterea la studii de doctorat depinde de finalizarea cu succes a programului de masterat.

Studenţii care doresc să studieze un grad complet trebuie să aplice direct la instituţia de învăţământ superior la alegerea lor. Studenţii pot aplica pentru mai multe programe de studii la diverse instituţii şi facultăţi. Termenul limită pentru depunerea cererilor este în mod normal la sfârşitul lunii februarie sau martie. Majoritatea instituţiilor de învăţământ superior oferă opţiunea depunerii unei cereri în format electronic. Data, conţinutul şi forma (examen oral sau în scris, test de aptitudini) procesului de intrare sunt decise de către decanul facultăţii sau de rectorul instituţiei de învăţământ superior. Examenele de admitere în mod normal au loc între iunie şi septembrie. Examenele la instituţiile de învăţământ superior de arte au loc mai devreme în ianuarie, iar termenul de depunere a cererilor este în mod normal la sfârşitul lunii noiembrie. Departamentele studenţeşti de administrare la facultăţi diferite pot furniza informaţii cu privire la cereri, cerinţe de admitere şi studii.

Organizarea studiilor 
Anul academic durează 12 luni; începutul este stabilit de către şeful instituţiei de învăţământ superior. Cursurile sunt împărţite în semestre, ani sau blocuri, care sunt compuse dintr-o perioadă de predare, o perioadă de examinare si o vacanta. Structura anului academic este decisă de fiecare instituţie. De obicei, aceasta începe în octombrie şi este împărţită în două semestre: de iarnă şi de vară, cu cca. o perioada de cinci săptămâni de examinare, după fiecare semestru. Vacanţa de vară este în iulie şi august.